Page 7 - 1899-01

Nr. 2.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3 .

gheşeftari prin cari devin âtârnătorî se apucară înflăeăraţii patrioţi, căci Dusă de curagiul victoriei, re­ mineţa de 22 Martie, după dbuă 4'1
0
de guvern în paguba şi detrimentul în Milan guvernul austriac aşe4 a80 voluţia cuceri şi mai repede alte doue deci de luptă.
poporului şi statului. pe unul din cei mai luminaţi şi mai puncte puternice, ocupate de armate Pentru a produce o zăpăcială,
In curând se va vede, deca gu­ resboinicl generali ai armatei sale, duşmană: palatul de justiţie şi cel al în mijlocul căreia retragerea să i fie
vernul şi partida lui vor primi aceste pe vestitul Radetzky, cel atât de prea­ poliţiei! Pe insu-şl prefectul poliţiei dbr mai puţin primejdibsă, artileria
condiţiunî, cam aspre şi grele. Din mărit în istoria armatei austriaco ca îl prinseră! lui Radetzky îşi îndoi focul, acope­
cele-ce scriu foile guvernamentale, un model de soldat vitez, şi pus ca Radetzky, spăriat de aceste is- rind Milanul cu mii de bombe şi
s’ar părâ, că nu pote fi vorba de o icbnâ înaintea soldaţilor de a4î. ben4î nevisate de el, îşi uită mân­ ghiulele de tun!..
pace pe astfel de base. Şi Radetzky era forte mândru dria de mai înainte şi trimise soli In mijlocul acestui bombarda­
şi fbrte încrezut. Rezimat pe 10 ba- la căpeteniile revoltaţilor se le ceia ment fioros, Radetzky plecă din oraş
talibue de infanterie, 5 eseadrdne de un armistiţiu (un repaus de luptă) ascuns într'un car cu fen!
Pagini alese. călăreţi şi şâse baterii de tunuiî, pe de 15 4ile, făgăduind, că în timpul Numai aşa putu scăpa! La mar­
cari le avea în acest timp între zi­ acesta „va întievenl la Viena se le ginea oraşului îşi ridică încă-odată
Din luptele Italienilor pentru durile Milanului, — primea cu un facă destul cererilor Italienilor din pumnii asupra iui, serîşnind: „O se
libertate. dispreţ mândru (ca se nu-i cficem Milan!“...
ne vedem noi încă, nu peste mult!
u
IX. îngâmfat) tbte cererile, ce i-se lu- Der comitetul revoluţionar nu — (Luaţi-’l de pe mine că-1 omor! .)
dreptau din partea capilor popora- voi se-i dea acest răgaz, în care el
- Revoluţia din Martie 1848. — Radetzky fuge In fuga sa, la Lodi au4i, că şi
ţiunii apăsate, si le respingea cu putea se capete întăriri, ci respinse
ascuns lntr’un car de fân! — Bravura în Veneţia isbucnise o revoluţie ase­
grămada, cu mâna pe prăsea!
unui ţeran şchiop. — îmbiâciunea plecată a mândrului menea, şi că şi acolo austriacii au
In faţa acestui puternic duşman Mareşal!
Archiducele Reiner îşî esprimase păţit’o tot ca el!..
avea se stea batea de voluntari înar­ Şi merse înainte fără întrerupere,
„părerea de reu“ pentru purtarea Italienii au perdut în aceste
maţi cu lănci, cu pumnale şi cu tu­ atacând biruitor punct după punct
soldaţilor beţi şi măcelul ce l’au lupte ceva peste 1000 de morţi,
nuri de lemn, ce făcea pregătirile în locurile ocupate de armata austriacă.
lăcut asupra cetăţenilor nearmaţî, noptea de 18 Martie!... Trebuia o printre cari şi vre-o 50 de femei,—
în faptă înse nu simţea „păreri de Tbte le putu înfrânge, der ca- er Radetzky a perdut, cum însu-şl
mare mesură de curagiu şi patrio­
reu“, căci tot el ordonă se se li- sarma sergenţilor de poliţiâ, care era spunea mai târ4iu, 4000 de bmenî!
tism, ca cu astfel de glbte se sai în
pescă pe păreţii oraşului afişe mari, apărată şi de un despărţământ de Din 400 de tunari nu i-a mai rema-,
faţa lui Radetzky, cel cu oste regu­
cari ameninţau pe cetăţeni fârte as­ trupe de geaiu, vecine cu acesta că- decât 5.
lată şi bine înarmată!
pru la cas, deeă nu se vor stâmpera, sârmă, — nu o putea de loc cuprinde!
Şi patrioţii italieni au avut acest Milanul s’a declarat indepen­
ci vor cerca se ne resbune de bat­ Pbrta ei era închisă, er de peste
curagiu! Radetzky, simţind pornirea dent!
jocura, ce li-s’a făcut din partea zbi­ ziduri soldaţii şi poliţiştii u apărau
spre o nouă revoluţiă, îşi împărţi for­ Spic.
rilor streini cu chip de soldaţi! fbrte bine. Din adăpost ei trăgeau
ţele aşa, că închise oraşul pe de tote
Asta aprinse şi mai mult popo- în carne vie potopind mulţime de
părţile cu trupe, ocupând tbte intră­
raţiunea. revoltaţi, er dintre ei prea puţini
rile, ca din afară se nu pbtă veni
Şi chiar în clipele acestea de puleau fi atinşi/
nimeni, der nici din oraş înaf'ară se — 2 (14) Ianuarie.
aprindere sosi în 17 Martie vestea Atunci un ţeran şchiop, sevîrşi un
nu pbtâ merge nimeni spre a vesti Cu ,ocasiunea Anului nou am pri­
despre isbucnirea revoluţiei în Paris fapt de curagiu aprope neasămenat: Prin
împregiurimea despre lupta cruntă, mit din sinul românimei din tote părţile
la 15 Martie! Vestea atinse ea o tot şiroiul de gldnţe ce veneau de peste
ce se pregătesce în oraş! numărbse felicitări şi îmbărbătări do a con­
elec'trisareinimile Italienilor îndârjiţi. ziduri, el înainta şchiopând pănă lângă
Aşa stăteau lucrurile în dimi- tinua lupta pentru ajungerea marei ţînte,
Nimic nu-i mai pută opri se se re­ părlă, o stropi cu apă tare şi îi dete foc!
neţa de 19 Martie, după nbptea de ce o urmăresce organul nostru de publici­
volte şi ei! Puţin după asta nu numai pbrta,
fabricaţiuni de arme. Din 4°rî de 4i tate de şâse-4ecl de ani şi mai bine. Mul-
Cu o ferbere şi o grabă de ne- revoltaţii se apucară se ridice baricade ci zidire i întregă era în flăcări .'Sol­ ţămim din inimă amicilor şi sprijinitorilor
crecfut se apucară se pregătescă cele daţii de geniu se predeteră. Sergenţii
(stavile, ziduri de apărare) în stra­ noştri pentru amicabila aducere aminte şi
de lipsă. Frind-că comitetul revolu­ însă aperară şi mai departe casarma
dele principale, er după baricade pentru căldurbsele cuvinte de încurajare, ce
ţionar nu avea armele şi materiile aşe4ară pe cei mai buni trăgaci, bine pănă nbptea târ4iu, când apoi o pă­ ni-le adresâză, şi-i asigurăm, că numai dela
de resboiu necesare, iotă noptea de 18 provă4 ţi cu pusei şi muniţiă. răsiră retrâgendu-se prin un drum zelul şi însufleţirea cu care ne vor da pre­
0
Martie se lucră pe întrecute la fabrica­ Spre a vesti cumva împrejuri­ subpămentean, în cetate, — er po­ ţiosul lor concurs în greua nâstră luptă,
rea de lănci şi de pumnale; âr pentru porul cuprinse şi acesta fortăreţă a
mea despre ce e în oraş şi a-o chiă- va atârna şi succesul ei.
a pută sta şi în faţa tunurilor ini­ ma într’ajutor, Italienii slobo4iră tbtă inimicului.
mice, ei fabricară tunuri de lemn, che- 4iua în văzduh un fel de balbne mici, De aci încolo revoluţia era bi- Presera Anului nou în Braşov. ’
miştii pregătiră la praf de puşcă, er în cari erau scrisori cătră fraţii din ruitbre. Cu atât mai vârtos biruitbre, Ca în toţi anii, aşa şi de astă-dată presera
femeile topiră la plumb şi turnară glănţe afară, ca balonele, duse de vânt, să că împrejurimea află despre cele ce anului nou a fost serbată de societatea ro­
din el! mână din Braşov printr’o întrunire la pe­
cadă în comunele vecine, şi aflate se întâmplă în Milan, şi tdte satele
Când se făcu .cjiuă, armata vo­ să dee vestea despre ce e în Milan ! vecine, în frunte cu preoţii lor, deteră, trecerea de dans, ce a fost arangiată din
luntară de patrioţi revoltaţi era deja In dimineţa de 20 Martie, po­ înarmate năvală spre Milan, spre a veni partea „Reuniunei femeilor române pentru
bine provecjută cu arme, aşa cum porul înarmat dete asalt asupra pa­ întru ajutorarea fraţilor revoltaţi ajutorarea văduvelor sărace din Braşov-
se putea şi cu muniţiă. latului municipal, ocupat de trupe pentru smulgerea libertăţii! Săcele“. Petrecerea s’a dat în sala otelului
central Nr. I. Deşi mai slab cercetată, ca
Şi armata, ce se adunase, nu austriaco, fiind acest palat unul din Mareşalul Radetzky trimise de
în alţi ani, ea a fost destul de veselă şi a
era neînsemnată, căci însa-şî muni­ punctele unde mai tare se înţepe nou soli pentru a cere o încetare a
durat pănă târ4iu. Costumul naţional încă
cipalitatea făcuse apel câtră cetăţenii nise Radetzky cu ostaşii săi, ca bun luptai pe un timp brecare. De fapt
a fost representat prin câte-va dame din
din Milan, ca toţi bărbaţii harnici loc de apărare! dorea să aibă pace, ca să se retragă
societatea nostră.
de arme dela 20 pănă la 60 de ani Der avântul poporului revoltat fără primejdii cu trupele, ce i-au
se sară, aducând, cei ce au, şi ar­ iu aşa de mare, că după o luptă de mai rămas. Cine va fi văcar în Făgăraş? In
mele cu ei, sub stăgul de liberare a câteva cesurl, palatul îi căcţu în mâni, Nu i-s’a dat! numele mai multor FăgârăşenI ni-se adre­
patriei, de scuturare a jugului strein. şi austriacii fuiă goniţi cu totul din- Atunci a început, şi fără ar­ sâză următârele rânduri, cu rugarea de-a
Dăr nu era uşor lucrul de care tr’ensul! mistiţiu, retragerea din Milan, în di- le da loc în colonele foiei nâstre: „Iu nu-

de sub pământ, bubuituri de tunuri. Era cum de am cutezat să venim tocmai în St. şi de departe a strigat haiducilor: (taka- Au4end poporenii mei din Ohirileu dela
bătaia dela Iod, ori Jad, lângă Bistriţa. -Mărtin. Li-am arătat paşaportele şi scrip­ rodjatok be gaz emberek) Căraţi-vă înăun­ nisce YidrăsenI, cari erau în St. Mărtin
Nu sciam nimic ce-i în lume, n’aveam cu tele, cari le aveam dela comisarul ţării. tru âmenl de nimica, cine v’a poruncit să când m’au benignisat fibirăul Yita, că am
M
nime comunicare. „Gazeta ca ’n palmă. infestaţi pe aceşti 6menl de omeniă, cari sosit şi mă aflu în Ceuaş la socru-meu, au
De aici am mers drept la curtea pro­
Era 16 Iunie, noi pornisem din Deva în 6 îşi au scrisorile lor legitimâtore . mers la groful din St. Paul cerând sfat, că
u
curorului Izlaj, ne-am dat paşapbrtele şi
Iunie; atâta timp am tot venit. A venit la noi Elekes Farkas, ni-a chema-mă-vor acasă, sâu ba? Li-s’a dat sfat
alte scripte ce aveam, şi l’am rugat, după
De cătră seră a venit şi preotul To- cjisa lui Galfi, să mă apere de va fi de întins mâna, ba ne-a luat de subsuori, ne-a să mă cheme. Au şi sosit a 4 4i doi âmenî,
mas Aron, a bătut în pălml şi în frica sa lipsă. Mi-a promis, şi luând scriptele a mers condus în oasa pârcălabului Szonyi, ni-a Cergizan Toder a Giluci, prim curator, şi
era desperat despre viitorul nostru. Cerem la casa comitatului îndrumându-ne, că până dat chare să cetim şi ni-a 4 fim în­ Chereches Ştefan fătul, mi-a uspus, că au
1S
la el adăpost peste nopte şi ne denâgă. ~ se va reîntorce sâ stăm în crîşma sa dela credinţaţi, că nu vom ave nici o bântuială. fost la groful şi i-au sfătuit să mă cheme
„Ce hantătar, de vă temeţi de noi ca de portă. 0a cârciumar era uu oismar honved St. Mărtinul în acele timpuri era un acasă. Cergizan Tâder a căruia casă nu
draoul“ am dis. — „Mâi frate, şi de umbra şi el. Avea multe arme acăţate de păreţi. simplu sat; pănă lângă oasa comitatului arsese, mi-a 4is, câ-mî dă sălaş şi întreţi­
mea mi-e frică, der am o casă jelerâscă aici Un Ungur din St. Mărtin, Molnar Mihai, tot edificii cu paie coperite. nere. Ve4l bine, eu nu aveam nimica, nu­
aprope de pădure, acolo veţi pute odihni, îşi bea iute vinul, iese şi merge la oasa După-ce abia a doua 4' ni s’an mai îmbrăcămintea desolată ce era pe mine.
şi eu vă voiţi provedâ cu celea de lipsă, comitatului şi provâcă pe haiduci să mârgă revidat paşaportele, m’am despărţit de Am primit sfatul, mi-am luat rămas bun,
cu mâncare, beutură şi haine de paţ“. Am la crişma lui Izlaj, că vor face prinsâre popa din Ernut. El cu mumă-sa a mers dela ai mei şi. cu băţul, soţul meu de că­
mers cu toţii la casa desemnată şi preotul bună, că acolo-s două paseri: prefectul din cu oăruţa la Ernut. Eu sciind, că soţia lătorie, am plecat cătră Ohirileu, unde so­
Tomas ş’a ţinut cuvântul. Popa din Ernut Ohirileu Moldovan şi popa din Ernut. Nu mea se află la părinţii săi în Ceuaş cu co­ sind, m’au primit cu bucurie poporenii câţi
vrând a sci cum stau lucrurile, a trimis un peste mult es dela casa comitatului patru pila ce o aveam, Maria, ca de 3—4 ani în mai erau în viaţă. In Octobre 1848, când
om să cheme pe diminâţa pe preotesa lui, haiduci cu patru pusei, vin drept la mine etate, am mers într’acolo şi am trecut Târ- au trecut Mureşul cu frate-meu, au perit
care pe când ne-am sculat, a fost sosit. I-a şi mă întrâoă, că cine sunt. — „Preotul nava-mică într’o luntre din sus de Deaş numai doi, der în Febr. venind nescari
spus, că cu tistul curţii, Bogdan, nu stau din Ohirileu Isaia Moldovan“ răspunsei. — (Desfalva) şi pe sâră am ajuns în Ceuaş venetici, cum le <fi cea e ' altcum jăfuitorl,
chiar bine, ce nu i-a prea convenit. „Intră în casă ’ml (fi &' Am întrat, apoi Socrul meu era scos din oasa sa proprie au puşoat pe judele Sas Maxin, pe juratul
u
ser
Oros Ioau; cu altă ocasiune, au dus cu
Cam pe la 9 bre a. m. am luat dru­ întrebă pe popa din Ernut, că cine i, şi şi locuia într’o căsuţă închiriată, unde îmi
sine alţi venetici pe 7 inşi, pe ceri nu se
mul peste dealuri şi prin Valea Sasului pe după-oe ş’a spus numele a dis: „Luaţi-vă aflai preotâsa, copila Maria şi încă un pruno
soie linde i-au omorît, căci mai mult nu
la preotul Câpucianu, unde am mai odihnit ce aveţi şi ne urmaţi. Am eşit, şi ei doi născut în Aprilie şi botezat Alexandru. Co­
s’au întors. Aşa din Ohirileu au perit 11
puţin, am ajuns în Dicio St. Mărtin şi mai' înainte, doi dindărăt, âr noi Intre ei, ne-au pila nu mai scia românesce nici un cu­
aprâpe de piaţă am întrat într’o boltă să-mî condus la casa comitatului. Când întram vânt. Conversând tot ou copii de ungur, inşi.
(Va urma.)
cumpâr tăbac. Acolo era Simon Ios'ţj' pro- pe portă, venia în fuga mare asupră-ne şi a uitat limba maternă.
tonotar şi încă un domn, oarl s’au minunat fiscul comitat. Elekes Farkas cu capul gol, Am şefiut în Ceuaş v” \