Page 4 - 1898-11

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 239—1898

crete), închegate din omeni de re­ dilor, ce se legaseră de schimbarea joritatea a luat la cunoscinţă răs inima societăţei, er nepăsarea şi
gulă luminaţi, cu vederi largi şi do­ stăpânirii francese, cu cea austriacă, punsul. lenea ţineau cuprinse vetrele pă­
ritori de-o răsturnare a stărilor ne­ numărul lor se spori în chip în- Bucurescî, 11 Novembre. D-nii gânilor; a sciut se fondeze morala
drepte din patria lor. sămnat. T. Maiorescu, V. Lascar şi C. G. cerâscă pe natura şi inima omului.
Una dintre cele mai vestite din Scopul carbonarilor era acum, Disescu, după cum se susţine, în Mântuitorul Isus a 4i «Iubiţi pe
s:
aceste societăţi, al cărei renume de-a sili, stăpânirile şi pe prinţii ti­ calitate de procuratori ai Eforiei inimicii voştri, faceţi bine celor ce
a străbătut, şi se pomenesce în t6te rani, se dea poporului constituţia bisericei Sf. Nicolae din Braşov au ve urăsc pe voi“. Isus a proclamat
sa
părţile este aşa 4* societate a şi libertatea, ce ’i-se cădea, şi care îmânat erî d-lui prim-preşedinte al libertatea, egalitatea şi înfrăţirea.
„ Carbonarilor^. în parte ’i-se şi făgăduise. tribunalului Ilfov o petiţiune prin Cuvântul Mântuitorului a rupt lan­
Partea, ce au avut’o aceşti Conduşi astfel de idei înalte, care chiamă în judecată pe minis­ ţurile sclăviei, a ridicat demnitatea
bmenî în lupta dusă de poporul ita­ societarii se îndrâptă cu cereri pen­ trul cultelor şi instrueţiunei publice femeii, făcându’o egală soţului seu,
lian contra apăsătorilor sei, a fost tru ajutor, mai ales la cei-ce puteau pentru ca să fiă obligat prin hotărîre âr nu sclava lui.
mare. Şi istoria întemeierii socie­ să ’i înţelegă, la clasele inteligente judecătorescă a plăti suma de 75 000 Mântuitorul Isus a biciuit fă­
tăţii lor e interesantă. îşi are înce­ ale patriei lor, la aristocraţime, la lei cu procentele legale, datorită pe ţărnicia, lăcomia şi tirănia, pentru-că
putul încă în timpul domniei fran- preoţi şi la ofiţerii armatei chiar. ultimii ani, apoi a plăti de acum acestea sunt viţiurî cumplite, după
cese, când o mână de republican! Şi nu puţini sunt cei-ce le în­ înainte, adecă dela anul budgetelor, spiritul Evangeliei. Sumeţia şi va­
curagioşî, sub căpetenia lor Capo- tind, pe cât numai pot, ajutorul. care va începe la 1 Ianuarie 1899 nitatea, cari sunt rădăcina atâtor
bianco, începură se propoveduescă Ba, ca un semn al aprobării lupte­ câte 75,000 lei pe fiă-care an, sâu rele şi nefericiri, au că4ut 3ub sabia
contra stăpânirii regelui Murat, der lor, chiar femeile din clase înalte, in­ a plăti odată pentru tot-deuna un cuvântului dumne4eesc.
de frică, ca se nu fia prinşi, se re- struite, intră în şirul membrilor societăţii, Mântuitorul Isus predica îndu­
capital ale cărui procente anuale se
fugiară în pădurile cele întinse ale înfiinţând aşa (fisa loja Grâdinărese- corespundă aceleaşi sume. Petiţiuuea rarea, pacea, iubirea şi iertarea ne­
Calabriei şi ale Abruzzilor. lor , insuflând curagiu bărbaţilor şi 4ice, că suma anuală de 87,500 pe dreptăţilor, ce ni-s^au făcut; prin
u
Aci, simţindu-se la adăpost, se dându-le, după ale lor moduri şi pu­ care ministerul cultelor şi instruc- acâstă semâna Isus pacea între
organisară, luându şî numele de „Car- tinţe, mână de ajutor la „curăţirea ţiunei publice era dator s’o plătescă, omeni şi depărta neunirea dintre
u
bonari , de-o parte pentru-că în a- grădinei", la curăţirea patriei lor de a refusat s’o dea din 1 April 1897. fraţi. Şi aceste mijloce dulci au dat
ceste păduri se făceau în câtăţimi străinism. Acesta sumă anuală nu este o sub- sbor creştinismului, pe care aprâpe
mar! cărbuni, de alta fiind-eă, îm­ Fiind, după sămânţa sa cea din- venţiune sâu o gratificare benevolă, 20 de secuii, cu tote persecuţiunile
pinşi de lipse mari, adese-Or! înşi-şî tâiu, originar din Neapol, carbona- ci este echivalentul pentru nisce pro­ şi chinurile câte s’au ivit în decursul
membrii societăţii, deşi dmen! în­ rismul întins în curând peste totă prietăţi imobilare, scutiri şi bene­ lor, n’au fost în stare se 1 împedece
văţaţi şi de lume, trebuiau se se în- Italia, ajunse la mare înflorire în în mersul seu; ba a pătruns până
ficii, ce le-a avut biserica Sf. Ni­
deletnicescă a face cărbuni, pentru părţile unde libertatea era mai căl­ colae din Braşov pe teritoriul Ro­ în palatele Cesarilor, sfărîmând
a câştiga câte ceva, cât şi pentru a cată în picidre, mai pălmuită, în mâniei. — Procesul a fost rapartisat 4eii lor.
se pute străcura printre lume, nebă­ Neapol şi în părţile de sus ale Ita­ la secţia tribunalului de Ilfov. Cu ce uşurinţă şi cu ce mul-
gaţi în semă şi nebănuiţî. liei. Cu membrii de ai acestei te­ ţămire a trecut poporul sub jugul
Societatea se împărţia în sec­ mute societăţi ne vom întâlni ade­ Madrid, 11 Noemvre. In minis­ cel blând al lui Isus, acâsta nu tre-
ţiuni (despărţeminte), pe car! le nu- sea în spicuirile, ce vom face în terul de esterne spaniol se confirmă bue să o mai spunem; pentru-că
miau n Vendite“, adecă loc, unde numerii viitori, din istoria luptelor soirea, că părechea imperială ger­ cine simte mai mult apăsarea sclă­
se vindeau cărbuni, er oasele, în crâncene şi mari ale Italienilor pen­ mană venin4 în Spania va visita şi viei, decât acela, care pârtă jugul?
cari ei se adunau pentru a se tru libertatea, pe care la urmă au Cartagena. Regina-regentă va în.vita Cine cunâsce mai bine valârea li­
pe înalţii ospeţî la Madrid.
sfătui asupra luptei pentru liberarea şi dobândit’o! bertăţii decât sclavul? âtă dâr pentru
neamului şi a patriei, erau numite ce au alergat tote popârele la cu­
11
„barace ; mai multe barace de ici Morala evangeliei lui Isus şi vântul Evangeliei. Puţin timp după
şi de colo formau o „republică". Iia vitare. pironirea pe cruce a Mântuitorului,
T6tă societatea se recunoscea, Membrii clubului român al comitetului învăţătorii ei. binefacerea evangelică o vedem
după anumite cuvinte cu alte înţe­ comitatens — Sălagiu — se invită a se pusă în lucrare; pretutindenea ve­
lesuri, ca de esemplu; „Răsbunare presenta la conferenţa ţinândă în 14 Noem- Nu este studiu mai demn de dem şcâle cari contribuiau la îndul­
pentru mielul sugrumat de lup“. De- vre a. c. 5 6re p. m. în Zelau. om şi de respectarea lui, ca studiul cirea moravurilor şi la împingerea
;
* , . .* moralei, pe care a învăţat’o Mân­
visa societăţii, cuventul ei condu­ Program : tinerimei pe calea virtuţei; pretu­
cător, era : Curăţirea pădurii de lupi/“ 1, Reorganisarea clubului; tuitorul nostru Isus Christos. tindenea spitale şi asile, cari serviau
v
Sub vorba „lupi" ei înţelegeau pe Ce este morala lui Isus? Nu de adăpost văduvei, orfanului şi
apăsătorii străini ai poporului lor iu­ 2. Alegerea membrilor în comitet. este alta, decât regularea datorin- celui bolnav.
JBăsescî, la 10 Nov. 1898.
bit, âr sub pădure înţelegeau patria, ţelor nâstre cătră Dumne4eu, oătră Acum se vedem, cari sunt în­
ţera scumpă a lor. G. Pop de Basescî. noi şi cătră de-aprdpele nâstru; nu văţătorii acestei morale, şi cari sunt
Mijlâcele, cu cari carbonarii lu­ este alta decât arta aceea măreţă, datorinţele lor?
crau pentru asigurarea Bcopului lor, ULTIME SOIRI care face a ne nobilita inima prin vir­ Invăţăţorii moralei evangelice
erau teribile, ei nu voiau nici mai tute a trăi bine şi sânt şi a fi fe­ a Mântuitorului Isus sunt preoţii,
mult, nici mai puţin, decât se stîr- Budapeşta, 11 Novembre. In şe­ riciţi. Nimenea în lume nu a pro­ servitorii tuturor, creştini pentru ei
pescă pe apăsătorii străini cu orî-ce dinţa de acji a camerei Francisc pagat o morala mai bună ca a Mân­ şi preoţi pentru alţii. Ei sunt urmă­
preţ, dâcă aceştia de voiă bună nu Kossuth a interpelat guvernul în tuitorului Isus; căci numai Isus, torii apostolilor pe pământ. Apos­
vor se lase, ca poporul să fiă con­ afacerea reînălţării statuei-Hentzi în trimisul cerului, a sciut aduce o tolii sunt modelul, după care preoţii
dus de Omeni din sînul său, de o Budapeşta. Ministrul-preşedinte Ban- morală cerâscă, morală mai trainică trebue să-şi îndrepte toţi paşii şi
fire şi de un sânge cu el. ffy a răspuns, că nici nu se trac- decât vecurile. Singur el a sciut’o tâte mişcările, dâcă voesc să fiă cre­
Sub domnia francesă, numărul teză despre un fapt politic. Monar- ridica şi întemeia pe iubirea lui dincioşi chiămărei lor dâcă voesc
membrilor desnădăjduiţi şi cu capul chul a dispus, ca statua se se ri­ Dumne4eu şi a umanităţei. să 4i°â cum a 4' apostolul Paul:
s
a mână ai acestor societăţi secrete dice înaintea şcdlei de cădeţi din Mântuitorul lumei, Isus Christos, „fiţi următorii noştri, precum şi noi
nu era prea mare. Desamăgirile, ce Budapeşta, şi pentru acâsta e rea- s’a născut în timpul, când demora- suntem ai lui Isus Christos".
urmară însă după stîngerea nădej­ pun4ător ministrul-preşedinte. Ma­ lisaţiunea şi conrupţiunea era în Preoţii sunt chemaţi a conduce

fi părinţilor bătrâni spre ajutor; deoî umilit In 1842 primăvara m’am dus în Ceuaş La săptămâna după cununie am mers şcolarul meu Tâder PopovicI, mai târ4iu
mă rog să te milostivesol, a mă crede ca (Szâsz Csâvâs), un sat în comit. Cetatea- spre a mă hirotoni. Am pornit călare şi pe Almăşan, care încă venise pentru hirotonire.
un bun părinte, că tote cele spuse de mine de-Baltă (acum Târna-mică). Am nimerit la la Chimitelnio am ajuns în Sânger. Preot Diminâţă următâre, la sfatul Episco­
sunt pur adevăr. Eu după-oe am primit un econom român, Alexandru Roşea, acesta de curând venit era aici Iosif Turc, fiul pului am mers la protopopul neunit cu
resoluţiunea ameninţătâre, sciind că n’am avea o fată frumosă, Anioa. Românul era protopopului din Cătina. Am prânejit la el, numele Gal, ne-am mărturisit şi sub liturgia
snplicat, mult m’am mirat şi mi-am c}is, că ginerele lui Asculan, ore când preot în şi mi-a 4is: „Măi Moldovan, nu merge la de 8 6re ne-am cuminecat. Atunci ne-a şi
ce pote să fiă causa, de-mî vine resoluţiă Mediaş, sub care s’a făcut biserica cea Cluşiii, că eu am fost Dumineoa trecută la făcut ceteţl (lectori) şi subdiaconî. Altă 4*
fără să fi suplicat. Pentru aceea, deşi slă­ pomposă de astădl prin Episcopul de pie cumnatul Georgie Crişan prop. în Săcal şi am fost la biserică fără act de sânţire, âr
bit, am alergat la Măria Vâstră, să mă con­ memorie Ioan Bob. Pe acest Asculan, cam mi-a spus, că Episcopul e în Blaşitt." As­ a treia 4i ne-a sânţit diaconi şi a 5-a 4*
ving despre lucrul subversant". renitent pote, l’a strămutat Episcopul Bob cultând cuvintele lui, am luat’o îndărăt că­ în 31 Maiu 1842 am fost hirotoniţi de
Episcopul m’a asoultat cu bună-voinţă în Şeica-mică. El avea doi feciori, cari tre­ tră Blaşiti şi pe sâră am sosit în Ciufud preoţi.
părintâscă şi pacienţă. S’a convins şi a în­ când în România-mică în Rîmnioul-Sărat, la amicul meu Nioolae Şimonfi. El mi-a spus, După sosirea mea acasă am chemat
ceput blând a vorbi şi m’a oprit şi la masă. se făcuse proprietari. La aceştia crescuse oumoâ Turo m’a informat rău, de-6re-ce pe protopopul Fogaraşi de m’a introdus ca
După prân4 mi-a oonferit definitiv paro- fata de care scriu şi pe oare am luat’o în episcopul se află în Cluşiii la dietă. paroch în 4 âr în 6 Iunie la înălţarea Dom­
chia Chiri leului. căsătoria în Maiu 1842. Cununia a săvîr- Când se crepa de 4hiă, am plecat prin nului, am şerbit prima liturgie. Poporul
M’am dus la protopopul Gawil Foga- şit’o parochul atunci fuDgent în Deaş, ca Bucerdea şi sâra am mas la d-1 protopop s’a îmblân4it, neînţelegerea a dispărut, ba
raşi în Tirimia i-am presentat resoluţiă epis- administrator al filiei Ceuaş, fără sgomot şi Ioan Sacalai, ou care aveam cunoscinţă. De mulţi în loc de cucuruz mi-au dat la să-
copâscă, a ehiămat pe mulţi din partida fără petreceri obicinuite la astfel de oca- aici în cealaltă diminâţă, am luat’o pe Câm- mânat, tâmna, grâu. Părinţii nu mi-au dat
contrară la sine, i-a mai eshortat şi li-a siuDl. piă prin Cianu-mare, cătră Aiton, unde era nimic. Casa paroohială am rescumpărat’o
împărtăşit resoluţiă episcopâscă. Acum Mi-am adus soţia în Chirileu. Părinţii paroch Ioan Trifan, care avea de soţie pe dela văduva preotâsă cu 30 fi. m o., cele­
nu-mi resta decât să mă căsătoreso. ’Ml erau contrari acestei căsătorii, cu tote-eă nepdta muerii fratelui meu, preot în Uiora. lalte superedificate tâte le-a dus. Nici gard,
frământam mintea, cum aşi nimeri să-ml soţia mea s’a deşteptat mult locuind la Aici mi-am lăsat călăria şi per pedes apos- nici alt ceva era, afară de casă.
capăt o soţie să se potrivâscă şi cu părinţii unchii săi în Rîmnio, Densa se pricepea la tolorum, trecând prin Giurfalău, pe când Cu cei două-4ecI fior. căpătaţi dela
mei şi cu timpul în care trăim, să fiă şi tot ce se ţine de economia casei şi era mai însera eram în Cluşiii şi sciricind, şi Episcopul, mi-am cumpărat un pat, dou6
cu ceva cultură, că pe acel timp nu erau cuprincjâtâre. ’Ml lipsea însă bună-voinţa întrebând am nimerit casa protop. Teodor scaune, o masă şi alte mărunţişuri. Eram
şcâle de fete, puţine dintre fete erau, cari părinţilor şi propusul, ca să fiu spre aju­ Baldi, unde locuia Măria sa Episcopul. sărac, ca şârecile din biserică, —- cum e
să soie scrie şi ceti. Nici pe la protopopi tor şi mângâiere neputincioşilor părinţi, nu Fiind pe însărate, sub boltitură zăresc un 4icala.
nu se aflau astfel de fete. mi-s’a realisat îndată. | individ, mă apropiu de şl şi văd, că e con- In 1843 mi s’a născut o pruncă, la