Page 2 - 1898-11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 239-1898.

Mare bucurie era în israilul-un- cjut, că Englesii nu glumesc şi afară Preşedintele: Luccheni, acum ţise va Italia, ca să ucidă pe regele Umberto. De
guresc mai erî alalta-erî, când se de acăsta nu afla de vrednic, ca ceti actul de acusaţiune, fii atent, ca să altfel — cjise el — va isprăvi-o altul.
vestise, că statua lui Henfzi va fi ri­ pentru un orăşel din valea Nilului înţelegi tot cuvântul. Când i-s’a arătat acusatului corpul de­
dicată din piaţa St. George din Buda se se verse sânge. In chipul acesta Se cestece actul de acusaţiune. Luc­ lictului, unâlta omorîtâre, a declarat, că
şi în locul ei se va pune statua îrn- s’a delăturat de-ocamdată peticului cheni, care vorbesce bine franţuzesce, între­ acâsta este cu care a săvârşit atentatul.
perătesei-regine Elisabeta. Bucuria resboiului, însă în locul lui a rămas rupse mereu pe grefier cjicând, că nu pri­ Dr. Etienne Goloy, medic, mărturi-
acesta înse abia a durat o septe- acum ura şi duşmănia între cele cepe. Tălmaciul îi spuse pe intalienesce sesce, că pe el l’au chiămat întâiaşî dată
mână, şi 6tă că în inimile maghiare două mari naţiuni europene. Şi cum- părţile din acusă despre cari acusatul cji la împărătâsa. A observat îndată, că caşul
-
s’a sălăşluit din nou simţementul că primejdia p6te să vină mai târ- cea, că nu le pricepe. După aoâsta Luc­ e fârte serios şi a chiămat şi pe Dr. Mayor.
amărăciunii. E6ia militară „Armee• cjiu, se vede de acolo, că Anglia îşi cheni dicea clătind din cap: Ya bene, Mârtea împărătesei trebue, că a urmat
blaU din Viena publică un comuni­ continuă armările, er Francia la rân­ avanti! Când grefierul tribunalului ceti fârte curând. Numai contesa Sztaray, în
u
cat, în care se spune, că statua lui dul ei începe aşi mobilisa flota de acea parte din actul de acusaţiune, în care iritaţia ei, credea, că aude bătăile inimei
Hentzi nu pierde nimic din însem­ resboiu. Anglia se înarmâză pentru- se (ficea, că Luccheni îndată după comite­ la împărătâsa.
nătatea ei prin ridicarea din locul ca la un cas dat să-şi p6tă apăra rea crimei fu convins, că victima va muri, Luccheni declară, că înainte de comi­
unde a stat dela 1852 încbce, de- posesiunile ei în t6te părţile unde acusatul striga rîcjend : terea faptei, unâlta lui nu era ruptă, ci as­
6rece ea va fi ridicată din nou, mai ar pute fi atacată şi rănita, dâr mai — Bravo! Bravo! cuţită.
frumrisă şi mai strălucit6re, dinain­ ales în Asia răsăritână. Ea se teme, Publicul a rămas scandalisat de obrăz­ Poliţistul Fruyer mărturisi, că Luc­
tea şcblei militare de cădeţi din Bu­ că Francia şi Rusia aliate pot s’o nicia acusatului. cheni, pe care l’a păcjit în închisâre, i-a
dapesta, pe o colină sub care vor fi atace în Peking şi în marea Chinei. Urma ascultarea martorilor. Cel din- spus, că a venit în Geneva, ca să asasi­
aşecjate osemintele eroicilor luptă­ * tâitt martor fu Ghamartin, care a prins pe neze pe prinţul de Orlean, însă a întârejiat
tori, cari în 1849 au apărat cetatea Luccheni. El spuse, că a întrebat de Luc­ cu două (jile. Dâr cjd ! prinţului totuşi
0 0
Buda în contra obştirilor revoluţio­ încât pentru armările englese, cheni, că ce^ a făcut împărătesei Elisabeta, sunt numărate. In decursul unui an, şi el
nare maghiare. Statua se va ridica ministrul-preşedinto al Angliei, lor­ la ceea-ce el răspunse: va căpăta ce i-s’a destinat. Dâcă el (Luc­
acolo, după cum cjioe organul arma­ dul Salisbury, ţinând cjilele acestea o — Nu i-am făcut nimic! cheni) ar fi fost însărcinat cu uciderea re­
tei, ca tinerimea militară se vadă vorbire la un banchet în Londra, a Luccheni: Asta nu-i adevărat. Eu i-am gelui Umberto, nu şi-ar fi greşit ţînta.
tot-dduna în ea un monument nepe- cjis, că n’are cine-va decât să pri- spus îndată, că am omorît’o. Preşedintele (cătră acusat): Adevărate
vâ8că situaţia universală, pentru ca
ritor al împlinire! datorinţei militare. sunt tâte astea?
Gazetele unguresc! luând notă de să vadă, că ac|i în tot momentul Tribunalul mai ascultă alţi patru Luccheni: Da, tâte. Tâte le-am cjis eu.
acesta ridicare a statuei şi de celea p6te să isbucnâscă un răsboiu. Pană martori, apoi se ceti mărturisirea contesei Ascultarea martorilor s’a încheiat la
ce le scrie f6ia „ Armeeblatt", turbă când ideia de desarmare a Ţarului Sztaray. 1*15 âre d. a. şi pertractarea a fost sus­
de necaz, că 6tă „naţiunea" este din nu va fi încoronată de succes, tre- Birjarul Willemin mărturisi, că pe pendată până la 3. După redeschiderea şe­
nou umilită. „Egyetbrtbs" cjice, că bue să ţinem semă de primejdiile timpul săvârşirei atentatului, sta cu birja dinţei a fost ascultat Martinelli, arestat ca
pretutindeni între Maghiari acest ce ne încunjură şi trebue să luăm lui lângă statua prinţului de Branselweig. complice, care a dis: Luccheni m’a rugat,
măsuri de apărare. „Noi despreţuim A văcjut, cum Luccheni se aruncă asupra
„atentat miserabil" a produs o a- să fac un mâner pentru pilă. Nu sciam ce
răsboiul, dâr avem datoria de-a lăsa împărătesei, a persecutat pe criminal şi a
dencă indignaţiune, care se măresce vrâ să facă el cu pila aceea.
urmaşilor noştri neatins imperiul". ajutat să fiă prins.
şi prin aceea, că în sensul comuni­ A fost ascultat din nou acusatul, care
catului din „Armeeblatt" se va da * Birjarul Fiaux mărturisi, că se afla recunoscu, că a comis fapta intenţionat
un ordin prea înalt cătră armată, Se pare, că Creta îşi va căpăta pe staţiunea Montblanc-Quain şi a văcjut, cu unâlta, care se află pe masa tribuna­
care se va ceti înaintea garnisbnei în curând guvernator în persona cum acusatul a străpuns victima. Şi el a lului.
din Budapeşta. Foile oposiţionale prinţului grecesc George. Cele patru stat în ajutor la urmărirea lui Luccheni şi Preşedintele: Ce te-a îndemnat să asa­
unguresci învinuesc pe Banfiy, că puteri au propus numirea la înaltul la arestarea lui. sinezi pe împărătâsa?
el ar fi comis acesta „tradare* şi post de guvernator al insulei pe Poliţistul Lecroix efi Când Luc­ Luccheni: Miseria!
36:
„umilire", şi prevestesc o mare fur­ acest prinţ. O scire telegrafică din cheni a fost adus la poliţie, l’am întrebat, Procurorul ţine rechisitorul şi cere pe­
tună în dietă din pricina acesta. Se Londra cjice, că Sultanul nu se va dâcă este adevărat, că a lovit o femeie? depsirea lui Luccheni. Juraţii aduc verdict
vor face şi doue interpelări în ca­ mai împotrivi acestei numiri, şi pro­ El a răspuns cu da ! Intrând în închisâre unanim de condamnare, după ce tribunalul
mera din Peşta şi se aşteptă cu punerea puterilor o va lua simplu acusatul regretă lovitura la ceea ce i am retrăgându-se, reapare peste 20 de minute
mare interes, ce va respunde gu­ la cunoscinţă. dis : „N’ai greşit, ţi-ai ajuns ţînta: împă- publicând sentinţa, după-care Luccheni este
vernul prin rostul ministrului pre­ rătâsa a murit". Luccheni răspunse : „Ah, condamnat la închisâre pe viâţâ.
şedinte. scieameu! Pe omul, pe care-1 lovescl cu Când condamnatul fu escortat din
* Osândirea lui Luccheni. astfel de uneltă, s’a gătat cu el !“ Luc­ sală, striga: „Trăâscă anarchia! Mârte aris­
Seim, că între Francia şi Anglia Alaltăerl s’a ţinut înaintea curţii cu cheni a recunoscut îndată, că el e anar- tocraţiei !“
s’a produs un conflict serios din pri­ chist, picea, că sunt mulţi anarchiştl în
juraţi din Geneva pertractarea finală în
cină, că majorul frances Marchand Lausanne şi Geneva. Ou tâte acestea a ne­
procesul ucigaşului Luccheni, care a stîns
ocupă Faşoda. Anglia a cerut, ca viaţa împărătesei-regine Elisabeta. gat, că are complici.
Francia se-şî retragă trupele din Punct la 9 ore s’a presentat tribuna­ Martorul spune mai departe, că deja — 31 Octomvre v.
Faşoda şi a început se ameninţe cu în cjiua premergătâre atentatului a văcjut
lul după a cărui constituire s’au sorţit cei Teatru remân de diletanţi în Braşov.
resboiii, dâcă Francesii nu vor îm­ pe Luccheni dinaintea otelului „Beau
12 juraţi. După sorţirea juraţilor preşedin­ Aflăm, că Joi, în 12 (24) Noemvre c., se
plini cererea ei. De aici s’a născut Rivage" unde convorbia c’un individ bine
tele a făcut semn să fiă adus în sală acu- va da în sala redutei orăşenesc! din loc un
o mare certă diplomatică, cu care satul. Luccheni întră între doi gendarml. îmbrăcat şi mai în vârstă, care însă nu teatru român de diletanţi. Se va representa
paralel mergeau înarmările Angliei, A urmat apoi depunerea jurământului de păre a fi soţ de-al acusatului. In cjiua asa­ două piese teatrale, după care vor urma
în măsură, ce punea pe griji lumea. sinatului a văcjut pe Luccheni stând pe o
cătră juraţi. petrecere cu dans. Vor juca domni şi dame
Miniştrii englesî începură se ţină bancă şi vorbind c’un domn elegant. Ei
Preşedintele (cătră acusat): DorescI din societatea alâsă a oraşului nostru, cari
discursuri resboinice şi era pe aci se tâlmaciu ? discutau franţuzesce. Mai târdiu l’a văcjut având în vedere dorinţa atât de des espri-
ne trec]im într’o bună diminăţă c’un Luccheni: Da, la tâtă întâmplarea. pe Luccheni c’un cjiar în mână. După ares­ mată, de-a veni în ajutorul poporului nos­
resboiii formidabil. Guvernul fran­ Preşedintele chiamă pe tălmaciu, care tare el a declarat, că dâcă în diminâţa de tru dela sate prin înfiinţarea de biblioteci
ces însă a cedat Angliei, declarând, depune jurământul, apoi a pus întrebări 10 Septemvre ar fi avut 50 de franci, n’ar poporale, au binevoit a lua asupra domnia-
că va deşerta Faşoda, după-ceave- generale acusatului. fi ucis pe împărătâsa, ci ar fi călătorit în lor sarcina de-a da o representaţiune tea-

logia asemenea. Afară de ale profesorului cu suflet bun. Yiptul era bun şi îndestu- vice-rectorie şi s’a căsătorit cu văduva noi teologii la oulesul viilor, la via dela
Ci pariu, tâte trebuiau scrise sâu cumpărate litor. DuctorI am avut pe Iosif Oiura şi preotâsă din Săbad, a urmat vice-rector Mănărade, "o vie mare, frumâsă, cu mai
în manuscris. Andreii! Mureşianu. Mureşianu era mare Arpadi. El avea trei copii, două fete şi multe tâscurl. Au dus tote aparatele pentru
OonşcolarI am avut pe: Iosif Tarţa cântăreţ, avea un organ bun şi puternic; un fecior, Alexandru, care a participat în fert, precum şi mesele şi tote cele de lipsă.
(încă din Gramatică din Vaşarheiâ), Tâder pănă a fost în Seminariîi n’a făcut versuri, 1848/9 în munţii apuseni cu fratele meu S’au întins mesele într’un loc frumos şi
PopovicI (fost parodh în Boziaş) care mai era tare strict, pe fumători nu-i putea su­ Vasilie la combaterea insurgenţilor. am prânejit în viă. Venia episcopul şi ca­
în urmă şi-a schimbat numele în Almăşan, feri, fumatul era strict interejis. Dâcă erai Fratele meu mai mare Ioan ca IV- nonicii, şi se desfătau în jur de noi, Măria
C0
deşi fratele său Ioan, protopop în Alma- denunciat pentru fumat, carenţia era sigur anit a absolvat teologia, când eu eram I- Sa Episcopul cji a: „Aceştia sunt fiitorii
săsâscă, tot cu numele de Ioan PopovicI a a ta. Eu am avut multe carenţii, căci eram anit. Cel mai mic frate, Vasilie, era în mei preoţi. Lemeni era om plăcut şi vial, cu
absolvat gimnasiul din Vaşarheiă, precum fumător. gimnasiu în Vaşerheifi. Părinţii noştrii aveau inimă bună.
şi David Almăşun în Vaşarheiă. la Tablă Vice-rector era Ioan Moldo van, cân­ mare bucurie, erau mândrii, putând avea Dintre jurnale n’aveam decât „Gazeta"
tot ca PopovicI figura. tăreţ mare şi iubitor de cântare. După trei fii îuvăţând la şcâlă. de Baritiu, cu litere cirile. Versuri se cântau
Oluşenî erau : Tâder Pop din Coruşiii, cină, cari aveam ton şi plăcere spre cân­ In anul 1838/9 la St.-Măria-mică am mai multe unguresci; românescl erau în
Ştefan Poruţ din P.-Cian, Ioan Oristea din tare, ne scoboram şi întram la vice-rec- întrat în anul II în seminariu, primianiţl au us: „După nor vine senin", „Lâng’un rîu
Glod, Teodor Maiorean din Alămor, Du­ tcrul şi ne deprindeam în cântări. De alt­ fost: Ioau Olteau, Gavril Pop din Cluşiă, odiniâră".
mitru Stoian, Gregorie Gali, Ioan Bregean. cum aveam profesor de cant pe Georgie venit Andreii* Pop, Georgie Râduţ, Nicolau In anul 1839/40 am întrat în Semi­
Teologi II-aniţI: Georgie Draia (fost Tecar, care două âre în săptămână, Marţia Pop, N. Simonfi, Ioan Bochiş, Petru Bran, nariu, ca IH-anit. Acum ne numiam bătrâni.
preot în Tur), Gregorie Moisi (mai urmă şi Joi sâra, ne învăţa cântările. Toţi cle­ un fecioraş bălan sâlăgian, copil priceput, ou Rector, după multe delaţiuni, a venit Ar-
Moisil) vicar al Năsăudului, Pop Tâder din ricii ne adunam în museul cel mare, unde minte ageră; apoi Ioan Vicaş (acesta ’ml era senie PopovicI din Turda, de curând venit
Budurlău, preot în Fărăgău, Vasilie Pop, veniau şi studenţi din alte olase. soţ de conversare), Antoniu Vestemian, Ioan în Blaşiă. Era predicator mare, la instala­
frate cu Iosif Pop Dr. de teologie, Yasilie Călugări erau atunci trei: egumen Oltean, mai în urmă Fekete Negruţ, care rea sa a predicat din catedra mănăstirei
Todor, preot în Vaidacuta, Nicolau Pop Ladosi, om mititel gros, Iovian, oiont de era clarenătaş şi ne delecta mereu cu in­ luându-şl de text: „Au nu este râşina în
din Iara, preot în Feneş, Anania Pop, Du­ mâna stângă, şi Elcheş. Aceşti doi din strumentul său. Din cursul acesta patru s’au gilead, au nu este şi balsam acolo, şi pentru-
u
mitru Oosma, preot în Oorpadie, Georgie urmă erau profesori gimnasialî. A întrat ca făcut canonici: Gavril Pop, Andreiă Pop, ce nu se vindecă fata Sionului? O predică
Raţ preot în Căpâlna de jos, Gregorie Mu- noviţiîî şi Arpadi, fost preot în Ormenişul la Lugoş, Vestemeiau şi Oltean (Fekete) model, mai întrâgă o ţiu minte. Vice-rector
reşan preot în St. Margieu şi Iosif Turc. de Câmpie, dâr n’a stat decât vre o patru canonici în Blaşiă. era Ilie Oicudi, mai în urmă canonic, acum
Rector aveam pe Can. Ştefan Boer, săptămâni şi s’a lăsat de călugărie. In 1839 s’au făcut struguri mulţi. mutat la celea eterne, om bun, însă strict.
studiorum-prefect Ioan Dragomir, omeni După-ce Moldovan s’a mulţămit de Măria Sa episcopul Lemeni ne-a dus şi pe In tot timpul în Seminar am avut pâne