Page 9 - 1898-11
P. 9
REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flâcare fii.
AteMstraţiiwea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
■BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
următorele Birouri de anunolurl: Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Bax. Augonfold 4. Emerloh Losnar, afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Qoldbsr- Âdmthietraţmnea-,' Piaţa mare,
ar, Ek8teln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagiu
Surg.- Marolyl 4 Llsbmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şâse
PREŢUL INSERŢIUNILOB : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
riă garmond pe o ooldnit 6 or. Cu dusul în casă: Pe un an
şi 30 or. timbru pentru o pu A l T U L L U I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl____ Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Un „numai“ caracteristic. Acesta este un fapt, care nu pănă îq adâncul inimei; l’au agitat riculul, ce ameninţă autonomia bise-
mai are lipsă de comentar. El ne nedreptăţile şi prigonirile Zilnice pe ricei române greoo-orientale din pa
Sistemul, de-a smulge copiii arată pe de-o parte terorismul ma- tbte terenele vieţei publice şi pri trie. Cestiunea este de o gravă im
Românilor din casele părintesc! şi ghiarisatorilor în tbtă moustruosita- vate, cari l’au adus ia acel înalt portanţă politică pentru noi Româ
a-i duce cu pandur! şi cu gendarmî tea sa, pe de alta energia neînfrântă grad al resoluţiunei, ca se facă şi nii, şi de aceea e bine să cunbscem
la şcdlele de magbiarisare, este încă a poporului nostru în lupta grea şi se jertfbscă totul, numai ca adver disposiţiunile sufletesc! ce-i stăpâ
în flore în comitatul Solnoc-Dobâca. inegală pentru limba şi cultura lui sarul se nu isbutescă. nesc pe cei dela cârmă, pentru-ca
Peste câte va dile se va împlini naţională. Un popor cu asemeni aptitudini ast-fel de cu bun timp se fim pre
anul, de când în comuna Feleacul Nu este isolat caşul acesta. Po îşî are viitorul asigurat, căc! în el gătiţi la noul atac, ce se plănuesce
săsesc, din acelaşî comitat, au fost porul român dela noi ne dă şi as- se găsesce energiă şi putere de în sferele guvernamentele pe acest
puşi pandur! la uşa şcblei româ tă<jl flilnic probele cele mai târî, vibţă. Esemplul Românilor dela teren.
nesc!, car! pe copiii Românilor i-au că este un vrednic urmaş al acelor Cusdribra ne dă o dovadă mai mult, In privinţa acâsta organul gu
oprit de-a intra în acea şcdlă, si- înaintaş! ai noştri, car! „au luptat că în poporul nostru dela cornele vernamental „Peşti Eirlap publicase
u
lindu-i prin forţă de-a merge la şcbla mai mult pentru limbă, decât pen plugului avem un element viguros, mai anul trecut un articul, care dă
ungurescă; preotul român, fiind-că tru viâţă". trainic şi sănătos, care, pus sub con
a aperat interesele şcblei sale, fu Or! dbră espunerea la atâtea ducerea unor bărbaţi* harnici, devo oglinda fidelă a ideilor ce i frământă
pe cei din fruntea ocârmuirii, car!
sese ameninţat din partea fisolgăbi- persecuţiunî, înfrângerea atâtor is- taţi şi desinteresaţî, e în stare se în brba lor cutezare vor se derîme
reului, că va fi dat în judecată pen pite, aducerea atâtor sacrificii pen facă minuni. tot ce nu-i unguresc în acest stat.
u
tru „agitaţia , âr învăţătorului ’i-s’a tru susţinerea scolelor şi aşezămin Dbr din acesta şi alte esemple Articulul din vorbă îl vedem sem
spus, că în timp de 24 bre va fi telor nbstre culturale de tot felul, numerbse de felul lui ar pute trage
nalat şi în foia bisencescă din Blaşiîi.
scos din sat şi aruncat peste hotare. nu sunt tot atâtea probe şi dovecjî, şi adversarii noştri o învăţătură fbrte
Reproducem şi noi pasagiile, car!
Bravura, cu care poporul român din că şi astăcjî vibţa poporului român preţibsă. Ar fi sosit chiar ceasul al
urmeză, pentru a constata din nou
acea comună şi conducătorii săi an dela noi nu este alt-ceva, decât o un spre-Zecelea, ca să vadă şi să re- priu înseşi scrisele organelor stăpâ
susţinut lupta pentru mântuirea şcb- nesfîrşită luptă pentru limbă? cunbscă, că terorismul, forţa şi vol-
lei, ne este cunoscută. „Numai ca se nu ajungă fii! lor nicia pot numai se mărescă reac- nirii, că o mare primejdie ameninţă
din acâsta parte bisericele orientale
Un cas analog s’a petrecut în pe mâna şcblei de stat“, cum se es- ţiunea, se Oţelbscă puterile de luptă,
din patrie. Altă ce scriea „Peşti
comuna Cusdribra, tot de lângă primă corespondentul de mai jos, dâr nicî-odată ele nu vor nimici un Hirlap .
u
Deeş. Istoricul luptelor, ce poporul Românii din Cusdribra, pe lângă popor ca al nostru.
român din acâstă comună le-a pur tbtă serăcia lor, au sistemisat două Spiritul confesional şi cel naţionalistic
tat pentru salvarea şcblei sale, nu posturî de învăţător! la şcbla româ- asediază statul maghiar aşa dicend pe în-
ne este încă cunoscut. Din indigită- născă. Statul si autonomia bisericelor tregă linia instrucţiunii. Sub Wlassics s’a
>
u
riie, ce ni se dau însă în corespon „Acest numai însemnă colosal orientale. pornit şi pe acest teren munca de strărum-
v
denţa de mai jos, vedem, că şi aicî de mult şi ar pută servi ca un me pere, dâr ce şanţ de dificultăţi, — cari
gendarmii au jucat şi jbcă un rol mento fbrte serios pentru adversarii Am înregistrat în unul din nu- aprbpe şi astăZl par a fi neînvinse, —
însemnat întru terorisarea Români noştri, car! cred, că prin forţă şi merii trecuţi două voci a două Ziare formâză instrucţiunea confesională şi naţio-
lor pentru a-i constrînge seşî trimită violenţă vor pute isbuti vre-odată oficibse unguresc!, că la locurile com nalistică!
copii! la şcbla ungurescă. să smulgă din inima poporului nos petente, adecă la guvern, s’au făcut Dâr autonomiile religiose ? Nu este
Românii din Cusdribra însă, ca tru iubirea înăscută şi alipirea nestră deja studii asupra ambelor biserici pe lume stat, care ar suferi munca cea dis
şi fraţii lor din Feleac, au susţinut mutată cătră limba şi naţiunea sa. ortodoxe din Ungaria şi Transilva trugere de ţeră şi de naţiune a celor două
u
lupta cu bărbăţiă neînfrântă şi, nu- Cuvântul numai indică în ca nia în privinţa desvoltării lor isto biserici orientale. Politicianii şi bărbaţii de
v
n
mai ca să nu ajungă fii! lor pe şul de faţă reacţiunea firescă, ce au rice, car! studii au de scop a regula stat, cari călătoriau în norii trandafirii ai
mâna şcblei de stat“, au sistemisat provocat’o în inima poporului nostru afacerea acâsta „fbrte importantă idealismului ori în laşitate, au dat esistinţă
doue posturî de învăţători, br când persecuţiile adversarilor; el însemnă din punct de vedere al intereselor autonomiei celei de nesuferit a celor două
gendarmii au mers, săptămâna tre atât, că cu cât vor fi mai înverşu slatului“. biserici orientale. Au retezat drepturile a-
cută, în comuna lor, ca să silăscă nate aceste persecuţii şi cu cât mai Cu drept cuvânt întrebam, că postolice ale regelui unguresc, au estradat
copii! să mergă la şcbla de stat, vehemente loviturile, cu atât mai ce mai vor bre să facă cei dela stă spiritului confesional şi naţionalistic intere
11
n’au găsit în sat pe nimenea dintre hotărît îl vor găsi în luptă. pânire prin „studiile despre cari sele statului maghiar. Au introdus princi
Români, care să cedeze terorismului, Şi mai însâmnăceva: însâmnă, oficiosele Zi° eau > că n’au ajuns încă piul de alegere şi candidare în autonomia
ci toţî şi-au trimis copii! la şcbla că poporul nostru nu are lipsă de în stadiul de a fi concreiisaie în mg- întemeiată pe sistemul episcopal şi incom
românâscă. agitatori, căc! e agitat el însu-şî suiri, ce vor să se iee, şi avisam la pe- patibilă cu acesta, şi au reservat pe sâma
U
FOILETONUL „GAZ. TBANS . Dâr abia mi-am întors privirea dela desnădăjduite după ajutor ale vre-unui gheţată, âr de sus cade deja nu sciu a câta
acel punct luminos, când o tristă şi sinis bolnav .. • şi vai ! nu-1 aude nimeni, flăcă ediţie de fulgi de zăpadă, conduşi prin văz
Pentru incendiaţi. tră ideiă m’a desluşit pe deplin. Acea ro- rile îl încunjoră, îl înâcă, îl prăjesc, more duh tot de gerosul crivăţ. Şi voi, bieţi
şâţă provine din altă causă, mi-am dis. E sărmanul ... Oe aspect lugubru!... Gin nenorociţi! cum gemeţi de frig şi fome,
— Dedicaţie contribuenţilor colectei „boule de pote focul, care o produce... Da, da, cu gaşii copilaşi, cari înainte cu câte-va mo alături de ai voştri copilaşi ! Şi cum acela,
neige“. —
siguranţă acolo .. arde! mente numai durmeau dulce fără griji în care agonisesce averea, scie să-o preţuâscă
Dâr uite ... uite! Ce frumos!... Decă Nu, nu mai e frumos, nu-mi mai caldul lor lâgăn, acum sunt tîrîţl, goi în mai bine, mai dureros e faptul când din
n’aşi sci, că numai de câte-va momente place, urăsc acel peissaj ! Şi decă ar fi fost asprul vânt de ernă, fără nici o milă! îmi bogat a-i ajuns sărac. Lacrămile acelora
semiluna apusese după dâlurî, a-şl jura, că un adevărat tablou, cu furie a-şl fi tras cu venea să-i ridic, să-i culc âr în cârpele lor, sunt mai fierbinţi, cu tote acestea nu pot
lumina ce-o vedeam în partea opusă, este penelul dungi late peste roşaţa provenită dâr..., prea eram departe, nu puteam face încăldi nici măcar mânuţele sleite ale miti
un răsărit de sore din dimineţile încă în nu dela blândele raze ale lunei, nici de nimic.. . teilor lor copilaşi, ce-şl întind braţele spre
nopte, ale dilelor de vară! Oe frumos, ah! binecuvântatele raze solare, ci de mistui- In fine şi lumina dispăruse. Numai mamele lor în formă de rugăciune. Atunci
ce frumos !... Se posed un asemenea tablou, torele flăcări, a căror jertfă a cădut atâta ţipetele îngrozite nu cred să aibă sfîrşit în mamele se simt mai nenorocite, că nu pot
ca peisajul în faţa căruia mă găseam, era lume!... întunericul nopţii, ce acum e deplin dom stîmpăra fbmea şi frigul mititeilor şi_________
o dorinţă a mea, la care atunci m’am gân Si ce rece şi puternic vânt, prietinul nitor peste ale satului ruine ... bogatul de erl, — astădl un biet sărac,
dit îndată. Câtă poesie ouprindea acel pei focului, suflă afară. Par’că s’au vorbit să închipuirea mea era o tristă realitate, pornesce la cerşite. El cu ochii inundaţi
saj, pe care-1 priveam cu atâta plăcere... pricinuâscă atâta răutate în sâra acesta. căci a doua di aflasem, că într’adevăr lu în lacrăml cerşesce mult şi i-se dă puţin.
Noptea se lăsa din ce în ce mai în- Er apa, duşmanul focului, e de sigur prea mina pe ceriu, care a fost observată şi de altă
tunecosă asupra oraşului nostru, âr lumina slabă, ca să iese victoribsă asupra limbilor lume, a provenit din pricina unui incendiu Eram fbrte mişcată, când o incendiată
din partea aceea creşcea paralel cu întune de foc, ce văd, că iau dimensiuni tot mai groznic, întâmplat în — Strei-Săcel de tocmai isprăvi descrierea negrei sale vieţi.
ricul. — Fel şi fel de motive, cărora le mari. lângă Oălan, în ârna anului 1898. Ce se-i fac, cum să o ajutorez ? ... O în
atribuiam acest fenomen, îmi defilau prin Simţiam, că eram în odaie agreabil Şi a mai trecut câtă-va vreme. Gerul trebare, la care răspunsul: ban se potri-
gând. Şi ca şi când cine-va mi-ar fi şop încăldită, departe de ori ce pericol, dâr era în crescere, crivăţul, puternicul rege al vesce mai bine.. . Da, se adun bani !!....
tit, că nu e nici una din tote presupune gândul şi privirea erau ţintite spre locul vânturilor, suflă rece şi tare; a suflat deci — «Dâr ce frig, ce răcâlă“ — am
rile mele, am plecat dela terestră. Am ple desastrului. Par’eă aucfiam trosnind grin- tărie şi răcâlă apei. Er apa, primind în sînul dis în momentul, când am lansat apelurile.
cat cu gândul, că de sigur astronomi în dile caselor, ţipetele desperatelor jertfe: a ei două proprietăţi nouă, a trebuit să se „Cine scie, dâcă natura fiind aţâţ de rece,
văţaţi ne vor esplica în curând acest nou mamelor ce-şl strigau copilaşii, răcnetele întărâscă şi să se răcâscă adecă să se pre bre nu cum-va şi personele cărora m’am
fenomen. animalelor cuprinse de groză, sâu ţipetele facă în ghiaţă. filtă solul îngheţat, apa în adresat, fiind şi ele creaţiunl d’ale naturei,
