Page 6 - 1899-01

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 2.—18b

Pilde avem de acestea, iubiţilor, ager şi vioiu, cum rar se mai gă- jertfă cât de mare, ce trebue să turile sale economice cu Austria pe bas
destule înaintea ochilor noştri. Şi sesce la alte nâmurl. i aducem în acestă privinţă, căcî o principiilor cuprinse în art. de lege I din
din nenorocire le avem aprbpe t6te Der ce folos, iubiţilor, căci cu aducem pentru binele nostru al tu­ 1898. Dâr nici acâstă regulare să nu se
din viaţa bietului nostru popor ro­ tbte însuşirile lui frumâse trupesc! turor. facă pe basa de ac}!, decât pănă la 1903,
mânesc. şi sufletesc!, cu care farmecă pri­ Biserica der şi şcbla, iubiţilor, când Ungaria îşi recâştigă independenţa sa
Cu totul altfel, iubiţilor, stă lu­ virile străinilor, pe Român îl vedem biserica ca mamă şi şcbla ca fiică, economică, adecă cu Austria pote încheia
crul la popbrele mai culte şi mai totuşi rămas îndărăt sărac şi nă­ şi tbte câte se cer pentru susţinerea tractat economic, ca şi cu alte state
luminate. căjit, trăind numai după o 4* P şi înflorirea lor, eă fiă devisa nostră străine.
e
fiu se aruncăm o privire asupra alta cu multă amărăciune. în viitor! 2) Oposiţia pretinde revisuirea legii
lor, şi ne vom uimi de cele ce le Şi pentru-ce acesta, iubiţilor? Cu aceste sfaturi şi învăţături electorale: uniformisarea censului electoral;
vedem la ei. Ne vom uimi, 4*°> ve- Să o spunem drept: pentru-că Ro­ binevoitbre, trimiţându-vă salutările lărgirea dreptului electoral să nu fiă restrîns
Zend cât de puternici sunt ei şi cât mânului nu i-a prea plăcut cartea. archieresc! de S. S: Sărbători ale din causa neplătirei dărilor.
de mari lucruri sciură ei severşi prin El fugea pănă acum de şcblă, soco- Nascerii Domnului şi Mântuitorului 3) Proiectul despre judicatura Curiei
aceea, că sciură preţui după vred­ tindu-o ca pe o temniţă, ce-1 ţine nostru Isus Christos, precum şi bine­ să se ridice la valore de lege, aşa cum
nicie puterea sciinţii şi a învăţăturii. încătuşat, eră pe |înveţătorî, ca pe cuvântarea mea arohiereacă, rămân dieta la timpul său l’a primit.
Uitaţi-ve la satele lor, ele, sunt nisce zbiri său haiduc!, cari îl al Vostru tuturor 41 Să se realiseze revisuirea legii des­
ca nisce oraşe. Uitaţi-ve la şcblele desbracă de avutul său. Asta e şi pre incompatibilitate, şi să se observe strict.
Caransebeş, în 14 Dec. 1898
lor, şi veţi vede tot atâtea palate. pricina, că pe învăţător, pănă mai 6) In comitate şi oraşe să se pună
Şcble de tot felul şi cele mai bune ieri alaltăieri, îl plătea numai ca pe de tot binele voitor capăt abusurilor săvârşite cu dreptul de
în ţera întiăgă. văcarul satului, cu o lefşibră atât de Nicolae Popea, m. p., candidare al fişpanilor.
Veţi vede mai încblo, că ei mică, încât nu putea să trăiescă cinstit Episcop. 6) Să se facă pragmatica de serviciu
sunt cei mai buni economi, că me­ ca bmenii, ci era silit să ducă o a funcţionarilor. Să se reguleze pensiunile.
seriile şi negbţele se află in rnânile viaţă amărîtă ca vai de el. Deschiderea parlamentului austriac 7) Dieta să revisuâscă legea despre
lor, şi tot la ei sunt şi cele mai în­ Veniră apoi străinii armaţi cu Foia oficială din Viena aduce pa­ construcţia de căi ferate vicinale. Deputaţi
semnate averi. învăţătură, năvăliră ou lumina minţii tenta împărătesca, prin care se din dietă nu pot face parte între concesio­
lor în întunerecul vieţii românesc! narii trenurilor vicinale, căci acâsta li se
Veţî vede în sfîrşit la ei re­ convocă camera imperială austriacă
din sate şi oraşe şi-l desbrăcară, pe opresce prin legea incompatibilităţii.
gulă şi bună reuduială în tbte, ca pe 17 Ian. n. a. c. Ordinea de Zi a
la nimenea alţii. Român, de casele şi grădinile şi de primei şedinţe încă nu este stabilită Ca condiţiune principală prealabilă,
holdele sale, şi îi luară meseriile şi şi este probabil, că mai înainte se oposiţia cere retragerea guvernului Banffy.
*
negbţele din mâni. Pentru-că Ro­ va discuta în comitetul esecutiv al La formarea noului guvern drepturile co­
iDtă deci, iubit cler şi popor, mânii erau nărăviţi să trăiescă tot dreptei. La tot caşul va începe ca­ ronei nu pot fi restrînse în nici o direc­
care e arma cea mai puternică pen­ numai cum trăiră părinţii, moşii şi mera din nou cu numărosele propu­ ţiune. Noul guvern să ia în programul său
tru de a învinge şi a eşi de-asupra strămoşii lor, fără a merge înainte neri de urgenţă privitore la darea punctaţiunile de mai sus.
greutăţilor şi necazuiilor vieţii nbstre! cu timpul, fără a ţinâ socotelă cu în judecată a miniştrilor. In primul Aceste condiţiunî de compromis
Etă ce comoră de aur şi mărgă­ împrejurările timpului, fără a se gân­ loc vor ajunge apoi la desbatere or­ le-au făcut cunoscute cei trei disi­
ritar de mare preţ e lumina minţii di, că prin drumurile de fier, prin donanţele privitore la stabilirea pro- denţi însărcinaţi cu petractările (Szi-
pentru omul, care scie se o pre- fabric! şi maşinării se produc schim­ visorică a budgetului şi pactului cu lagyi, Csaky şi Andrassy) ministru-
ţuescă după vrednicie! bări de viaţă, pe care trebue să le Ungaria. Păn’ acum nu sunt spe­ lui-preşedinte Banffy, care le-a luat
Şi noi se fugim de lumină? Nu, cunbsca, dâcă vor să ţină pas cu ranţe, ca activitatea camerei să de­ ad referendum.
iubiţilor, nici odată; din contră se popbrele luminate a căror devisă vină mai roditore, deşi obstrucţio-
De silim şi noi, din tote puterile, a este înainte, mereu înainte! nismul nu mai are sorţ! de reuşită, Ca se repetăm, oposiţia unită
ne apropia de ea, a ne împrietini Aşa nu mai merge, iubiţilor. Să fiind deocamdată pre mari contras­ maghiară cere aşa der mai înainte
cu şcdla şi cu învăţăturile, care se ţinem dec! şi noi socotelă de împre­ tele dintre partidele stângei. E ca­ de tbte depărtarea lui Banffy dela
propun în şeblă, cu atât mai vârtos jurările timpului: să ne deşteptăm, racteristic, că nu numai dieta Moraviei, guvern şi dimpreună cu el se-ş! dea
şi mai cu căldură, cu cât vedem, că să ne cultivăm, să ne luminăm! ci şi a Boemiei a instituit o comi- dimisiunea întreg guvernul. Oposiţia
timpul tace şi fuge, şi alţii merg Să ne luminăm Zic. der nu cu siune de transacţiune, în scop de a este gata a vota un provisoriu pe
înainte, ără noi vom rămâne tot lumina cea păgânâscă, care este a împăca contrastele dintre Germanii şesă luni, dâr după-ce va fi trecut
cei din urmă. Şi aşa noi fbrte de­ celor fără religie şi fără credinţă în şi Cehii Boemiei. acest timp nu mai pote se urmeze
parte am rămas îndărătul altor po- DumneZeu, căcî acâsta lipsită fiind un alt provisoriu, ci pact difinitiv.
Stângacii din dietă nu vor împie­
p6re mai culte şi mai luminate, şi do fundamentul religios şi moral,
deca încheierea pactului, însă ei cer,
se cere mult timp pănă vom ajunge, strică şi dărăpănă cu totul societa­ Condiţiunile de pace ale oposiţiei.
ca să ne putem asemăna cu acelea. tea, destrăbălându-o şi selbâtăcindu-o ca pactul se se încheie, dâcă şi din­
Şi pentru-ce acâstă mare întâr­ cu desăvârşire. Nu, nu cu acesta să în urma împuternicirii, ce Maj. colo în Austria se va pute face prin
ziere, înapoiere, iubiţilor? Nu cumva De împretinim dâr, ci cu lumina cea Sa monarchul a dat’o ministrului- votul parlamentului, âr nu prin or­
Românul e mai slab înzestrat dela adevărată creştinescă, care îşi are preşedinte Banft'y de-a începe per­ donanţe împărătesc!.
natură cu daruri trupesc! şi sufle­ razimul său în învăţăturile cele sfinte tractări cu partiZele pentru îndrep­ Oposiţia cere mai departe re­
tesc!? Nu cumva el singur e osân­ şi dumneZeescî a!e evangeliului lui tarea stărilor parlamentare desolate, formarea legii electorale (pentru ale­
dit să fiă pururea sluga altora? Cbriatos, care ne asigură esistenţa partidele din oposiţie au şi stabilit geri de deputaţi); cere scărirea cen­
Nu, iubiţilor, nu. Au o judecată şi viitorul vieţii nbstre bisericesc! şi prin delegaţii lor condiţiunile de îm­ sului şi cere, ca să nu mai fiă atâ­
nedreptă toţi câţi astfel gândesc. naţionale. păcare. Etă aceste condiţiunî: tea feluri de cens, ci unul deopo­
Pe Român l’a dăruit Dumnecjeu Der acestă lumină, iubiţilor, nu­ 1) In afacerea pactului oposiţia nu se trivă pentru ţâra întrâgă.
cu cele mai frumăse însuşiri tru­ mai în şcolă şi anumit în şcblele opune, ca proiectul de provisoriu pe 6 Iun), Mai cere stîrpirea corupţiunei
pesc! şi sufletesc!: I a dat un trup nbstre confesionale se pote câştiga. ce stă înaintea camerei, să ajungă la pu­ şî a gheşeftăriile (legea despre in­
bine făcut şi puternic, frumos şi vân­ Să îngrijim deci de şcoleie nos ' tere de lege. Dâcă pănă la espirarea aces­ compatibilitate), aşa că deputaţilor
jos, cum nu prea vedem la streini. tre confesionale, ca de lumina ochi­ tui provisoriu pactul nu se va pute face, şi funcţionarilor de stat să nu le fiă
I-a dăruit apoi un suflet deştept, lor, şi să nu ne spăriem de nici o Ungaria să-şi reguleze independent rapor­ ertat a primi sluşbe şi să nu facă

î
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. mai scriea în cancelaria episcopescă şi cânta cei doi Ales. PopovicI şi Ghiţa Onucului Kossuth, (ficându-ml: „Dâcă mergi la St
în mănăstire, căci era mare cântăreţ. Fă­ din ErnUt, pe cari de asemenea îi chiă- Martin, du-te la procurorul Izlaj, spune i
cusem ca teolog cunoscinţă cu dânsul. El masem cu mine din Hirepea. că mă închin de sănătate, şi de cumva te-or
ne-a primit bucuros, numai se cam temea In Aliocuş n’am stat, ci prin St. Be- încarcera să te apere, că eu ’l voiu răsplăti
Din întâmplările vieţii. şi dânsul. Am şecjut în Out vre-o d6uă (file, nedie suind un deal mare, am scoboiît în cum va pofti d-sa“.

âr a treia <fi era să vină solgăbirăul să Gâmbuţ la protopopul Erdeli. El era afară,
— Note îşi schiţe, de I s a i a Mol (Io van. — Reîntorcându-ne în Gâmbuţ, protopo­
cerceteze, nu cumva se afă străini în co­ şi când ne-a văcjut, s’a făcut ca un mort. pul nu ne a primit în casă şi am fost si­
Din aceste note şi schiţe, ale fratelui iSpo- mună, cari ar fi primejdioşl statului. In casă erau doi „onkântesi din Turda. liţi să întrăm în cimiteriu şi să durmim sub
u
satului perfect Moldovan atât de interesante pentru Dirninâţa am luat’o pe câstă în sus Ei umblau să cumpere piei de vită pentru ceriul liber; firesce, era vara, şi noi dedaţi
judecarea timpurilor memorabile dela 1848--49, a cătră Vingard şi de acolo la Ohaba, meseria lor. Ne sfătui Erdeli să ne ascun­ cu astfel de neajunsuri. Diminâţa pănă în
câror anive sa’e de-o jumătate de secol am ser-
bat’ojşi o vom mai serba, dăm ca întregire şi par­ unde am mers la biserică, fiind Dumineca. dem de ei. Eu însă am întrat în casă, după (fiuă am pornit )a drum pe deal în sus.
tea din urmă, care credem, va oferi momente in- Aici am aucfit cântând un orb tote cân­ mine şi preotul din Ernut, şi ne-am scos Cam pe la amiaefi am ajuns la pădurea Dea-
teresrnte şi celor, cari n’au cetit partea publicată tările ce se cuvin, ou aşa desteritate, ca paşaportele. Protopopul s’a mai încurajat gului. Tot pe marginea pădurii mergând
în numerii din Noemvre şi Decemvre 1898 aifdiei ori care om binevăcjător. şi ni-a dat mâncare şi am odihnit puţin, mai mult tăcuţi, de-odată zărim lângă nisce
ndstre.
In Ohaba încă am durmit o nâpie la apoi am mers în Bichiş la d l Galfi. El copaci doi indiviefi, cari observându-ne, s’au
In calea mea din Orăştie spre casă preotul. In efiua următore pe la Oolibi am scăpase din prinsore pe aceia, pe care i-au retras în pădure, însă peste puţin cunos-
în Iunie 1849, am ajuns în comuna Cu- trecut Târnava-mare şi am mers la preotul fost prins la dânsul; ne-a cuprins şi el cam cându-ne au venit la noi, şi, după salută­
tului Aici ne-am dat jos şi trecând Simoneti, cunoscut din Seminar. El ne-a cu reservă, ca şi ceilalţi ni-a dat mâncare rile obicinuite, am şedut la umbra unui
Sccaşul sec, am întrat în curtea epis- provăcjut cu celea de lipsă. După puţin re­ şi beutură, dâr adăpost peste nopte n’a copac. Indivicfii erau Iosif Tomas, ginerele
copâscă, unde era deregătorj un Ioan paus am plecat, der n’am mers cătră Blaşiti, voit să ne dea, pretextând, că se teme, că preotului din St. Mărgita, fost tribun la
Moldovan, fost preot în Corpadia. Fiind ci pe de laturi de Bucerdea, pe valea Spi­ a fost rău tractat în Turda pentru-ce a ţi­ frate-meu; celalalt Georgie Pop, paroeh în
văduv şi având o servitore prădătâre, când nului, am ajuns în Aliocuş, unde am des­ nut tribuni la casa sa, căci ar fi avut „pa­ Bobohalma, care, cum spunea, a fost şi
14
merse odată cam ospătat o aflâ în facto de- călecat la casa preoţâscă. Preotul Molnar triotica datorinţă să-i denunţe. In secret viţelar în Bord, scotea viţeii şi-i păsee, şi
licti şi i-a dat o palmă, din care a murit. nu mai trăia, l’au puşcat în Aprilie la Og- mi-a dis: dâcă ai fi singur, d-tale ţ’aşl da sâra îi da în sâmă, dâr şi de asta meseriă
Episcopul Lemeni nu şi-a dat preotul să nele Uiorii. Eu l’am fost chiămat când am adăpost şi pe mai lung timp, preotul din a fost silit a abdice şi a-se ţinea prin pă­
fiă judecat de forul criminal civil, ci îl mers la St. Imbru, dâr nu m’a ascultat, ş’a Ernut însă stă rău înaintea Ungurilor. dure. Erau amândoi în opinci, cămeşi ro-
judecă după tenorea s. canâne. Altă pânză pus încrederea, că a scăpat, pe cum am Aşa stând lucrurile ne am întors ârăşl mânescl, păr netuns, mare. Aşa străfor-
se ţesea pe atunci. Pe ace?' Moldovan l’a vă(}ut, dâuă copile în Aiud. Asigurare un- la prota în Gâmbuţ. Petrecându ne Galfi, maţl, anevoie i-ai fi cunoscut. Şedând aşa
adus în Blaşiă şi-l ţines de gurâscă ! Tot la Uiora au fost esecutaţî şi mi-a dat o bancnotă de 10 fi. de a lui la umbră, mai de cătră sâră se aucfia, oa