Page 10 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 240-1898.

puterii de stat maghiar numai un drept de mijloce paclnice, dăr totuşi esecutată în Una dintre foile ce primim acjl spune colori nu au criteriile demonstraţiunei contra
inspeoţiune gol, şi fără de efect. chip serios şi hotărît: pe acela păte să-l cu tătă hotărîrea, că Banffy văc}endu-se în integrităţii teritoriale a statului, şi prin ur­
Oe şanţ uriaş de asediare e acesta în cuprindă beţia şovinismului de hârtie, păte mare strîmtăre, vră să cără autorisaţie mare au trebuit să fiă achitate.
asemănare cu autonomia fiumană, a cărei să-l alunge înfricat îndărăt îngrozirea de pentru a disolva parlamentul şi a face nouă
Turda, la 6 Octomvre 1898.
representanţă, aşa sperăm, că numai pe o cestiunile delicate, dăr el nici odată nu va alegeri. El a chiămat la sine pe toţi fiş-
Dr. Betegh,
clipă au putut să o pună în contrast cu face politică naţională adevărată, seriosă şi panii din comitate, ca să-l informeze ce
vice-com.
statul maghiar încrederea, ^ ba nepatriotis- valorăsă. prospecte păte avă pentru o eventuală
mul câtor-va fanatici! Renitenţa petrii Despre cabinetul Banffy presupunem luptă electorală deja în decursul acestei
scumpe a Adriei e o pâtră, ce se p6te de- contrariul. Acăsta o mărturisesce spiritul ernl. Alegerile acestea vră să le motiveze Un popor brav.
lătura numai aşa, ca în joc, în asemănare lui naţional şi energia lui, care o dove- cu aceea, că oposiţia nu-i dă pace să lu­
Cusdriora, 11 Nov. n. 1898
cu massele acelea de stâncă, cari mai ales desce cu tot prilejul. creze, e silit deci să apeleze la „ţâră".
organismul bisericii orientale românesc! le Va se 4' ă, e spua clar şi lim­ Se păte, că Banffy nu glumesce şi că Onorată Redacţiunc! Cu inima plină
c
rostogolesce în calea intereselor celor mai de pede, că politica guvernului Banffy va face alegeri nouă. Bine scie el, că cu de bucurie vin a Vă raporta despre o faptă
frunte ale statului maghiar. Până când sta­ faţă cu bisericile orientale ţintesce bani, intimidări, glonţ şi baionetă păte a poporului nostru, decât care mai nobilă
vilele acestea nu se vor preface în ruine, neîndoios la reglementarea acestor bise­ să-şi creze din nou o majoritate slugarnică nu se pâte.
Deşi starea materială a poporului
pănă atuncia statul maghiar rămâne ase­ rici ca singurul îndreptar spre re- pentru el şi sistemul păcătos, cu care con­
diat, pănă atunci lucrarea nostră naţională solvarea problemei maghiare. duce trebile ţării. din Cusdriora (lângă Deeş) nu se pote
nu pote să înainteze. Pănă atunci noi vom fCtă cea mai nouă teorie poli­ numi tocmai favorabilă, totuşi, numai ca să
pută numai să ne mândrim cu consolidarea tică de stat a guvernului unguresc, nu ajungă fiii lor pe mâna şcolei de stat, au
Episcopul Majlatli şi „Va-
năstră naţională, dăr aoâst.a va fi făr’ de teorie, pe care „Peşti Hirlap“ o sem- sistemisat şcola confesională cu doi învăţători,
laliii . „Magyar Hirlap" în uumărul său
;c
esenţă. De repeţite-orl am atras luarea a naleză în cuvintele despre preface­ alegând Luni în 7 Noemvre n. o., pe lângă
dela 13 Noemvre publică sub acest titlu
minte a guvernului în direcţia aoăsta, şi rea în ruine a autonomii religidse. mine, de al doilea învăţător pe d-1 Aleo-
o declaraţiune, ce 4i°e, o& a făcut’o un
asta a fost cu o cale şi causa cea mai de Am înţeles! „distins bărbat bisericesc" în cestiunea ati­ sandru Man, absolvent al pedagogiei din
frunte, 'pentru care am spriginit în chipul cel Gherla având tot-odată a purta şi ocifiul
tudinei episcopului romano-catolic Majlath
mai călduros autonomia catolică. De şi între Luptă pentru putere. faţă cu autonomia bisericei catolice. „Dis­ de cantor.
stavilele strimte ale drepturilor statului şi încercările, prin cari a trecut şcola
tinsul bărbat" a osindit atitudinea „sepa-
corânei, autonomia catolică totu-şl are să se Cele 00 se petrec atjl între Maghiari, nâstră de câţi-va ani încâce, au fost atât
ratistică" a lui Majlath, care ar dori o au­
realiseze şi numai din patriotism, pentru-ca merită atenţiune din tăte punctele de de grele, încât nu numai eu şi şeful meu
tonomia separată pentru biserica romano-
conform ei se se potă reglementa bisericele vedere. M. On. D-n protopop Ioan Goron, ci tâtă
Q
e
catolică din Ardeal. Acesta, 4i° i ar î -
Orientale. Nici unei singure biserici provâ- Lupta înverşunată, ce a pornit’o opo- împrejurimea 4Lea, că e cu neputinţă să
semna o dărîmare a „uniunei" Ardealului
cjute cu organism episcopal nu-i este ertat, siţia maghiară în dieta din Peşta, a luat se m&i susţină şcola nostră.
cu Ungaria.
să aibă mai mult drept decât puternica în 4ilele die urmă caracter ameninţător Dâr mulţămită cerului, că cu ajutorul
„Dăoă statul catolic din Ardeal", a
biserică catolică, care a luat parte în în- pentru Banffy şi slugarnica lui cohorată. lui Dumne4eu, cu abnegarea de noi înşi-ne şi
4is „distinsul biserican, „ar pută să ră­
11
temeiarea şi conservarea statului ungar. Cu Nimic nu dovedesce acăsta mai ecla­ cu ascultarea poporului nostru am adus
mână în starea separată de acum, atunci
atât mai puţin pot să aibă mai mult drept tant, decât faptul, că guvernul şi-a pus în lucrurile acolo, încât a4î Românii din acest
şi catolicilor valahi ar trebui să li-se dea au­
bisericile orientale, carljpretutindenea în lume rând de bătaie pe ostaşii săi cei mai te­ ţinut, impresionaţi de faptele nâstre, ne
tonomia separată, ba cu timpnl şi Rutenii
se contopesc în organismid statului. merari, cari în şedinţele din urmă au ri­ strâng mâna şi ne felicită, pentru care le
ar-pute veni cu o asemenea pretensiune.
Şovinismul cel de hârtie nu a avut dicat mănuşa aruncată de oposiţie şi cu mulţămim cordial şi pe acâstă cale.
Atunci apoi s’ar realisa în privinţa biseri-
destulă bărbăţie, pentru-ca să descopere furie s’au năpustit asupra obstrucţionişti- Ou mare plăcere aşi mai adauge la
oăscă organisarea staturilor de naţionali­
cestiunile gingaşe. Dăr principiul „quieta lor, ca dără doră îi va îmuia şi pune în acâstă oorespondenţă şi istoricul şcolei
tate, ceea ce ar duce la deplina disolvare
non movere" şi cunoscuta atmosferă mo- retragere. nâstre, arătând peripeţiile triste, prin fcarl
a statului maghiar".
cirlosă, numită marasm, face loc unui cu­ Dăr nu! Membrii din oposiţie ai ca­ a trecut ea, dâcâ On. Redacţiune ar bine­
In fine îşi esprimă speranţa, că co-
rent de aer mai sănătos (!) S’a început eli­ merei n’au de gând să retireze, ei sunt voi a-1 înregistra în colânele preţuitei
misiunea de 27 pentru autonomiă, care se
berarea ideii de stat maghiar, !oare era ase­ decişi a duce lupta pănă la sfîrşit în con­ „Gazete", fiind forte instructiv şi de mult
va întruni în curând, va modifica în sen­
diată, şi distrugerea şanţurilor de asediare. tra guvernului Banffy, pe oare-1 atacă din folos pentru acei d-nl preoţi şi învăţători,
sul de mai sus elaboratul subcomisiunei de
Politică culturală maghiară, politică bi- tăte părţile cu mult succes. Vorbirea de cari doresc fericirea poporului*).
9; cea mai mare speranţă însă şl-o pune
sericescă îndreptată spre a reglementa în in­ Vineri a lui Tisza Pişta, fiiul marelui vul­ Ou a'ât are să fiă mai interesant
în guvern.
teresul statului bisericile orientale în alianţă poii!, a îndârjit în grad fărte mare spiri­ istoricul şcolei din Cusdriâra, fiind-că în-
„Magy. Hirl.® mai adauge în fine, că
cu biserica catolică şi cu bisericile protestante, tele oposiţiei, pentru-că archi-mamelucul tr’ânsul va veni întreţesut şi rolul împăna­
„după informaţiunile lui mai nouă, a-
şi în sfirşit politică agrară, cu scopul de-a guvernamental nu s’a sfiit a declara cu ţilor lui Banffy şi Perczel, adecă al gen-
mintita acţiune a episcopului Majlath nu
mântui clasa de mijloc şi clasa agricolă: gura plină, că Banffy este cel mai nepri­ darmilor, cari chiar aijî au venit se silescă
este alt-ceva, decât „o urmare a pactului, ce
acestea trei direcţiuni, cari se întregesc hănit Maghiar şi patriot, pe care partida pruncii se morgă la şcola de stat, dăr fără
l’a încheiat (sic!) partida poporală ou na­
împrumutat, sunt îndreptariul spre resolvirea liberală e decisă a-1 apăra şi susţină în succes, căci toţi au venit la şcola năstră.
11
ţionalităţile .
problemei maghiare. Fără de aceste trei, la contra tuturor uneltirilor oposiţionale. Ioan Cârcu,
cari se adauge ca al patrulea punct admi­ Banffy trebue să rămână! Acăsta este învăţ, (lirig. conf
nistraţia, ca reformă administrativă, nu e de-ocamdată lozinca liberalilor guverna­ Tricolorul român.
cu putinţă nici consolidarea statului. Pu­ mentali. Şi s’au dat avisurl şi porunol în
Am fost anunţat, că vice-şpa- Revistă externă.
tem să ne deosebim, pot să se deosebâscă tăte părţile ţării, ca „poporul" şi „ţâra" să
nul comitatului Turda-Arieş, Dr. Be-
partidele eu privire la mijloce, la grada- se pronunţe pentru Banffy şi în contra Conflictul dintre Anglia şi Fran­
tegh, a dat la 6 Oct. n. o hotarîre,
ţiune, la tempo de progresare. Dăr cu pri­ oposiţiei obstrucţioniste. Ca prim punct de ci a a costat sume enorme pe cele două
ce s’a comunicat d-lui Dr. Zosim
vire la esenţa cestiunii avem să fim de un mânecare, s’au mobilisat comitatele, ora­ ţări. Ministrul de finanţe al Franciei arată,
Chirtop din Câmpeni în causa pur­
înţeles. Cel-ce nu e de un înţeles, cel ce şele, agricultorii, comercianţii, industriaşii, că cestiunea-Faşoda a costat pănă acum
tării tricolorului român. Hotărîrea a-
nu voesce mai ales reglementarea bisericilor cari prin adunări să dea espresiune încre­ 10,000,000 franci, âr Anglia trebue că a
c-âsta este remarcată şi de foile un­
răsăritene, politica culturală naţională şi re- derii lor faţă de actualul guvern. In adu­ cheltuit sume cu mult mai mari, dâcă vom
guresc!, şi pentru importanţa ei o
gularea cestiunii agrare, adevărat, că cu nările comitatense îşi măsură acum pute­ avâ în vedere armările ce continuă. De
lăsăm se urmeze aici. Ea e adre­
rile garda guvernamentală cu rândurile altfel pregătirile belice n’au încetat nici
sată d lui Z. Chirtop prin hsolgăbi-
oposiţiei, desfăşurându-se lupte de partid în Francia, nici în Anglia. Admiralul fran-
reul din Câmpeni, şi este de urmă-
vor primi cu răcâlă rugarea mea?“ — Dâr... în sînul congregaţiunilor, cari au devenit ces Fournier, cu tâte desminţirile oficiâse,
toiul cuprins:
de astă-dată m’am înşelat în presupunerile în urma acăsta adevărate mici parlamente. se află în Toulon organisând escadra Medi-
Examinând din nou aceste ce ’mi ai
mele, căci m’am convins, că inimile gene- In comitatul Bihariei, de pildă, şi-a ridicat teranei, care este aprâpe gata de plecare.
roselor d-ne, d-re şi d-nl sunt dotate cu cuvântul însu-şl Coloman Tisza în potriva trimis cu raportul d-tale de sub nr. Escadra, care eoDstă Idin vapâre uşâre şi
3C6—898, şi nulificând hotărîrea ce am
atâta căldură de binefacere, că n’au rămas „obstrucţiunei“, ţinând un discurs amenin­ din torpilori, sub comanda admiralului Ma-
adus’o sub nr. 188—898, ca al doilea for,
nepăsătore la strigătele desperate ale ne­ ţător la adresa minorităţii din dietă şi pu­ răchal, a primit ordin să urmeze îndrumă­
prin acâsta nimicesc în calitate de II. for
norociţilor incendiaţi. nând în vedere mijlăce coercitive, dâcă rile lui Fournier. Corăbiile din Toulon se
Şi nici că se pote altfel, generoşi oposiţia nu va desarma de dragul lui. hotărîrea d-lui prim-pretor adusă ca I. for pro văd cu tâte cele de lipsă şi să esami-
sub nr. 135—898 şi declar de absolvaţl pe
contribuenţî. Da, aici Ye-ţl avă de sigur o Tot aşa s’a procedat în congregaţiile co­ nâză cu mare zor bateriile de pe ţărm.
Maria Clocea şi soţii de sub acusa, ce li-s’a
răsplată nu din partea săracilor, ci din par­ mitatelor Ugocia, Bichiş şi Solnoe-Do- Anglia face tot asemenea, ia măsuri de
ridicat pentru transgresiunea, că au folo­
tea lui Dumnedeu, pentru-că aţi alinat su­ bâca, cari tăte au votat propuneri de a-se apărare, cum a 4is Salisbury. Dâcă lucru­
sit tricolor naţional străin;
ferinţele atâtor nenorociţi. Prea erau cu trimite parlamentului adrese, prin care să rile acestea vor continua, cine se mai în-
evlavie rostite cuvintele de mulţumire şi se esprime desaprobarea atitudinei deputa­ pentru-că îndoesce, că marile armări nu ameninţă
de bine, ce implora pentru voi, prea căta ţilor obstrucţioniştl. Maria Clocea şi soţii au folosit tricolorul pacea?
lumea cu pietate spre icănele sfinte ale bi­ In direcţia acăsta se va pronunţa şi străin (? Red.) numai ca pantlică în cosiţă Conferenţa de desarmare. Contele
sericii, unde s’a făcut distribuirea, ca şi când cel mai mamelucesc comitat, al Târnavei- şi numai ca completare la podâba îmbră- rusesc KomarovsM, uu mare aderent al ideii
a,r cjice — „Domne primesce rugăciunea micl, ăr în Braşov se cjice, că comitetul cămintelor, şi astfel fapta lor nu se pote
de desarmare emanate de Ţarul, publioă
nostră", ca Dumnedeu să nu-i fi ascultat esecutiv al Maghiarilor a convocat o adu­ cualifica de demonstraţie în contra integri-
în revista rusâscă „Russlcaja MyssP un ar-
şi ca în urmă să nu 'trimită bine şi asupra nare poporală de comercianţi şi industriaşi, tăţei teritoriale a statului, cu atât mai pu­
ticul fârte interesant. Programul conferen-
vostră. care s’a şi ţinut, votând o resoluţiune, prin ţin, că femeile îndatinâză să folosâscă şi ţei de pace, spune Komarovski, îl va îna­
Să ajutăm pe cel sărac, după cât ne care cer restabilirea ordinei desbaterilor să porte în cosiţe şi pe îmbrăcămintele lor
inta Rusia. In singuraticele puncte ale pro­
•este posibil! să ştergem lacrămile lui, şi în dietă. pantlicl în cele mai variate colori, şi con­
gramului nu este vorba de a-se slăbi înar­
atunci înţelesul cuvintelor scăse din pro­ S’a pornit dăr pe întrăga liniă o mare form ordinaţiunei de sub nr. 62.693—895
mările de a4l. Vorba va fi numai, ca sta­
feţiile lui Neemia, cap. 2, vers 20: „Dwm- luptă pentru putere, care ţintesce la sus­ citată în hotărîrea I-ului for, trioolorul străin
tele să se sprijinâscă împrumutat şi să se
mecţeu cerul, acela ne v’a ajuta nouă", ne va ţinerea lui Banffy în fruntea afacerilor numai de aceea nu e permis să se folo­
garanteze încrederea dintre ele, âr Europa
£ recompensa! ţării. sâscă, pentru-că are în sine criteriile unei
să-şi unâscă puterile pentru alte probleme
Haţeg, în 9/11 1898. Acăsta prooedură dovedesce, că ac­ demonstraţii contra integrităţei teritoriale
tualul guvern, cu tăte că are la spatele a statului. Maria Clocea şi soţii însă pur­
„Boule de neige". *) Trimiteţ.i-ne, manuscrisul ca sS-1 vedem.
său o majoritate uriaşă, îşi teme pielea şi tând pantlicile alcătuite din colori străine, Astfel de cestiunl publicăm cu plăcere, dâcă sunt
viitorul. ca întregire la podoba portului lor, aceste bine obiectiv scrise. — R e d .