Page 7 - 1898-08

Nr. 169 — 2898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina 3.

de organisare interioră, s’a redactat apoi şi una din primele opere, cu care a păşit poporului nostru şi pledând mai ales pen­ Conferente învetătorescî.
un memorand, care va fi aşternut marilor Negruzzi în publicitate, a fost „Şalul negru" tru îmbrăţişarea comerciului şi industriei. > >
puteri şi în care se pretinde proclamarea tradus după Puşkin. De altmintrelea Puşkin Ne întrebăm uimiţi, Zise d-sa, că ore Lugoşiu, 27 Iulie 1898.
cât mai grabnicâ a autonomiei Macedo­ e bine cunoscut cetitorilor români şi prin ce pote fi causa nu, că noi Românii pu­ On. Redacţiune! In vara anului aces­
niei, însă sub suzeranitatea Sultanului. Con­ câteva novele ale sale traduse acum de cu­ tem înainta alături cu celelalte neamuri? tuia au început a-se ţinâ aşa numitele con-
gresul a ales spre scopul acesta un comi­ rând şi în românesce. — Am amintit fap­ Apoi cum vom înainta, când banii noştri ferenţe învdţătorescî, normate prin statutul
tet central, care va preda puterilor memo­ tul acesta, de vreme ce de pe acum se fac merg tot în punga măeştrilor şi neguţăto­ organic atât în archidiecesa Transilvaniei,
randul atunci, când li-se va părâ timpul pregătirile cele mai mari pentru serbarea rilor străini. Decă intrăm într’o comună, cât şi în diecesa nostră a Caransebeşului.
mai potrivit. Comitetul din România al cât mai dâmnă a jubileului genialului scrii­ bunăoră aici în Homorod, şi întrebăm, că A trecut multă vreme, de când aceste con-
Românilor macedoneni, căruia ’i-se inter­ tor rus. însuşi puternicul Ţar al tuturor cine e aici liferant pentru casarma solda­ ferenţe învăţătorescî nu s’au mai ţinut. In
zisese acum doi ani participarea la congre­ Ruşilor a dat un ucaz, să se facă colecte ţilor, — ni-se va răspunde: un Sas. Der diecesa nâstră nu s’au mai ţinut de pe tim­
sul Bulgarilor macedoneni, de astă-dată în întrâga împârăţiă pentru întemeierea cârciumar şi arendaş? — Un Sas? Der pul fiă ertatului de piă memorie episcop
asemenea s’a alăturat la hotărîrile congre­ unui fond, care va purta numele poetului bolta cutare cine o ţine? — Un Sas. Cine loan Popasu. In anul treout s’a pus de nou
sului din Sofia. Puşkin, er la mormântul lui se va ridica are arenda morii? — Un Sas, Neamţ sâu basă aşa numitelor conferenţe învăţătorescî,
un mausoleu, care va fi fără păreche în Ungur! Tot aşa stăm şi în celelalte co­ cari s’au şi ţinut cu învăţătorii din anumite
Minunea exposiţiunei din Paris. Nu
Rusia. mune. întreprinderile, negoţul şi meşteşu­ tracte protopopescî, continuându-se apoi
sunt ele tocmai multe minunile lumei aces­
0 moşiă în apropiare abia de ’/ 6ră gul se află pretutindeni în mâna străini­ mai departe în vara anului acestuia şi aşa
teia. Cei vechi d. e. sciau sS povestescă 2
dela Gherla, se pote arenda momentan pe lor, dâr mai ales a Jidanilor. Ast-fel ba­ mai departe. Ca obiect al conferenţelor atât
numai de şepte minuni, între cari d. e.
3—6 ani. Moşia constă din 40 jugâre ară- nul Românului, ori de câte orl vrâ să-şi în vara anului trecut, cât şi în vara anului
erau şi piramidele Egipetului. O ast-fel de
tor şi cositor, dintre cari 5 jugere pădure facă, ori cumpere ceva, trece în mâna străi­ acestuia a fost: „tractarea metodică a stu­
minune modernă are bunăoră şi Parisul
de tăiat; apoi casă de pâtrâ cu 3 odăi, nilor şi mai ales a Jidanilor, cari pe spi­ diului religiunii în şcolele poporale“, âr ca
în turnul numit al lui Eiffel. Acum îşi bat
pivniţă, grajduri, şură, tote de pâtră şi în narea nostră se şi îmbogăţesc, făcendu-şî comisar şi delegat pentru conducerea aces­
capul Francesii, cum ar putâ surprinde lu­
stare bună. Lângă casă o grădină mare cu averi mari, pe oând Românul stă tot unde tor conferinţe atât anul trecut, cât şi anul
mea din incidentul exposiţiunei universale
pomi şi alta pentru legume. La câmp încă a stat, ba pe multe locuri încă dă îndărăt. acesta, a fost designat din partea "Venera­
din 1900 cu o nouă minune, cu o nouă
o grădină cu pomi şi de legume. Tote aces­ Aşa nu mai merge. De vrem şi noi tului Consistor diecesan d-1 profesor de
construcţiune sensaţională, singură în felul
tea se pot arenda cu 160 fi. pe an, fără să înaintăm, trebue să îmbrăţişăm tote ca­ teologie Dr. Petru Pariu.
seu. In fine se pare, c’au dat peste o ase­
pădure cu 120 fi. A se adresa la proprie­ rierile, ca să nu mai fim siliţi a cumpăra şi In vara anului acestuia s’au ţinut pănă
menea minune; o vorba numai, cum se va
tarul : d-1 paroch Alesandru Maior în Tiri- a vinde tot numai la streini. Pe măeştrii acum conferinţe în tractul protopopeso al
executa planul acestei minuni. Şcola de be-
mia mare (Nagy-Tereme, posta în loc), co­ şi neguţătorii români trebue să-i sprijinim Buziaşului în 13 şi 14, în al Făgetului în
learte adecă a publicat concurs pentru con­
mit. Târnavei mici. In Ziua de St.-Măriă cu căldură şi pe cât timp ne putem folosi 16 şi 17, âr în al Lugoşului avea să se
struirea unui grandios palat, care va avâ
(15/27 August) se pote face târgul în Ni- de ei, să nu ne dăm banii în mâna străi­ ţină în 21 şi 22 Iulie, care conferonţă însă
sS primescă în sine pe toţi principii lumei,
cula la faţa locului, unde va fi present pro- nilor. Reuniunile nostre comerciale ar face nu s’a ţinut din causa neparticipării în nu­
câţi vor participa la exposiţiă. Totul, fi-
pi’ietarul şi unde se află şi moşia. un bun serviciu poporului, dâcă ar înfiinţa măr de ajuns a membrilor, cu tâte că,
resce, va culmina în desvoltarea unui lux,
la sate cât mai multe filiale, âr reuniunile după cum a constatat şi P. O. D-n proto-
cum n’a mai vădub vecul al noue-spre Ze­
de meseriaşi să ţinâ în evidenţă pe toţi presbiter al Lugoşului Dr. George Popovi-
celea.
Adunarea dela Homorod a Asso- ucenicii români dela meserii şi să ingri- ciu, care a fost însărcinat cu conducerea
Urmaşul papei. Papa Leo XIII s’a jescă de crescerea lor bună românescă, ca desbaterilor, numărul tuturor participanţi­
>
obicinuit să numâscă în glumă de urmaş ciatiunei. să nu-i perdem etc. lor, cu preoţi cu tot, a trecut peste jumă­
al seu (mio succesore) pe cardinalul Giro- Tract. Cohalm, August 1898. Fârte de dorit ar fi, ca să înfiinţăm tate. Deşi conferenţa nu s’a ţinut în totă
lamo Mari a Gotti. In cercurile vaticane magazine mai mari de bucate, dela cari întregimea sa, totuşi în parte s’a tinut, însă
Despărţământul XXVII (Oohalm) al
însă acestă glumă se ia forte în serios, şi poporul să-şi potâ procura bucatele în vre­ nu în spaţiul de timp prescris de Ven.
Asociaţiunei pentru literatura română şi
acesta cu atât mai vîrtos, căci profetul muri de lipsă cu preţuri mai moderate şi Consistor prin circularul său dela 11 (29)
cultura poporului român şi-a ţinut aduna­
Malachias a predis, că după „lumina ce- cărora să-şi şi potă vinde bucatele, pentru Iulie 1897 Nr. 1568, adecă două Zile.
rea sa generală de ăst an în Homorod,
44
vâseă (lumen in coelo), va urma „focul ca de aci, în cantităţi mai mari, să fiă Conferenţei i-a premers chiămarea
unde s’au adunat Românii cei ce s’au in­
u
ai’Zător (ignis ardens); âr precum se scie, vândute şi esportate la rândul lor pe pie­ Duhului s. prin P. O. D-n protopresbiter,
teresat şi se intereseză de binele poporu­
titlul de „lumina cerescă l’a primit papa ţele, unde se vând mai cu preţ etc. asistat de doi preoţi în biserica cea mare
44
lui român, er cei ce nu se interesâză au
Leo XIII, âr emblema cardinalului Gotti In fine principalul este unirea şi buna gr. or. de unde apoi ne-am adunat în una
rămas pe acasă. Durere, între aceştia s’au
s’a nimerit sâ fie tocmai o faclă arZStore. înţelegere între toţi. Preoţii şi învăţătorii din şalele de. învăţământ ale şcâlei nostre
aflat şi o mare parte din preoţi, ca de
Cardinalul, care acum e în vîrstă de 64 de mai ales au să premergă cu esemplu bun capitale. Aici P. O. D-n protopresbiter
esemplu preotul din Dăişora, ambele Ticu-
ani, trăesce ca călugăr o viaţă de model şi să nu se certe, ci în cea mai bună înţe­ deschide conferenţa prin puţine cuvinte,
şurî, Stena, Sibert, Lofnic, Valendorf, Fel­
departe de sgomotul lumii în căsciora lui legere să lucreze pentru deşteptarea popo­ dând apoi cuvântul d-lui comisar Dr. Petru
in er etc.
de pe forul (piaţa) lui Traian. Şi titlul de rului şi povăţuirea lui etc. Barbu.
cardinal numai cu multe greutate a voit Ou mare atenţiune a fost ascultată Luând d-1 profesor cuvântul, după-ce
vorbirea de deschidere a preşedintelui de Cam acesta a fost cuprinsul diserta-
Gotti sS-1 primâscă. Se Z^ e ma i departe, ni-a arărat importanţa studiului religiunei
publicul şi poporul număros, ce era de ţiunei d-lui paroch Repede. A mai cetit
că cardinalul e un bărbat înzestrat cu cele pentru fiă-care creştin, după ce ni-a spus,
faţă, bărbaţi şi femei, de cari era îndesată şi d-1 paroch al Mercheşei, loan Bercan,
mai întinse cunoscinţe, e un om de fire o broşură tipărită referitâre tot la negu- că scopul religiunii nu este d’a învăţa d’a-
blândă şi că în cercurile Vaticanului tot- biserica, unde s’a ţinut adunarea, deore ce rostul o sumedeniă de rugăciuni, precum şi
în şcolă nu s’a putut ţinâ, căci aceea se ţătoriă. Amândoi disertanţii 'au fost cu
deuna a pledat pentru o apropiere între mult interes ascultaţi şi aplaudaţi. istoria poporului jidovesc, ci scopul reli­
reparâză acum. După vorbirea de deschi­
papa şi Quirinal (guvernul italian). giunii este d’a face pe elevi omeni religioşi
dere, s’a cetit raportul comitetului despre După închiderea adunârei, s’a dat o şi creştini luminaţi, — trece apoi la modul
lubileul lui Puşkin. In August al anu­ activitatea sa, raportul cassarului, s’a ales masă comună în casa parochială. Primul cum se propune în şcolele nostre, şi dice
lui viitor se vor împlini o sută de ani dela o comisiune pentru studiarea raportelor, toast l’a ţinut d-1 protopop, mulţămind pa- cam următorele :
nascerea distinsului scriitor rus Puşkin. s’au solvit taxele, s’au ales doi delegaţi rochului local etc. Poporul, vesel de cele In şcâlele nâstre poporale se propun
Puşkin e bine cunoscut şi în istoria litera- pentru adunarea dela Beiuş, anume d-1 pro­ văZute şi auZite, a contribuit 2 fl. 90 cr. mai multe rugăciuni şi cântări religiose în
turei românescl, întru cât se scie, că el a topop Mircea din Oaţa şi 2 suplenţl: I. voind a forma o agentură, pentru care s’a număr de vre-o 40, vre-o 80 bucăţi din
esercitat o mare influinţâ asupra nemuri­ Buzea amploiat opidan şi părintele I. Ber- şi promis pe viitor. istoria biblică, ici colea în vre-o şcâlă mai
torului nostru scriitor Costache Negruzzi. cau din Merchiaşa etc. Nicoiae Pora, de dai Domne şi ceva din istoria biseri-
înv. în pens.
Sâ scie adecă, că la 1821 Negruzzi refu- S’a cetit şi o frumosă disertaţiune câscă, câteva sute de întrebări de cuprins
giindu-se dinaintea zaverei grecesc! în Ba­ ocasională din partea d-lui paroch G. Re­ dogmatic. Acesta ar fi materialul, care se
sarabia, aici a făcut cunoscinţă cu Puşkin, pede,i vorbind despre starea economică a ia din o mulţime de cărţi, parte aprobate,
grăbi se uite cele câte-va cu­ ceva din procesul seu. Românul nu la şcdlă şi unde instrucţiunea e es- diu lasă urme neşterse în inteligen­
vinte unguresc!, ce a învăţat. Am e stăpân nicî măcar re numele seu. celentă. Iu sala de onore a liceului ţele acestea vii.
trecut prin sate unde, afară de doi Acel care crede, că se numesce Con­ din Braşov se pbte vede, în re por­ Românii au mai învăţat dela
f
seu trei funcţionai!, populaţia e pur stantin, Victor seu Dimitrie, se nu­ tretele episcopilor şi patrioţilor iluş­ Unguri întrebuinţarea mijlâcelor au­
românescă. Au fost împodobite cu mesce în realitate Szilard, Gydzd tri, acela al unui ţeran argăsit, sber- xiliare ale şcolei. Acestea sunt ceea
44
o grămadă de inscripţinnî unguresc!. seu Dome. Acelea, care au fost bo­ cit, clipind din ochî, cu un biciu de ce ei numesc „societăţile de cultură .
S’a inventat chiar nume de strade tezate Florica, Aurora seu Claudia, căruţaş în jurul gâtului. Este unul Cea mai celebră şi cea mai puter­
44
pentru a bate firma la colţur!. De se numesc Virag, Hajnalka seu din fundatorii liceului. Când s’a con­ nică e „Asociaţiunea transilvană
cureud o lege a hotărît ca tote nu­ Kolos la ofiiciul de stare civilă. Ni­ struit localul, cei-l’alţ! au dat banii din Sibiiu, fundată acum 37 de ani
mirile geografice se fiă traduse în meni nu e admis se solitice un post seu inteligenţa lor; el voi se dea „pentru literatura şi cultura popo­
44
unguresce. La muntenii din apus, de amploiat la căile frate, de gen- căruţa sa, calul seu şi munca sa. In rului român . Averea sa se ridică
44
unde nu se vede „picior de Ungur , darm seu cantonier, fără se-’şî fi capul altor ţeran! petrecu Iun! de acjî la aprope 280,000 de florin!. Ea
am aufiit pe strigătoiul public ce­ maghiarisat numele de familie. cfile, transportând lemne, var şi pe­ deschide concursuri literare, între­
tind ţăranilor adunaţi o proclamaţie Românii au scos de aci un în­ trii. Decă te duc! în împrejurimile prinde uvragii ca „Enciclopedia ro­
din care nu înţelegeau nicî un cuvent. văţământ preţios; au aflat valdrea Naseudnlui său Sibiiului, eşti surprins mână , ajută pe şcolarii sărac!, dă
44
In satele acestea se trimit in­ şcolelor şi au făcut din ale lor un întâlnind ţărani fbrte instruiţi. Ei studenţilor subsidii, întreţine la Si­
stitutor! ungur!. E adevărat că, cum mijloc de apărare naţională. Puter­ au studiat patru sâu cinci an! la biiu o şcolă secundară de fete, bine
trebue să se aştepte orî-cine, institu­ nica sforţare cu care poporul acesta liceu, seu la seminar. Duminecă sâra, îngrijită şi prosperă. Una din grijile
torii aceştia învaţă limba elevilor de ţăran! şi de cioban! îşî susţine mama umple desagii şi îi pune pe societăţilor de cultură e de a fonda
lor, car! nu învaţă pe a lor. Func­ şcOle primare, dovedesce, că simte umerii copilului, care se duce se şi popularisa bibliotecile. Intr’un sat
ţionarii vorbesc şi scriu unguresce. preţul luptei. Legea, care pedepsesee stea tbtă săptămâna la oraş, adă­ lângă Năsăud, Zagra, s’a fundat una
Adesea ţăranul nu se pdte apropia absenţele şcolarilor, e adesea inutilă postit întriun pod, la vr’un camarad, care posedă, după doi anî, 2000 de
de ei, decât cu uu tâlmaciu. El pdte pentru el. Sunt comune, cum e Vi­ tot aşa de sărac ca şi densul. Când volume. împrumuturile sunt de două
fi chiămat în judecată, acusat, ju­ dra, la Moţi, unde copii! au mai se crede, că e destul de savant, se sute pe lună. Din nenorocire pilda
decat şi condamnat fără a fi înţeles multe bre de drum pentru a ajunge întorce la plug. Anii aceştia de stu- se lăf.esce prea încet. Românii bo-