Page 3 - 1898-11

Nr. 289—1898 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina

trală în acest scop. Suntem sigur!, că mai se anunţă, că alaltăerl s’a început acolo de-a se convoca numai decât o adunare In necazul lor faţă de FrancesT,
ales Românii din oraşul Braşov şi împre­ licitaţia întreg mobiliarului lui Krivânyi, orăşenâscă pentru a protesta în contra deşi aceştia introduseseră multe re­
jurime vor saluta cu bucuria acâstă nobilă renumitul defraudator, care după ce a fu­ procederei vătămătore a fişpanului, s’a aflat forme chiar liberale, şi de bucuriă,
întreprindere, nu numai pentru-că prin ea, rat banii orfanilor, a luat fruncjă’n buză şi de prisos, mai ales fiind-că şi aşa avea să că „scapă de puterea lor, Italenii
u
cum sperăm, se iniţiază o mişcare îmbucu- s’a dus. La licitaţiă s’au presentat vre-o se convâce adunarea de acum. se dimit la scene de „ resbunare , pe
u
rătdre şi mult dorită în viaţa nostră so­ 300 de cumpărători; din Budapesta încă Raportorul, presentă tot-odată din care numai popdre asemenea apă­
cială, ci şi pentru nobilul scop, ce dile­ au sosit mai mulţi antiquarî, ca să cum­ partea consiliului orăşenesc propunerea, ca sate le pot înţelege. Aşa de pildă,
tanţii l’au avut în vedere când s’au hotă- pere cărţi din bogata bibliotecă a lui Kri- adunarea să aprobe paşii întreprinşî de el merseră Italienii pănă acolo în şter­
rît a da acâstă representaţiune. înfiinţarea vanyi. Unele obiecte au fost vândute şi tot-odată să protesteze şi din a sa parte gerea şi a urmelor administraţiei
de biblioteci pentru poporul român dela peste preţul fixat. Licitaţia va dura mai în contra procederei fişpanului. După mai francese, că smulseră felinarele de
sate este o necesitate constatată şi recu­ multe dile. multe discuţiunl s’a primit propunerea pe strade şi opriră altoirea (vacci­
noscută de toţi fruntaşii români din oraşul membrului Ios. Puşcariu, ca adunarea să narea), numai fiind-că acestea fuse­
Cununiă. D-nul Ioan Ţiţeiu şi D-ş6ra
nostru, în sînul cărora de [mult se discută protesteze contra procederei fişpanului, âr seră „înoirl francese !...
11
Elena Cârstea, ambi din Braşovul-vechiîL
asupra mijlâcelor, prin cari s’ar pute aduna decă acesta totuşi n’ar vrâ de bună voiă Austria, folosindu-se de împre­
se vor cununa mâne, Duminecă, în 1 (13)
suma necesară pentru înfiinţarea lor. După să modifice concursul, să se înainteze re­ jurări, isbutl uşor a-şî face ea în-
Novembre c. în biserica română din Bra-
ce şi aşa iniţiarea de colecte este dificul- curs la ministrul de interne. sa-şî cuib cald domniei în locul ce­
şovul-vechifi. — Dorim fericire tinerei pă-
tatâ prin cunoscuta ordinaţiune ministe­ Dintre obiectele dela ordinea (filei lei francese. Se promitea Italienilor
rechl.
rială, ocasiunea cea mai bună pentru adu­ amintim următârele: fruncjă şi iarbă, pănă se şl pună bine
narea mijlocelor necesare spre a înfiinţa Concert CU dans. Tinerimea din Pe- S’a hotărît a se da gratuit şcolei ro­ piciorul în scăriţă. Der dup’aceea
bibliotecile proiectate, ni-se dă acum. Cre­ troşenl va da Sâmbătă sera în 7 (19) No- mâne gr. or. din Dârste un teritoriu de amară fu cfi de 4* desamăgirea Ita­
dem, că nu va fi nimenea între noi, care emvre a. c. un Concert cu dans în favorul 455.920 stînjinl pătraţi spre a-1 folosi ca lienilor !
în vederea acestui măreţ scop, să nu gră- bisericei gr. or. din loc, care acum se afla şcâlă de pomărit. Austria după-ce luă ea, în lo­
bâscă a sprijini întreprinderea diletanţilor în lucrare, — sub conducerea tînărului in­ Ministrul ung. de interne, vrând să cul Francesilor, stăpânirea asupra
noştri. Atragem cu deosebire atenţiunea ventator Ioan Sârbu. încungiure cu gratii monumentul lui Ar- Italienilor, întroduse numai decât şi
fruntaşilor români de prin comunele din pad de pe Tâmpa, a cerut, ca oraşul să
Teatru. Desâră se va da comedia în Lombardia şi Veneţia, — nou
jur, cari fiind direct interesaţi în causă, supârte jumătate din cheltuelile de 300 fl.,
u
„Im weissen E(issl , ca însemnată novitate, acaparate şi unite acum într’un sin­
deârece bibliotecile pentru comunele lor ce se recer pentru acest scop. Adunarea
care s’a dat în Berlin de 250 ori una gur regat pus sub cârma unui vice­
se vor înfiinţa, au datorinţa de-a sprijini a hotărît însă, că nu pâte contribui la
după alta. rege austriac, — legile şi codul pe­
şi ei acâstă întreprindere, luând parte la aceste cheltuell. nal austriac cel mai aspru.
representaţiune şi a îndemna să participe şi In ce privesee construirea liniei fe­ Facerea dreptăţii în provincii o
alţi fruntaşi din comunele lor, mai ales Dela comună. rate Braşov-Eăgâraş, adunarea şi-a espri- încredinţâ, — după alungarea ve­
fiindcă preţurile de întrare vor fi moderate, mat dorinţa, ca acâstă liniă să trâcă prin
In şedinţa de alaltăerl a comunei oră­ chilor ju4î şi administratori, — ma­
aşa ca să pâtă participa ori-cine. Amănunte Ghimbav şi prin Oodlea.
şenesc! Braşov, presidată de noul primar gistraţilor austriac!, cari nu price­
vom publica mai târcfiu.
Erancisc Hiemesch, acesta declara între al­ peau limba poporului, n’aveau ini­
tele, că va nisui înainte de t6te să păs­ mă pentru durerile lui şi nici prin
De-aie armaei. Ministrul de honvezi Pagini alese.
treze neatinsă autonomia oraşului; va ve- gând nu le trecea se împlinescă do­
şi-a presentat camerei deputaţilor raportul
ghia asupra poliţiei, ca ea să fiă un păzi­ Luptele Italienilor pentru libertate. rinţele lui. Magistratul putea arunca
său anual despre dislocările în armata co­
tor adevărat a siguranţei publice a cetăţe­ în temniţă pe orî-cine, pe te­
mună şi la honvecfime, despre resultatul I.
nilor; în administrarea averilor orăşenescl meiul unei simple denunţări, şi se
esamenelor de oficer în reservă a volunta­
va avâ ca principiu cruţarea şi va nisui, Nesuferită din cale-afară era făcea apoi şi acusatorul şi judecă­
rilor, despre sinuciderile în armată etc.
ca cheltuelile să nu trâcă peste budget, ci starea Italienilor, mai ales pe la torul lui.
Din acest raport al ministrului de honvecfi să se acopere numai din venite şi în urma sfîrşitul veacului trecut şi la înce­ Lucrurile merseră din reu în
însemnăm urinătârele : In decursul anului
acâsta aruncurile de dare din partea ora­ putul celui de faţă. mai reu pentru poporul italian, mai
1897—98 la regimentele armatei comune
şului să potă fi reduse treptat etc. Prima­ Şi le era mai ales la începutul ales din Nordul peninsulei. In cu-
s’au ivit 168 caşuri de sinucidere şi 68
rul declara de-altmintrelea, că o vorbire- acestui veac nesuferită, pentru că rend ei ajunse se audă pe împăratul
de încercări de sinucidere; la honvecfime
program nu vrâ să ţină acum, ci princi­ împrejurările deşteptaseră şi în ei Francisc I, căruia i-se puse întreba­
31 sinucideri şi 21 încercări de sinuci­
piile şi vederile sale şi le va desfăşura în tot mai mult consciinţa de popor, rea, că de ce spesele serviciului de
dere. [La esamenul de oficer în reservă
raportul său din anul viitor. de naţiune şi mândria, care a deş­ poliţie şi spionagiu ating în aceste pro­
s’au supus, la armata comună, 1436, âr
S’a pus apoi în discuţiune 'propunerea teptat într’enşii dorul de a se vede vincii sub stăpânirea austriacă cifra
la honvecfime 325 de voluntari. Dintre
de urgenţă a membrului Dr. Flechtenma- neaternătorî, uniţi, stăpâni asupra de un milion şi jumătate franci, pe
aceştia au reuşit la esamen 1062, res­
cher şi soţi în causa concursului, ce s’a sorţii lor. cănd spesele tuturor aşe4emintelor
pective 298, au fost respinşi 333, respec­
publicat pentru ocuparea postului de că­ Cei-ce aveau acesta consciinţă, literare sciinţifică şi artistice ale pro­
tive 26; s’au retras dela esamen, din
pitan orăşenesc. In acest concurs fişpanul revoltaţi de durere şi de ruşine, tre- vinciilor la olaltă dau numai cifra
causă de b61ă 14, fără causă 24, respec­
cere dela concurenţi cunâscerea deplină a buiră se se facă apostoli ai sbuciu- de 1 mii. şi 800 de mii, deci cu 200
tive 1. Respinşi dela esamenul de oficer
limbei maghiare în vorbire şi scriere, pe mărilor şi stăruinţelor spre o sorte mii mai puţin ca poliţia — trebui,
în res. din causa purtărei necorăspuncjătore
când limba germană şi română s’o posâdă mai buDă, spre a ajunge la acele 4ic, să-l audă dând răspunsnl: „Mie
anul acesta n’a fost nici unul. Al doilea
numai în vorbire. alte stări, pe car! le doriau. îmî trebue supuşi credincioşi, şi nu omeni
an, la armata comună, au servit 95, âr la
Referentul Graef a arătat, că în Ges­ Şi fiind-că în o parte a Italiei învăţaţi!*
honvecfime 4 voluntari. S’au supus după
tiunea acâsta consiliul orăşenesc a înaintat Fra.ncesii îşî câştigaseră mare înrîu- *
doi ani de serviciu la esamen 27, respec­
o representaţiune la fişpanul, atrăgându-i rire, stăpânire peste tot, în dorul Stările acestea înecătăre şi re-
tive 2. Dintre aceştia au reuşit la esamen
atenţiunea asupra contracficerei, în care se seu de-a scutura jugul, vedem pe po­ voltătăre pentru orî-ce suflet iubitor
17, respective 1, au cătjut a doua-âră 10,
află concursul publicat de el cu § 20 al porul italian pe la 1814 salutând pe de libertate, împinseră pe Italieni cu
respective 1. In datele aceste sunt socotiţi
legei de naţionalitate, după care comunele Austriacî la Milan, ca pe „libera­ putere mare în braţele tuturor în­
şi acei voluntari cetăţeni ungari, cari au
11
au ele însă-le dreptul să-şl alâgă limba torii lor, şi isbucnind în o teribilă cercărilor îndrăsneţe, primejdidse
servit la corpurile de armată afară de teri­
protocolară şi de afaceri. Eiind deci pre­ manifestare de ură faţă de , tot, ce chiar, dăr nobile.
toriul ungar.
venită de consiliul orăşenesc, propunerea le mai aducea aminte de fosta stă­ Mai ales însă ele deteră naşcere
Averea lui Krivânyi la tobă. Din Arad înaintată de Dr. Flechtenmacher şi soţi, pânire şi administraţiă francesă. la o mulţime de societăţi ascunse (se-
bună, însă pentru stomacul tinăr nu ohiar ritat după Nicolau Şimonfi, preot în Gheja. Mă îmbolnăvisem de nisoe friguri, cari m’au prin amicul meu Ohalin, husarul episcopesc.
de ajuns. Mai cumpăram câte o pâne ou In anul 1841 fungentele preot Ioan, torturat 18 săptămâni. In timpul acesta a Audienţa mi-se dă, întru, sărut mâna Epis­
20 cr. m. c. dela Georgie Uilachi (Uilăcan), în Chirileu, a repausat în Septemvre. Suc­ venit la mine Suciu Petru, teolog în Bla­ copul, mă agrăesce: „Dâr ce-i Mureşian, când
11
atunci credinţer în Seminar, mai în urmă cesori nu avea, pe fata mai mare o mări­ şifi, şi mi-a dis: „Mă Moldovane, eu merg ai venit, ce-i pe la Gherla vâstră? Acest
preot în Sânt-Petru pe Câmpie. Uilachi era tase după Georgiu Lăscudean, preot în Cu- la Blaşifi şi fac o suplică în numele tău, Gregorie Mureşian era din Mintiul Gher­
11
copil bun şi tare ca ferul. Aducea tabla oerdea. Prunc mai mare era Dumitru, în­ şi nu cred să nu redobândescl ârăşl parochia. lei, a fost protopop în S.-Mârgita, un fe­
cu 10 porţiuni, ţinându-o sus pe palma văţător rău în „Principia în Yaşarheiu. Fără a soi, că ce vrâ să scrie, m’am învoit, cior înalt ca mine, palid la faţă, precum
14
drâptă. Lucru natural, că, ca teolog contam şi eu a mers şi a făcut suplica, în care ameninţa eram şi eu acum. Cu acesta mă confundă
In 1810/1 am întrat, ca IY-anit. In la parochiaChirileului,acum vacantă. Aveam pe Episcop, că de nu-mi conferesce paro­ Episcopul.
acest an mergând pe Crăciun acasă, părinţii însă rival pe fratele preotului, Ezeohie Pop, chia, recurg la gubern. Eu nu aveam eu- —„Nu sunt Mureşian, Măria ţa, sunt
11
mei erau numai singuri, bătrâni, neputin­ care s’a făcut preot în Poca-Cristur, luând noscinţă despre celea scrise în suplica fă­ Isaia Moldovan din Chirileu .
cioşi. Ei m’au îndemnat să mă cer, să fiu în căsătorie pe fiica preotului de aoolo. In cută de Suciu Petru. Ameninţarea cu gu- S’a apucat aspru a mă dojeni: „Cum
absolvat, că nu o mai pot duce. Eratele Poca-Cristur, Episcopul Lemeni avea o soră, bernul a fâout rea im presiune asupra Epis­ ai cutezat tu să mă ameninţi cu gubernul;
mai mare Ioan era preot în Uiâra de sus, acâsta avea o fată, Linca. Ioan Turc, se­ copului, altcum bun ca o pâne bună şi în­ mergi acum la gubern să-ţi dea paroohiă,
fratele mai mic Yasilie în „Sintaxă în cretar episcopesc, avea speranţă să o do- durător oum numai se pâte. nu Episcopul tău . Eu m’am încrucişat au-
u
M
Vaşarheiu. Aşa, după Crăciun mergând în bândâscă de soţiă. Aşa, când s’a căsătorit Mă pomenesc nu peste mult, după cjând aceste şi m’am rugat să mă asculte,
Blaşifi, m’am dus la Măria Sa Episcopul, i-am Pop Ezechie, i-a fost nănaş, şi mai târcfiu făcuta suplică, cu resoluţiunea prin oficiul şi am «Şis: „Măria ta, eu despre suplica
espus păsurile şi neajunsurile părinţilor şi el s’a făcut oelibe. Turcu avea mare in- protopopeso, de următorul cuprins: „Dâcă dată cu numele meu nu sciu nimica, nici
s’a îndurat a mă absolva. Mi-am luat ră­ fluinţă, totuşi parochia mi-s’a conferit mie, suplicantele şi-ar fi adus aminte de (fisa o recunosc de a mea, de-ore-ee de 18 săp­
mas bun dela conşeolarl şi dela toţi cei­ deşi rivalul meu n’a încetat pe mulţi din Sântei Scripturi: fiţi înţelepţi ca şerpii şi tămâni am pătimit de nisce friguri, cari
lalţi clerici, şi cu ccnşcolarul Ştefan Poruţ poporenl cu intrigi, mai adăpându-i şi cu blâncfi ca porumbii, nu i-s’ar fi denegat m’au debilitat, precum şi Măria Yâstră vă
din Pustă-Cian, care şi el fu absolvat, am vinars, a-i trage în partea sa. suplicantelui redarea parochiei, din contră puteţi convinge. Aici pote să fiă vre-o apu­
11
mers prin Uiora pe la fratele, care mi-a Aşa s’au făcut două partide. Partida iee spre sciinţă aceste . Scrisârea lui Ioan cătură, vre-o şireteniă mişelâscă, ca să-mi
dat o călărie, de unde amândoi am mers lui Ezechie a făcut suplică la un Mănaseş Turc, subscrisă de Episcopul Lemeni, o am strice numele. Yă asigur, Măria ta, că sunt
în Dateş la notarul Ciaclan, care avea fete în Petea, au înşirat multe bârfele şi nea­ la mine pănă în present. sincer şi cel mai supus fiu. Parochia Chi­
dintre cari pe oea mai mare, cu numele devăruri, şi cu influinţa nănaşului său Ioan Reînsănătoşindu-mă în câtva din fri­ rileului nu e ceva — are cel mult 18 ju-
Marişca, a luat’o de soţiă Ştefan Poruţ. Eu Turc a esoperat de i-s’a conferit parochia gurile de 18 săptămâni, deşi eram încă tare găre de pământ sărăturos şi cositură de
contam la cea mai mică, care însă s’a mă­ Chirileului. Eu' am rămas fără parochie. slab, m’am dus la Blaşifi, ’ml cerui audienţă nisce păişe. Dâr m’aşl bucura, că aşi putâ