Page 2 - 1899-01

Pagina 2. TRANSILVANIEI. Nr. 1.—1899. \
k
- \ VET A ^----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------—
celor mai viforâse scene, el n’a mai putut ouaţi pentru restanţe de pe mai mulţi ani tră, încă din August an. tr. a fost pentru
Konigrătz. El tocmai îşi conducea regi­
lucra nimic în direcţia resolvării cestiunilor, de câte 1B cr. de fiă-care copil în favorul tot-dâuna destituit din postul sâu prin sen­
mentul la un asalt, arătând cu drapelul în
ce ’i stau înainte. fondului de pensiune al învăţătorilor; în­ tinţă consistorială. In un lung şir de ani mână direcţia, când calul de sub el fu
6
Aş' ' 1 au ajuns lucrurile pănă la văţătorii înşi-şl sunt intimidaţi prin cele se constatase în sarcina numitului preot puşcat şi câdând primi o rană grea. Scă­
es
starea °la'i ţg, de a(jî, când la dorinţa mo- mai necruţătore mijlâce, daţi afară din abusurl grele în oficiu, purtare necuviin-
pând din luptă, în anii următori a înaintat
narcF UI 8 8 .u început tractările de com­ scâlă, cum s’a întâmplat în Feleacul să­ ciâsă faţă de superiori etc. etc., aşa că prin din rang în rang, pănă când la 1877 a
promis intre guvern şi partide, pentru a-se sesc, în Chetaiii etc., âr celor-ce primesc purtarea sa comuna bisericâscă a fost total
fost numit brigadir. Scudier s’a retras peste
garanta pactul şi a-se sana starea parla­ ajutâre dela stat, li-se denâgă ajutârele cu ruinată. Pentru faptele sale fusese în tot un an în pensiune. El era soldat model şi
mentară putredă. îndrumarea, că unde esistă scolă de stat timpul suspendat dela oficiu. Serviţii nu un rar esemplu de fidelitate militară.
Nu putem scii, în ce chip se va re- seu comunală, să mârgă acolo. făcea, der ou tâte acestea folosia cu pute­
solva crisa mare ce bântue dincâce de încercările amăgitore printre popor, rea beneficiile parochiei (porţia canonică, Oficerii pot juca. Multe din dansa-
Laita. Fapt însă este şi rămâne, că acâsta de a-1 face să nu şl trimită copiii la scâla casa parochială etc). După mulţi ani în târe se împăcaseră cu idea, că în carneva-
crisă îşî are sorgintea nu numai în neîn­ confesională, ci la cea de stat ori comu­ fine a urmat sus amintita sentinţă de des­ lul acesta nu vor juca cu oficerl, deâre-ce
ţelegerile dintre Maghiari, oi mai ales în nală,— căci aci se îngrijesce statul de sala- tituire, care i-s’a publicat vinovatului şi se scia, că din causa doliului pentru împă-
ilegala hegemonie maghiară, care şi-a pus risarea învăţătorilor, — apoi îndemnările, poporului prin delegatul protopopese, pa- rătâsa-regină, oficerilor li-s’a interzis dan­
de ţîntă călcarea principiului de egală în­ ca să se declare pentru contribuirl în fa­ rochul Ştefan Rusu din Nasna, cu adausul, sul. Cu deosebire oficerilor corpului de ar­
dreptăţire a popârelor nemaghiare, din vorul scolei de stat, au început să afle ră­ că pentru parochiă s’a numit administrator, mată staţionat în Viena li-s’a intercjis strict
care a isvorît cu inevitabilă necesitate m- sunet chiar şi printre unii preoţi, pentru a âr fostul paroch Runcan are să predea şi de a-se presenta în decursul acestui carne-
duşmăuirea elementului dela putere cu tâte căror corumpere şi demoralisare încă se să părăsâscă tâte ale parochiei în timp de val la petreceri, fie publice, fie private.
aceste popâre. lucrâză ou mari aparate, ameninţaţi fiind, 16 rjile. Dâr’ de unde să asculte Runcan!? Acum însă li-s’a dat un nou ordin, prin care
Guvernul şi cu partidele ce 1 combat că de vor lucra în contra scolei de stat, In trei rânduri a mai fost provocat de co­ începând dela 1B Ianuarie încolo li-se per
acll, pot să se împace. împăcarea acesta nu vor primi ajutore dela guvern. mitetul parochial, însă el răspundea, că mite oficerilor de-a lua parte şi de a dansa
însă nu va duce cu nimic înainte binele şi Aceste ajutore nici cu ocasiunea tre­ nu-i pasă. A crecjut, că va putâ şedâ şi la petreceri, dâr li-se recomandă totuşi, ca
fericirea ţării, câtă vreme elementul stă- cută nu s’au împărţit după propunerile fă­ mai departe, ca de atâţia ani încâce, în pe cât se pâte să nu useze de atestă pei’-
pânitor bruschâză, nedreptăţcsee şi prigo- cute de Oonsistâre, ci după recomandările casa şi pe moşia parochială cu puterea. misiune.
nesce pe cei de alt neam, cari fac majo­ vice-şpanilor, solgăbirăilor, ba chiar şi a Ast-fel în t^iua amintită poporul întreg cu Piatra niormentala a lui Romulus.
ritatea acestor ţări. notarilor, cari încă dinainte au avisat pe ajutorul pr:^ ăriei l’a dat afară din casa Apropo de 150 de ani se fac săpături în
Crisa e mult mai mare de cum şi-o preoţi, că la recomandarea lor vor primi parochială — şi noi am avut durerosul as­ Italia, dâr mai ales în jurul Romei, pen­
închipuesc cei din fruntea afacerilor, si ea ajutorele, ce au să le ridice dela ordina- pect de-a vedâ în chipul acesta sfîrşitul tru a-se afla monumente vechi romane. O
nu se va pută resolva, decât Drin o ra­ riate. Unde trebuesc lovituri mai mari de­ unei renitenţe duse la estrem. — Murc- soire din Roma, după cum am arătat şi
u
dicală îndreptare a relelor, ce de atâţia cât acestea şi pentru Consistore ? şianul . erî, spune, că s’a făcut în urma săpăturilor
ani bântue fără curmare. Nici cu bisericile nu stăm mai bine. o descoperire de mare însemnătate: s’a
Nou organ pedagogic. Adunarea
De mai mulţi ani nu s’a cerut echivalentul aflat piatra mormântală a lui Romulus, în­
comitetului central al Reuniunei învăţăto­
O voce germană despre Ro­ îndatinat, ci a rămas în restanţă, âr acum rilor români gr. cat. din archidiecesa Bia- temeietorul legendar al Romei. Monumen­
mânii Macedoneni. D-l Goltz, inspec­ de-odată se cere de pe câte 8—10 ani, şiului, despre care vom publica raport amă­ tul a fost păstrat cu cea mai mare sfinţe’-
torul fortificaţiilor şi corpului de pionerl ameninţând averile bisericescl şi bisericile nunţit în numărul proxim, a hotărît între nie de cătră Romani pănă la finea impe­
din Berlin, care a petrecut 12 ani în Turcia, însă-şî cu execuţiunl. Se pâte uşor prevede altele să edea un nou organ pedagogic, riului, deşi nu este absolut eschis, că el a
s având misiunea să reorganiseze armata şi aci intenţiunea ascunsă. oare va apăre în Blaşiîi de 2 ori pe lună împodobit odiniâră mormântul întemeieto­
turcâscă, publică în revista berlinesă „Bei- Aşa stăm noi pe aici,, în comitatul şi va costa 3 fl. pe an. Noul organ va fi rului cetăţii eterne. Despre sfîrşitul lui Ro­
a
lage zur Allgemeinen Zeitung un artiool, în Solnoc-Dobâca. Îngrijitor este cu deose­ redactat de un comitet şi va apărâ cu în­ mulus nu vorbesce decât legenda cunos­
care vorbesce şi despre Românii din Ma­ bire, că în sînul clerului însu-şl au început ceputul lui Februarie st. v. 1899. cută din cartea lui Livius. După acâstă le­
cedonia. să se manifeste corupţiunea şi destrămarea. gendă, la 716 pe câmpul Marş s’a născut
In locul felicitărilor de Anul nou.
ce
„Cuţo-vlahii — 4> d-l Goltz—sunt Am informaţiunl positive, că în mai multe deodată o mare furtună şi regele a dispă­
un popor pa cinic, inteligent şi nu sunt atât comune din diecesa Gherlei, ca de esem- D-l Petru Nemeş, notar public r. în loc, a rut: deii l’au răpit în ceruri. 6menii mai
14
contribuit şi d-sa pentru „Cassa naţională
de nemulţămiţî, cum s’a susţinut despre ei plu în Szâsz-Nyires, Chetiu-Bozieş, Câţlcău, sceptici însă învinovăţesc pe conducătorii
B fl. ca rescumpărare pentru gratulaţiunile
adese-ori. Ei doresc o situaţie mai liberă, Stoiana, Arpaştin, îaşi-şl preoţii, între aarî senatului cu pierderea lui Romulus. Afla­
de anul nou. — Din Blaşiîi primim tocmai
care să corăspundă inteligenţei lor reale şi doi sunt administratori protopopescî, au rea pietrii mormântale a lui Romulus, a
la ÎDcheiarea foi ei lista mai multor frun­
gândirii lor progresiste, âr pentru inde­ lucrat pe sub mână cu câţl-va din sat, ca produs pretutindeni sensaţie în Italia şi
taşi de-acolo, cari de-asemenea au contri­
pendenţa lor religiosă ei pretind a ave un sâu să se închidă scâla confesională, sâu acum mulţi istorici şi archeologl îşi bat
buit în favorul fondului şcolarilor bolnavi
metropolit român Ei au un Jiceiu, au şcoli să se ridice scolă de stat, punându-li-se în capul, să afle cum a murit întemeiătorul
anumite sume în locul felicitărilor de anul
poporale bune şi biblioteci; cei cu dare de prevedere, că seu vor primi câte 100 fl. imperiului roman.
mână sprijinesc interesele culturale, mulţi ajutor (Ananiă Hossu din tractul Buzei l’a nou. Lista o vom publica. Predici. Duminecă, în 3 (16) Ian.
dintre aceştia au trăit la studii în Atena, şi primit deja), sâu vor căpăta câte 100 fl. Pentru masa studenţilor români va predica în biserica S-tului Nicolae din
11
14
ori în străinătate ... ca „remuneraţiune pentru catechisare în din Braşov au mai intrat următâreie su­ Seheiii părintele capelan militar Nicolau
D-l Goltz socotesce numărul Româ­ scâla de stat. me : Dela D-l Mazucehi fl. B. In loc de fe­ Fizeşanu.
nilor din Macedonia Ia BOO—600,000. Cam aşa o păţim şi cu învăţătorii. licitări de anul nou: Dela d-nii: L. Nastasi
Unii slabi de ânger se lasă ademeniţi a fl. 2, N. P. Petrescu fl. 1.60, C. Aisăr Un uriaşi. Din Londra se scrie ur­
îngrijiri asupra viitorului. trece la scolele de stat, a-se pune în co­ fl. 1.B0, Y. Oniţiu fl. 2. Suma fl. 12. — mătâreie: In stabilimentul Olympia, unde
de present se află circul Larnum şi Bailey,
respondenţă de-a dreptul cu inspectorii reg., Banii intraţi se chitâză cu mulţămită. Di­
Comit. Solnoc-DoMcn, finea anului 1898. ou solgăbirăii etc. recţiunea scâlelor medii gr. or. române. se pote vedâ^un ora înalt de 8 urme. Acesta
Stimată Redacţiune ! Nu pot lăsa oca- Când vecii cu ochii acâstă durerâsă este un egiptean cu numele Hassan Aii,
Comitetul naţional studenţesc din născut în suburbiul El. Korufisch al ora­
siunea binevenită, fără să Yă poftesc din stare de decadenţă, c| 6U nu fâră ore-care
Iasî a lansat un călduros manifest că
inimă : An nou fericit, darul şi binecuvân­ îngrijire trebue să intrăm în anul nou. şului Cairo. Mărimea esactă a acestui uriaş
tră cetăţenii români, în care arată, că
tarea oerâscă în lupta pentru binele nemu- Dee-vă Dumnecjeu putere şi tărie, ca să e de 6 urme şi 11 policari. Când uriaşul
în urma însărcinărei, C9 ’i s’a dat de cătră
lui românesc ! continuaţi şi în noul an şi în tot dâuna cu stă lângă un om de rând, formâză un ta­
studenţimea română naţionalistă din Iaşi, blou forte hazliu. Mâna uriaşului e lată de
Arare-orI s’a simţit la noi mai tare aceeaşi bărbăţiă lupta pentru deşteptarea, a căutat să pătrundă în tâte colţurile Mol­
lipsa de a sta la pază şi a veni în ajutorul luminarea şi însuîleţirea poporului întru dovei, îndreptându-şl privirile în primul loc 12 policari. Piciârele nu apar de tot mari,
poporului nostru cu cuvântul şi cu fapta, apărarea bunurilor sale naţionale, cu care asupra comunelor rurale şi punându-se în cu tâte că sunt de 26 policari de late.-
ca în aceste timpuri grele, când mai pe aţi urmat’o şi pănă acum, căci de-ooamdată raport direct cu sătenii români pentru a-i Ali e încă tînăr şi pote că va mai cresc e.
tote terenele începe a scăpăta cu paşi re­ cel puţin în acâsta găsim mângăerea! lumina şi deştepta în ei ambiţia naţională. 3. Un mijloc de casă ieftin. Pentru refularea
ped!, aşa că în ochii omului pesimist tote * * * Membrii comitetului au cutrierat vre-o 20 şi conservarea unei mistuiri bune se recomandă
apar ca nisce peri cule ameninţătâre în cel de sate mai ales din judeţul Iaşi şi Co- cunoscutele prafuri Seidlitz a’elui Moli. Cutii ori­
0
ginale 1 fl. bucate. Se pote căpăta (lihd prin
mai apropiat viitor. Deschiderea camerei irancese. vurlui, unde au aflat pe ţărani mult sub­ postă de cătră farmacistul A Moli, liferentul
Se pâte, că vederile mele vor fi ta­ La 10 Ianuarie n. s’a deschis în Paris ca­ jugaţi materialicesce Jidovismului, dâr to­ curţii din. Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din
xate ca temeri neîntemeiate ale pesimis­ mera fraucesă prin preşedintele de etate tuşi destul de însufleţiţi pentru aspiraţiu- provincia sS se ceră preparatul lui Moli provăcjut
mului. M’aşI bucura din inimă, dâcă acum, Boysse. In discursul de deschidere Boysse nile naţionale. Manifestul termină cu un cu marca de contravenţie şi subscriere.
când sunt şi eu înaintat în cjde, mi-ar li- a provocat pe deputaţi să pună capăt sfâ­ apel sincer şi călduros cătră toţi cetăţenii
curi încă radele de speranţă într’un viitor şierilor durerâse şi periculose, şi alături de români, ca uitând certele politice perso­ ftftu Iţă mită publică»
mai bun, dâr judecând lucrurile după cele vitâza armată francesă să se reîntârcă cu nale, cari îi desbină, să se unâscă într’un
Pe sama bibliotecilor poporale, iniţiale
ce se petrec în jurul nostru, trebue să măr­ toţii la ordine. Din discursul de deschidere singur partid: partidul naţional român, care 44
turisesc cu sinceritate, că mă îngrozesc de este remarcabil şi pasagiul, care făcând să urmărâscă înălţarea şi întregirea neamu­ în desp. I. (Braşov) âl „Asociaţiunei , s’au
viitor. alusiune la Anglia, vorbesce despre puterea, lui românesc şi a sfintelor lui datini. făcut în timpul din urmă următâreie con­
Poporul a sărăcit şi pe c)i ce merge care faţă de Francia s’a purtat cu atâta Mortea unui general austriac. In tribuirl :
se cufundă în datorii pe la multele insti­ înfumurare, încât Francia Jeannei d’Arc Viena a fost condus la locul de veclnică 1) Diletanţii români din Braşov, în
tute de bani, înaintea cărora acjl nu mai numai cu dispreţ pâte protesta în con­ odihnă generalul Scudier, care a lăsat în urma producţiunei teatrale din 12 Nov. st.
are creditul, ce-1 avea în deceniile trecute. tra ei. urmă-i esemple rare de virtute militară. v. a. c. fl. 199.48 cr.
Deşi a<jl nu se mai dau împrumuturi, de­ Scudier s’a născut în Padua la 1827. In 2) Domnii: Arseniu Vlaicu, director
cât pe lângă multe formalităţi greâie, rari SOIRILE DILEI. etate de 20 de ani a ajuns la rangul de la şcâla comercială, Yaleriu Morariu can­
comune vei afla, unde cea mai mare parte locotenent. El a luat parte în 1848 la ase­ didat de advocat, Yasile Goldiş, profesor
a moşiilor să nu fie cufundate în datorii, — 31 Decemvre. diul dela Veneţia, âr în 1849, ca oficer în gimnasial, au binevoit a-se înscrie cu con­
a căror urmare este licitaţiunea şi vinderea Nemesis. Din Sângeorgiul de Mureş statul major, a participat în lupte dela No­ tribuirl succesive ue 1 fl. lunar pe sâma
averilor strămoşesc!. ni-se scrie: „Erî, în 9 Ianuarie n., am fost vară. In 1862 a fost transferat la Milano numitelor biblioteci;
Scâlele confes’ urnai că t martori unui trist şi caracteristic spectacul. în regim, de infantarie 44, unde a avansat 3) D l Dr., ‘.Nicolae PopovicI, advocat
ameninţate, ci *■ Fostul paroch gr. or. de aici, cu numele la 1869 ca colonel. După lupta în Bucures^' fl. 2-
chiar închise, c n Runca lespre a cărui conduită în genta, Scudier -luptat vitejesc* Şusu, econom în Ghimbav,
scolele de sta' mult "I s’a scris în foia D-vâs- boiul dela 1866 fu *