Page 9 - 1899-01
P. 9

Nr. 2. —1899.                                                            GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                     Pagina 5.


        Quod non  est in actis,  non est in munăo. (Ce  Braşov  şi  ZârneştI,  cu  care  ocasiune  s’au  apoi  apărând  fericit  biroul  central  contra   cepţiunl  fl.  750.85,  erogaţiuni  fl.  742.36,
        nu  stă'  în  aote,  nu  se  ia  în  consideraţia).  adunat  daruri  în  favorul  mesei  studenţilor  atacurilor  nedemne,  lansate  şi  pe  cale  pu­  restul  cassei  fl.  8.49.  Statul  activ  al  averii
        Afară  de  acâsta  vorbitorul  înţelege  sub  în  sumă  de  419  fl.  56  cr.  D-uii  Dobrescu  şi  blică,  rogă  preşedintele,  ca  să  se  urgiteze   este  în  numărar  fl.  8.49,  în  depuneri  la
        „numire”  tbtă  procederea  observată  pănă  Parascheva  din  Ploeştl  au  dăruit  200  lei;  resolvirea  cu  diurnele  pentru  adunările  ge­  „Patria”  fl.  528.33,  la  olaltă  fl.  536.82,  la
        la  numirea  făcută.  Disposiţiile  legei  de  na­  d  l  M.  Cirlea,  notar  public  în  Abrud  50  fi.;  nerale.                      cari  mai  sunt  a-se  adauge  şi  interesele  de­
        ţionalitate  nu  se  ţin,  deci  e  datoria  ndstră,  F.  A.  din  Braşov  50  fl.  etc.  Astăcjî  mai   Preşedintele  aduce  la  cunoscinţă,  că   punerilor.  Din  raport  mai  apare,  că  din
        ca  cetăţeni  ai  statului,  e  datoria  comunei  primim  dela  d-1  director  gimnasial  Ouiţiu  în  acest  respect  deja  s’a  făcut  urgitarea  la   cele  mai  multe  despărţăminte  n’a  întrat  la
        a  cere  stricta  respectare  a  legii.  Se  va  vedâ  următorea:                         protopopiate,  dela  cari  n’a  venit  încă  răs­  cassa  Reuniunei  nici  un  cracer,  şi  anume
        ce  va  c}ice  curtea  administrativă,  căci  ea                                          puns.                                         nu  au  satisfăcut  în  privinţa  a9ta  despărţă-
                                                                 Ii arc «le seină .
                                                                                                                        0
        dor  de  aceea  a  fost  înfiinţată,  ca  să  fiă  un                                           3.  Profesorul  4 la  şcola  de  fete  su-   mintele:  Arieş,  Cătina,  Cluşih,  Ohichindeal,
        scut  în  contra  organismului  administrativ              Braşov, 2 (14) Ianuarie 1899.  perioră,  Aurel  C.  Domşa,  presentă  proiectele   Cojocna,  D.-St.-Mărtin,  Ernut,  Ibaşfalău,
        turburat  de  pasiunile  partidelor.  De  aceea   Pentru  'masa  studenţilor  au  mai  de  regulamet  pentru  adunările  generale,      îndoi,  Ludoş,  Morlaca,  Mureş,  Mureş-Uiora,
        spriginesce  propunerea  comisiunei  perma­  întrat  următorele  contribuţiunî:  Ios.  Puş-  pentru  comitetul  central  şi  pentru  comitetul   Pogăceaua,  Reghin,  Sebeş,  Odorheiu,  Trei-
        nente.                                       cariu  fl.  5;  I.  Axentie  Severu  fl.  1.20;  despăi-ţămintelor.  Ele  s’au  desbătut  şi  în   scaune şi Turda.
             Membrul  Dr.  Zakarias  ia  în  apărare  Ioan  Dariu  fl.  2;  Ipol.  UasievicI  fl.  1;  Va-  general  şi  în  special,  şi  cu  puţine  şi  neesen­  3)  După  acestea  se  aleg  în  comisiune
        limba  maghiară)  propunert-a  magistratului,  sile  Goldiş  fl.  2;  Iosif  Maxim  fl.  2;  Nic.  ţiale modificări s’au şi primit.     pentru  verificarea  protocolelor  d-nii:  6ncea
         icend  între  altele,  că  la  alegerile  premer-  Puican  fl.  2;  Pavel  Budiu  fl.  2;  Dr.  C.   Cu  aceste  şedinţa  la  orele  12  a.  m.   Dămian,  Orucian  Simu,  învăţător  în  Ciufud,
          iore  ale  funcţionarilor  comunei  nu  s’a  Lacea  fl.  1;  Tim.  PopovicI  fl.  1  ;  Dr.  Ios.  şe suspinde pănă la orele 2 p. m.  şi Constantin Barna, învăţător în Spătac.
           ut  cunoscinţa  în  vorbă  şi  scris  a  limbei  Blaga  fl.  2;  Aurel  Ciortea  fl.  1;  Andrei   Şedinţa  II.  La  orele  2  p.  m.  s’a  în­  La  orele  5  p.  m.  s’a  încheiat  aduna­
           .âne  şi  că  cei  mai  mulţi  nici  nu  o  cu-  Bârseanu  fl.  2.  Pavel  Percea  fl.  1;  Dum.  ceput  şedinţa  a  doua,  cea  mai  interesantă  rea  printr’o  vorbire  frumdsă  a  preşedintelui,
           c.  Nici  la  alegerea  de  primar  nu  s’a  Lupan  fl.  2  ;  Ioan  Socaciu  fl.  2;  G.  Che-  parte a adunărei de acjl.           urmată de urări de „să trăescă!”
           ut  în  concurs  cundscerea  celor  două  lariu  fl.  2  ;  D.  Făgărăşianu  fl.  2.  —  Suma   1)  Primul  obiect  al  şedinţei  a  fost   Er  după  finirea  adunării  participanţii
          jbl  protocolare.  De  ce  dâr  să  pretinde  fi. 33.20.                                 cestţun,ea înfiinţării unei foie pedagogice.  s’au  întrunit  la  hotel  „Univers”,  unde  au
        uocmai  faţă  cu  căpitanul  oraşului,  ceea-ce    Direcţiunea  şcolelor  medii  gr.  or.  ro­  Profesorul  preparandial  Ioan  F.  Ne-  petrecut în mod plăcut şi vial.
        nu  s’au  pretins  faţă  cu  ceilalţi?  Crede,  că  mâne  îşi  îndeplinesce  o  plăcută  datorinţă,  gruţiu  presentă  raportul  despre  paşii  îutre-                       I. R.
        Dr.  Lurtz  n’ar  fi  făcut  recursul,  dâeă  ar  fi  aducând  mulţumitele  sale  cele  mai  vii  pen­  prinşl  în  cestiunea  edării  unei  foie  pedago­
        fost numit şef al poliţiei un candidat Sas.  tru sumele oferite.                           gice.  Raportul  accentueză,  că  biroul  cen­
         'ai (}ice, că concursul e una şi numirea                               Virtjil Oniţiu,    tral  încă  dela  adunarea  generală  consti­
        e alta. Nu se pot împreuna amândouă.                                       director.       tuantă,  adecă  cu  luni  înainte  de  a-se  fi  în­  N  o u   a b o n a m   e n t
             Membrul  A.  Vlaicu  părtinesee  propu­                                               ceput  discuţiunea  foiei  în  diarele  nostre,  a                la
        nerea  comisiunei  permanente  spriginită  de                                              avut  înaintea  ochilor  numai  scopul  şi  in­
        Dr.  Lurtz  din  punct  de  vedere  a  legei  de      „ A n - n o t l   f e r i c i t "    teresele  bine  pricepute  ale  Reuniunei  şi  ale  Gazeta Transilvaniei.
        naţionalitate,  care  este  o  lege  funda­                       Blaşiu,  la  10/1  1899.   membrilor  ei,  destul  de  clar  şi  precis  espuse
        mentală.                                                                                   în  statute,  dela  cari  nu  a  voit  şi  nu  a  pu­  Cu 1 Ianuarie st. v. 1899
                                                          Aducem  la  cunoscinţa  tuturor  prieti­
             Dr.  Lurtz  răspunde  lui  Zakarias,  con­                                            tut  să  se  abată  nici  un  pas.  Astfel  stând   s’a  deschis  nou  abonament,  la  care
                                                     nilor  şi  cunoscuţilor,  cumcă  în  locul  felici­
        statând,  că  densul  a  cerut  să  se  facă  re­                                          lucrul,  biroul  central  nu  s’aj(identificat  nici   invităm  pe  toţi  amicii  şi  sprijini­
                                                     tărilor  de  anul  nou  am  contribuit  în  favo­                                          torii fdiei nostre.
        curs  contra  concursului  fişpanului  încă  în-                                           cu  unul  nici  cu  altul  dintre  fraţii  noştri,
                                                     rul  fondului  şcolarilor  morboşî  dela  institu­
        nainte  de  ce  s’ar  fi  sciut,  cine  va  fi  numit,                                     cari  figureză  ca  corespondenţi  zeloşi  în  ces­  Preţul abonamentului:
                                                     tele din Blaşiu, cu următorele sume:
        un  Sas,  ori  un  Ungur  şi  propune  în  fine,                                           tiunea  foiei  nostre  pedagogice.  Biroul  cen­
                                                                                             -
                                                           I.  M.  Moldovan,  preposit  capitulai   10                                                   Pentru Austro-Ungaria:
        ca  în  contra  propunerii  comisiunei  perma­                                             tral a rămas şi vre să rămână pururea cons­
                                                     corone,  Dr.  Aug.  Bunea,  canonic  4  corone,                                            pe un an........................................... 12 fl.
        nente  să  se  potă  face  recurs  numai  extra                                            tant şi fidel statutelor.
                                                     Dr.  Vasile  Hossu,  canonic  4  cor.,  Dr.  Vic­                                          pe şâse luni....................................... 6 „
        dominium.   Procurorul  (fişealul)  oraşului                                                    In  consecinţă  raportorul  dă  următorul
                                                     tor  Smigelschi,  canonic  4  cor.,  I.  Brut  Ho-                                         pe trei luni .  .  .  .  .  .  .  .  .     3 „
        Reich  ia  în  apărare  din  punct  de  vedere                                             plan referitor la edai-ea foiei:
                                                     doşiu,  director  la  „Patria”  4  cor.,  Aurelia
       juridic  propunerea  magistratului  şi  c^ice,                                                   a)   Organul  Reuniunei  să  apară  în      Pentru România şi străinătate:
                                                     n.  Solomon.  direct,  intern,  de  fete  4  cor.,
        că  recursul  nu  va  avă  nici  un  resultat,                                             Blaşiă  cu  începere  dela  I-a  Februarie  st.  pe un an....................................40 franci,
                                                     Văd.  Mari  a  Vlasa  2  cor.,  Ga  vrii  Precup,
        căci  legea  nu  ar  admite  ca  să  se  recureze                                          v.  a.  c.,  ca  o  foiă  cu  totul  independentă  de  pe sâse luni..............................20  „
                                                     profesor  gimn.  2  cor.,  Silvestru  Nestor,  prof.
        şi în contra procederei înainte de numire.                                                 ori-ce  altă  foiă,  pentru-ca  astfel  cu  atât  pe trei luni...............................10   „
                                                     gimn.  2  cor.,  Dr.  luliu  Maniu,  advoc.  ar-
             Mai  vorbesce  Dr.  Arpâd  Papp,  care                                                mai  cu  folos  să  potă  contribui  la  înbună-
                                                     chidiecesan  3  cor.,  A.  0.  Domşa,  compt.  la                                          Abonamente mimai la numeral poporal
        dice,  că  numirea  este  o  faptă  împlinită  şi                                          tăţirea  învăţământului  nostru  şi  la  prospe-
                                                     cassa  centrală  2  cor.,  Sofron  Stan,  compt.
        că  printr’asta,  numindu-se  un  Ungur,  s’a                                              rarea  educaţiunei  şi  instrucţiunei  în  spirit          de Dumineca:
                                                     la  „Patria”  2  cor.,  Emil  Viciu,  prof.  şi  rec­
        luat  în  consideraţia  şi  interesele  locuitori­                                         religios  şi  moral,  de-o  parte;  er  de  altă
                                                     tor  la  intern.  Vancean  2  cor.,  şi  Ioan  Fo-                                                  Pentru Austro-Ungaria:
        lor  maghiari  ai  oraşului,  căci  şi  aşa  func­                                         parte  *  pentru-ca  cu  atât  mai  independent
                                                     dor, profesor gimn. 2 cor. Total: 47 cor.                                                  pe un an............................................. 2 fl.
        ţiunile  oraşului  sunt  aprope  tote  în  mânile                                          să  se  potă  sprijini  şi  apăra  interesele  Reu­
        Saşilor. Este în contra recursului.                                                        niunei  în  general  şi  ale  învăţătorilor  noş­  pe ş6se luni....................................... 1 „
             Dr.  Flechtenmacher  răspunde,  că  decă            A  d u n a r e a                  tri  în  special,  servindu-le  causa,  şi  ca  o        Pentru România:
        statul  ar  ţinea  sâma  la  ocuparea  funcţiuni­                                          stea  condueătore  luminându-i  în  tote  ces-   pe un an....................................... 8 franci,
                                                         comitetului central 8l Reuniunei învăţătorilor români
        lor  cum  să  cuvine  de  naţionalităţi,  atunci                                           tiunile şcolare şi private ale lor.          pe şâse luni .  .  *  .  .  .  .     4     „
                                                           din Archidiecesa gr. cat. de Alba-lulia şi Făgăraş.
        acest  principiu  s’ar  valora  mai  mult  pretu-                                               b)  Organul  Reuniunei  să  apară  de-o-
                                                                     Blaşiu, 10 Ianuarie n. 1899:                                                      Abonarea se pote face mai uşor
        tindenea.                                                    5   7                         camdată  de  două-orî  pe  lună,  la  l-a  şi  15-a
                                                                                                                                                prin mandate poştale.
             Senatorul  Schnell  observă,  că  nici  o-    A  dl,  în  10  Ianuarie  n.,  comitetul  cen­  a lunei.
        dată  Maghiarii  n’au  competat  ca  practi­  tral  al  Reuniunei  învăţătorilor  s’a  întrunit   c)  Să  se  redacteze  de  cătră  un  comi­                A dministraţiun e a
        canţi  la  primăriă,  că  vor  să  între  numai  într’o  adunare  de  tot  interesantă.  Afară  de  tet  redacţional,  âr  editor  şi  proprietar  să      „Gazetei Transilvaniei."
        de-adreptul  în  posturile  cardinale,  fără  a  membrii din centru, au fost 16 învăţători.  fie însăşi Reuniunea.
        face  mai  întâiă  serviciul  şi  praxa  cuvenită,   Şedinţa 1 s’a început la orele 9 a. m.     d)  Preţul  de  abonament  să  fie  pe  an
        deci  nu  se  pot  plânge,  că  nu  au  fost  con­  1)  Adunarea  a  deschis’o  preşedintele  3  fl.  v.  a.  pănă  când  starea  Reuniunei  şi
        sideraţi la funcţiuni.                       George  Muntean,  valorosul  şi  preameritatul  statutele  ei  vor  permite  să  se  dea  gratuit   U L T I M   E   SCIBI.
             După-ce  mai  urmeză  câte-va  replici  director  dela  preparandia,  normele  şi  şcola  tuturor membrilor săi.
                                                                                                                                                      Budapesta,  13  Ianuarie.  Minis­
        se  aduce  la  vot  propunerea  comisiunei  per­  de  fete  din.  Blaşiă,  care  cu  o  vorbire   După-ce  raportorul  a  arătat  şi  preli­
                                                                                                                                                trul  preşedinte  Bantfy,  ministrul  de
        manente,  ca  să  se  facă  recurs  la  curtea  ad­  plină  de  erudiţiune  şi  însufleţire,  a  arătat  minarul  de  spese  al  foiei  înfiinţânde,  adu­
                                                                                                                                                honvecjî  Fejervary  şi  ministrul  de
        ministrativă  în  contra  numirei  căpitanului  celor  de  faţă  scopul  măreţ  al  adunării  de  narea a aprobat şi a primit întreg raportul.
                                                                                                                                                fiuance  Lukacs  plecă  mâne  la  Viena,
        oraşului  şi  se  primesce  cu  mare  majoritate.  adl.  Vorbirea  d-sale  a  produs  mare  însu­  Apoi  pentru  alegerea  comitetului  re­
                                                                                                                                                ca  se  raporteze  Maj.  Sale  asupra  re-
        Mai  departe  se  primesce  şi  propunerea,  ca  fleţire  în  toţi  cei  presenţl  şi  a  fost  vid  dacţional  se  esmite  o  comisiune  de  cinci,
                                                                                                                                                sultatului tractărilor cu partidele.
        contra  acestei  hotărîrl  să  se  p6tă  face  re­  aplaudat.                              şi  anume  :  Dumitru  Zah,  învăţător  în  Nireş,   Bogşa-montană,  13  Ianuarie.  Clu­
        curs  numai  extra  dominium.  In  continuarea     2)  îndată  după  deschiderea  adunării,  Cornel  Crişan,  învăţător  în  Teiuş,  Ioan  Su-
                                                                                                                                                bul  partidei  liberale  maghiare  a  pro­
        desbaterii  asupra  ordinei  de  cli  se  resolvă  profesorul  preparandial  Nicolae  Fop  cetesce  ciu,  înveţător  în  Căcuciii,  Oncea  Dămian,
                                                                                                                                                clamat  unanim  ca  candidat  de  de­
        şi  cestiunea  reconstruirei  scaunelor  măce­  Raportul  biroului  central  al  Reuniunei  des­  învăţător  în  Roşia  şi  Ooman  Gligor,  învă­
                                                                                                                                                putat  pentru  cercul  electoral  al  Bog-
        larilor  în  sensul  propunerii  magistratului,  pre  activitatea  sa  dela  înfiinţarea  Reuniunei  ţător în Sibiiu.
                                                                                                                                                şei,  pe  Dr.  Pachomiu  Avramescu.
        după  care  locul,  ca  şi  pănă  acuma,  va  ră­  şi  pănă  adl.  Raportul  începe  cu  cele  mai   După  o  deliberare  de  10  minute,  Cor­
                                                                                                                                                Alegerea ae va face in 24 1. c.
        mâne proprietatea oraşului, âr nouele scaune  frumose,  mai  sublime  şi  mai  avântate  idei,  nel  Crişan  în  numele  comisiunei  propune
                                                                                                                                                       Viena,  13  Ianuarie.  „Narodni
        se  vor  construi  în  anul  1899  după  sistemul  continuă  şi  sfîrşesce  în  modul  cel  mai  de-  în  comitetul  redacţional  pe  d-nii:  George
                                                                                                                                                Listy“  află,  că  reconstruirea  cabine­
        halelor moderne cu o cheltuială de 28,000 fi.  taiat  desfăşurând  frumos  şi  fidel  din  pas  Muntean,  director  şi  profesor  preparandial,
                                                                                                                                                tului  austriac  e  în  ajun  a  se  face.
                                                     în  pas  tote  măsurile  întreprinse  de  biroul  Ioan  F.  Negruţiu,  Aurel  P.  Bota,  Ioan  Ra-
                                                                                                                                                Se  va  numi  câte-uu  ministru  ceh  şi
         Daruri pentru masa studenţilor              central  în  interesul  Reuniunei.  In  specie  ţiu  şi  Nicolae  Pop,  profesori  preparandial!;   polon  făiă  portofoliu,  er  un  alt  de­
                                                     arată  paşii  biroului  făcuţi  în  cestiunea  Aurel  0.  Domşa,  prof.  la  şcola  superioră
                      din Braşov.                    diurnelor  delegaţilor  la  adunările  generale.  de  fete  şi  Teodor  Vandor  şi  Petru  Ungu­  putat  polon  va  face  parte  din  noul
                                                                                                                                                cabinet.
             Frumosa  ideiă,  de-a  înfiinţa  aici  în  Din  acest  raport  reesă,  că  biroul  central,  rean profesori normali.
        Braşov  o  masă  a  studenţilor,  la  care  elevii  deşi  însu-şl  nemulţămit  pentru  moment  cu   Adunarea  primesce  cu  aplause  alege­
        români  săraci  dela  scdlele  ndstre  să  potă  resultatul  activităţii  sale,  totuşi  este  deplin  rea  comitetului  redacţional,  care  se  între-   leftera tură.
        căpăta  mâncarea  gratuit,  e  întîmpinată  cu  liniştit  în  consciinţa  sa,  că  a  făcut  tot,  cât  gesce  încă  cu  următorii  membri  esternl:   ,,lintea,   Viteazultradiţiunl,   le­
                                                                                                                                                gende  şi  schiţe  istorice,  de  Ioan  Pop-Rete-
        multă  căldură  din  partea  publicului  româ­  numai  a  putut  şi  i-a  stat  în  putere  a  face  Dumitru  Zah,  Cornel  Crişan,  Ooman  Gligor,
                                                                                                                                                ganul.  Acesta,  pe  cât  seim,  e  cea  mai  com­
        nesc.  In  cjilele  din  urmă  s’au  făcut  în  sco­  în  cadrul  Statutelor,  pentru  ajungerea  sco­  şi  Ioan  Pampu,  învăţător  în  Alba-lulia.  Şe­
                                                                                                                                                pletă  scriere  despre  eroul  Pintea.  In  ea
        pul  acesta  forte  frumose  daruri  din  partea  pului Reuniunei.                         ful  foiei  şi-l  va  alege  comitetul  redacţional   se  cuprind  forte  interesante  tradiţiunl  şi
        mai  multor  familii  şi  bărbaţi  generoşi  ai   După  cetirea  Raportului,  ia  cuvântul  din sînul său.                              istorisiri  din  tote  părţile,  pe  unde  a  um­
        noştri.  In  ajunul  Crăciunului,  studenţii  ro­  învăţătorul  Dumitru  Zah  şi  prin  o  vorbire   2)  Profesorul  Aurel  0.  Domşa  cetesce   blat  Pintea.  Se  află  de  vândare  la  tipo­
                                                                                                                                                grafia  „A.  Mureşianu”  în  Braşov  şi  la  au­
        mâni  împărţiţi  în  mai  multe  grupuri  şi  de  tot  inteligentă  şi  în  tote  motivată  pro­  raportul  cassarului  Reuniunei,  care  din  mo­
                                                                                                                                                torul  în  Beteag  (Retteg).  Preţul  20  cr.  (cu
        ub  conducerea  câte  unui  profesor  au  um-  pune,  ca  raportul  despre  activitatea  birou­  tive  ponderose  nu  s’a  putut  presentă.  Din
                                                                                                                                                posta 23 cr.).
         ’at la colindat pe la familiile române din  lui central să se ia spre sciinţă aprobătore,  acest raport reesă următorul resultat: per-
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14