Page 6 - 1898-11

gpsjma 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 239—1898.

când şi când înţepând, atunci e reumatism, înainte de a muri, el aduna în jurul Cursul pieţei Braşov.
MULTE ŞI DE TOTE. care a provenit din răcelă seu din curent. său pe intimi, declara că profetul îl chiamă
Din 12 Noemvre 1898.
Aci ajută numai băi de abur, ca să asude şi proclama de succesor pe locotenentul
Bancnota rom. Cump. 9.51 Vând. 9.53
capul, care trebue şi să se ţină tot-deuna său Abdullahi.
O mică greşală. Argint român. Oump. 9.45 Vând. 9.47
cald. Napoleond’orl. Oump. 9.52 Vând. 9.55
Sunt câte-va luni de când un inginer * Oălenciar-u.1 septemânel. 5.66
din Paris se afla într’o cafenea cu soţia sa Galbeni Cump. 5.63 Vând.
Cei doi Mahdi. Ruble RusescI Oump. 127 Vând. 128
tînără şi frumosă. Inginerul o lăsa puţin NOVEMBRE. are 30 cjile. BRUMAR.
Totă lumea a aucjit dilele astea de yţărcl germane Oump. 58.50 Vând. —.—
singură, un ospe însă, care se afla de ase­
luarea Omdurmanului de cătră Englezi şi Lire turoescl Oump. 10.70 Vend. —.—
menea în cafenea, se folosi de ocasiune şi pilele Căleml. Iul. r. Călend. Gregor.
de sfărîmarea domniei Mahdiului. Credem Scris. fono. Albina 5% 101.— Vând. 102
merse la masa frumosei dame, pentru ca
dâr interesant şi de actualitate a da ceti­ Dum. 1 Oosma şi Damian 13 Stanislau
.să se distragă câte-va minute. Dama, sim- Loni 2 Mart. Anchidim 14 Iosafat
torilor câteva date biografice şi caracteris­ Bursa de mărfuri din Budapesta.
ţindu-se ofensată de purtarea ospelui necu­ M »rţ) 3 S. m. Acepsima 15 Leopold
tice asupra Mahdiului actual Abdullalii şi din 9 Noemvre n. 1898
noscut, a părăsit localul şi şi-a căutat băr­ Mer. 4 C. păr. loaniţiu 16 Edmund
a predecesorului lui Ahmed-Mohamed.
batul, pentru ca să-i vorbescă de cele în­ Joi 5 S. Galeon 17 Gregoriu Preţul per
Primul Mahdi s’a născut în apropierea Vin. 6 S. Pavel archan. 18 Eugeuiu 1 1 100 chilogx.
tâmplate. Inginerul se întorse îndărăt cu S S m 1. n ţ e
Dongolei, pe hotarul marelui deşert al Li­ Sânrj. 7 33 m. d. Melitina 19 Elisabeta =3 ”
soţia sa în cafenea. Vinovatul însă tocmai 5 l dela | pănă
biei. Părinţii lui, nisce luntraşi săraci, pre­
cu câte-va minute mai ’nainte se duse de Grâu Bănăţenesc 80 10.50 10.55
tindeau, că se cobor din profet. Copilul Preţurile cerealelor din piaţa Braşov.
acolo. Dela chelner inginerul se informa, Grâu dela Tisa 80 10:70 10 75
Ahmed-Mohamed crescu în umilinţă şi în Grâu de Pesta 80 1065 10.70
că respectivul' „curtesan“ e un tipograf, Din 11 Octomvre 1898 Grâu de Alba.regala 80 10:70 10.75
sărăcie. La vârsta de 10 ani, tatăl său porni --.---
care locuesce în apropiere. Numai decât se Grâu de Bâcska 80 —.--
cu el la Kartum, dâr muri pe drum. Băia­ Măsura Valuta Grâu ung. de nord 80 — .- --. -
duse în tipografiă, pentru a cere satisfacţie. Grâu românesc 80 —.—
tul urmă dramul singur şi nisce suflete ca­ sâu C a l i t a t e a . austr.
Din întâmplare însă nu-1 afla acolo şi-i greutatea j3 ^3 Preţul per
ritabile îl luară cu ele la Berber. Aci, se- fi. | cr. «J O
dădu unuia din tipografi o carte de visită, Şomlnţa roohl fi W 100 chilpr.
riositatea pi’ecoce a caracterului lui, silinţa ori noui
ca să o predea şefului său, dicându-i, că 1H. L. Grâul oe) mai frumos 8 i s dela pană
O a
lui în cetirea cărţilor sfinte, înţelepciunea
cl scie bine de ce se tratâză. 6ra hotărîtă Grâu tnijlooiu . . 7 8)
puterei sale, îl distinseră în curând. Tre­
sosi şi soţul ofensat aştepta cu nerăbdare, >1 Grâu mai slab . . 7 50 Săcară 70-72 8.10 815
cură ani. Pe atunci înflorea în Sudanul Or* nutreţ 60-62 6.20 6.50
dâr spre mirarea lui, în loc să capete sa­ Grâu mestecat . . 4 80 Ori de vinars 62.64 6 80 7.60
negru o sectă musulmană fanatică numită Săcarâ frumâsă . . 5 40
tisfacţie căpăta un pachet cu cărţi de vi­ Ori de bere 64.66 7 80 8.70
Faricha, al cărei şef Mohameă şerif se pre­ 1) Săcară mijlooiă . . 4 90 Ovăs 39.41 5.75 6.10
sită şi' o Notă. 3 60 Cucurua bănăţ. 75 .--- .--- ‘
tindea şi el coborîtor din profetul Islamu­ Orz frumos . .
Tipograful înţelesese, că d-1 inginer lui. Tinărul Ahmed-Mohamed se înrola în V Orz mijlociu . . . 3 40 Cucuruis alţii soiu 73 .-- .---
—
.--- ‘
Cucurus
.---
voesce să comande 100 cărţi de visită. Nu­ acestă sectă şi se distinse prin fanatismul 11 Ovăs frumos . . . 2 — Hirişcă n — ---.--- ---.---
n
1
Ovăs mijlociu . .
mai mai târcliu lucrul a putut ajunge la propagandei sale. î) Ououruz . . . . 3 80 Cursul
30
))
adevărata lumină, când apoi tipograful îşi Mălaiu......................... 3 40 Producte div. B o l u l
In curând însă isbucni un conflict în­ dela pănă
ceru dela damă ertare, er d-1 inginer tre­ Mazăre......................... 6 50
tre şeful sectei şi ambiţiosul discipol. Mo- Luţernă ungur, 50- 60.-
bui să plătescă cele 100 de cărţi de visită. }> Linte ........................... 10 — Sem. de trif.
hamed-Ahmed se retrase într’o insulă a Fasole.......................... 4 20 transilvană
* JJ bânăţână
Nilului, Alba, unde o grotă îi servi de adă­ 7 50
11 Sămânţă de in . roşiâ 45— 47*—
Despre durerea de cap post. Legende nu întârdiară a-se răspândi n Sămânţă de oânepă 4 — Oleude rap. rafinat duplu
Pănă acum nu s’a putut afla nici un despre sfinţenia lui. Se dicea, că îngerii Cartofi . . . 1 — Olan de in dela Pesta 67.-67,*60
Uns. de porc
a
Măz riohe . . — —
mijloc în contra durerii de cap, de-ore-ce Domnului sunt cu densul; pretutindeni, dela ţâră
1 kilă Carne de vită . . . — 48 Slănină avântată 49— 41150
şi căuşele cari produc acesta durere încă mulţimea asculta cu evlavie cuvântul lui Carne de porc . . . — afumată 66— 57.—
11 58
sunt forte deosebite. Unui medic dela clinica elocvent şi fanatic. Nenorociţii sudanezi, Carne de beib tce . . — 32 Său 7 60 8.’—
din Londra i-a succes a specifica durerile naivi, credură .bucuroşi în regnul de justiţie 100 kil. Său de vită prdspăt 20 -- ‘ Prune din Bosnia în buţl 7.26 7.76
din Serbia în saci
_. n
de cap şi anume el dice: decă cineva simte pe care noul derviş scia să li-1 descrie în 11 Său de vită topit 32 — 1 Lictar slavon nou 14.60 15 -
bănăţenesc 12 60 13'25
o apăsare (greutate) de-asupra pleopelor şi colori strălucitore.... In curând Ahmed- Nuci din Ungaria
afară de acesta mai are şi ameţeli şi lipsă Mohamed deveni obiectul unei apoteose mă­ Cursul la bursa din Wiena. Gogoşi unguresci
serbescl
de apetit, atunci causa e, că stomacul e reţe. Tote triburile se ridicară grămadă şi Din 11 Noemvre 1898. Miere t! brută
deranjat şi cea mai bună cură e să rabde se adunară în jurul stâgului lui negru. Exal­ Renta ung. de aur 4%............................119.60 galbină strecurată
puţină fome. Decă durerea peste frunte e taţi, femei, copiii, nebuni vădură pe frun­ Renta de corâne ung. 4%. . . . 97.80 Ceară de Rosenau
Spirt
brut
forte grea şi pare, că vre să-l scuture fri­ tea lui semnele neşterse ale misiunei lui Impr. căii. fer. ung. în aur 4y °/ . 119.80 Drojdiuţ6 do spirt
2 0
1 t
gurile, atunci e ceva bolă în organism şi divine. Şi atâta de mare şi de neaşteptată ]mpr. căii fer. ung. in argint 4 / ’/ . 99.85
2 0
mai bine e să se câră sfatul medicului. Du- fu gloria lui, încât şi el începu să crâdă în Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.— C u r s u l i o s u r i l o r p r i v a t e
i’erea de cap fără friguri şi ameţelă, în­ misiunea sa. Din copilul serios şi evlavios Bonuri rurale ungare 4°/ . 0 . . . 95.75 din 9 Noemvre 1898.
semnă, că ceva în jurul splinei nu e în or­ de altă-dată se păscu un profet sălbatic, Bonuri rurale croate-slavone . . . —.— vinde.
Basilica . . . 6 70 7-- -
dine. Dâcă cineva se vaetă de dureri în violent şi sângeros... . Impr. ung. cu premii...............................161.25 Credit . . . . 2 0 0 5 0 201.'0
partea dindărăt a capului, atunci e semn, Mai târcliu însă el vru să se folosâscă LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.25 Clary 40 fi. m, c. 61 — 62. -
Navig. po Dunăre 170 — 180.—
că o să i-se împetrescă splina şi cura cea de gloria şi de puterea sa nesperată. îşi Renta de argint austr..........................101.— Insbruck. . . . . 3 0 - 30.25
mai bună e să facă dese preumblări. O du­ făcu un harem de 400 femei; în fiă-care Renta de hârtie austr..........................100.80 Krakau . . . . 27.50 28.-
Laibach . . . . 2 3 . 2 4 ~ .
rere, îiiţepătore în amândouă tâmplele în­ razzia (expediţie de jaf) el îşi păstra cele Renta de aur austr.............................. 119.70 Buda . . . . 62.75 63 75
semnă lipsă de sânge, er o durere mare de mai frumose fete pe cari le răpea părinţi­ LosurI din 1860...................................... 140.25 Palffy . . . . 6 2 8 63.85 5
Crucea roşie austr. 18 70 19.70
cap la o parte e semnul unei nervosităţi lor sâu şefilor.... Şi în intimitatea hare­ Acţii de-ale Băncei austro-ungară . 914.— dto ung. . 10 35 10.85
în gradul sujsrem şi se pote cura numai mului se dădea celor mai abominabile orgii... Aoţii de-ale Băncei ung. de credit. 883.50 dto ital. --.--- ---.--- '
Rudolf . . . . 2150 25.bO
având linişte deplină în întunerec. Decă Mahdiul era un bărbat frumos, care A.cţii de-ale Băncei austr. de credit. 353.75 Salm . . . . 82.60 83.50
pe cineva îl dore de-asupra capului, aşa ca realisa tipul arab în totă perfecţia. Dâr Nepoleondorl............................................... 9.55 Salsburg . . . . 26. — 29.—
St. Genois 80 20 81. -
1
şi când l’ar apăsa o greutate (un pond) pe mai târdiu viâţa leneşă îl îngrăşâ şi-l des­ Mărci imperiale germane . . . . 58.92 / Stanislau . . . . 55—
2 51.—
u
cap, este causa unei forţări spirituale.^ Cu- figura. El muri în plină glorie, în capitala London vista............................................120.60 Trieitine 4Va /n 100 m. c. 165.— — .--
dto 4°/o 50 73 —
rarea mai bună e, cruţare, aer curat şi Omdurman, în anul 1885, cinci luni după Paris vista............................................. 47.57 Y ---- ;
2 Waldstein 60—
mâncări nutritore. căderea Khartumului şi mortea nenorocită Rente de corone austr. 4°/ . . . 101.35 dto de 10 franci ____ —. 1
0 Banca h. ung. 4% 122.40 123 40 /;
Decă însă durerea de cap vine numai a lui G-ordon. Note italiene..............................................43.80 £
Doine poporale. Pe uliţă i tot povoi, Dusus’o bădiţa dus, Io tot cjic că nu mi rău
Dâr până vii şi la mine Pe valea Bistriţii ’n sus Lacrimele curg părău,
Cine iubesce şi tace Te apucă cliua bine. Nu s’o dus să nu mai vie, Der de lacrimi nu bag sâmă .
Dăi Domne bine şi pace, Că s’o dus să ’nveţe-a scrie, Că le şterg cu ast năframă* ?
Cine iubesce şi spune Săraci mândruţele mele Dec’a scrie ş’a ’nvăţa Făr’ mi-i milă de obraz,. :
Scote-l Domne la minune. De când Je-am lăsat pe ele A veui şi m’a lua, Oâ rămâne fript şi ars.
De-ar avâ modru şi cum Că plao şi la maică-sa.
Măi bădiţă bădişor M’ar opri şi de pe dram,
De trei ani duc al tău dor, De-ar avâ modru şi cale De când badea m’o urît, Mult mă mir bade de tine,
Dâ-ml guriţă şi mă cere M’ar opri de pe cărare. Nici odată n’am prândit, Ce pământ bade te ţine
Las’o dracului avere, Dâr drumu-i împărătesc Făr’ la dânsu am gândit, De nu vii sâra la mine.
— Ţine-mă pământ ou ârb&
Dâcă mă iai din plăcere. Io de grea dare-1 plătesc, De când badea m’o lăsat
Nu pot veni fără trâbă,
Şi drumu-i a satului Nici odată n’am cinat
Spune-mi, spune, dorule Ţine-mă pământ pământ
Dau dare ’mpăratului. Făr’ am plâns ş’am suspinat.
Unde şecjl cu nopţile Nu pot veni fără rând.
Şi-mî vii dimineţile Cât îi lumea şi ţâra Bădiţa din doi bădiţi
Deoât maioă mă-ai făcut
Dâcă sera ai veni Nu-i cu gânduri ca tata Din doi unu nu veniţi,
Mai bine m’ai fi perdut
Câte una ţi-aşT hori Nici cu jele ca maica Ş’amândoi aţi sciut carte
In părău cu petricele
Si bine m’aşî hodini. Şi cu dor ca soruţa. Nici de unu n’avui parte
Apă rece să mă spele
Fără de străinătate.
Milă mi-i de tine bade, Doru şi urîtu meu, Mol negru să mă molâscă
Că ţl-’i drăguţa departe Cum l’aşl bea la făgădău Mult mă ’ntrâbă măicuţa Mândrele să mă găsâscă.
Pănă mergi sâra la ea Dâr cu dor şi cu urît, Bine-mi, ca la densa, Culese de Teodor Oltean.
Te apucă vremea grea, Nici poţi bea, nice mânca Şi io tot cjic că-mi bine
Pe când vii bade ’napoi Făr’ plânge şi suspina. Inimiora plânge ’n mine.
Nu numai la noi Apa amară „Franz losef ci şi în comerciul universal cuprinde un loc însemnat. Ca cumpărare să se câră espres apa amară Franz losef,.
se întrebuinţeză y deore-ce ape cu mult mai inferiăre, viu în comerciîi cu aceeaşi etichetă, aşa încât uşor se pote omul înşela.-