Page 2 - 1899-04

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 72.—1899.

tot, nemaipomenit, ci propune din contră ferenţei şi în care se va cere unirea tu­ 15 Aprile şi dreptul electoral. prin comuna comisia oficiâsă, ca să cerce­
numai disposiţiunl cunoscute şi probat^, şi turor Sârbilor cu Muntenegru. Atragem din nou atenţiunea celor ou drept teze, cari tauri, vieri şi berbeci sunt buni
prin urmare nu vrâ să cjică revoluţiune, de alegere, că, după lege, aceia cari pănâ şi cari nu, a declarat taurul sătenilor din
Rin Filippine. O soire telegrafică
ci numai o anumită evoluţiuue, cred eu, că la 15 Aprile st. n. inclusiv nu'şl vor plăti
din Washington spune, că generalul Otis Uleş, că nu e bun. deore-ce e diform şi
onoratul guvern, în cas că acest proiect de întrâga dare directă cătră stat pe anul
a ocupat alaltă-erl oraşul Santa Crux, cel slab, încât nu 150 fl., dâr nici 50 fl. nu
lege se va primi de înalta cameră, va eso- 1898, vor fi şterşl din listele alegătorilor plătesce.
mai mare după Manii] a, în urma unui atac
pera cu atât mai uşor sancţiunea prea dietall, ce se vor stabili în anul acesta. Aşa fac primarii favoriţi de acjl prin
cu resculaţii, în care au căcjut 80 de Fi­
înaltă, cu cât proiectul nu conţine nimic Fiind-că în urma stării de ex lex dă­
ii p pini. comunele nostre. Ca să protestezi n’ai
nou, ceea ce nu ar fi conceput însuşi gu­ rile nu s’au încassat, ca în alţi ani, vor fi unde, căci sunt lanţ legaţi unii de alţii.
vernul după dorinţa sa din incidentul re­ mulţi, cari au răma« restanţi cu darea lor Primarul din Uleş, de esemplu, e înrudit
formei electorale şi ceea-ce nu ar fi eluptat directă pe 1898. Aceşt’a să grăbescă a cu judele de cerc; cu solgabirâul se ara
în parlament însuşi în sudorea feţei sale. plăti restanţa pe anul trecut deplin pănă bine, căci îi face serviciii pe contul po­
In privinţa acesta contez la interme- — 31 Martie v. Sâmbătă 15 Aprile la amedl, dâcă voiesc, porului şi aşa mai departe.
diarea d-lui president al ţării, care a de­ Deficitul oraşelor din Ungaria. O să nu fii şterşl din listele alegătorilor die­ Repet, nu numai Românii, asupra că­
clarat de repeţite-orl în înalta Cameră, că fâiă ungurâscă din Pesta se plânge amar, tall, pe basa cărora se stabilesc şi listele
rora e îndreptat odiul stăpânirei, ci chiar
guvernul nu voesce să înfluinţeze alegerile, că aprope tâte oraşele din Ungaria au de­ electorale în comună şi comitat. şi Ungurii s’au îngroziţi de asupririle şi
şi care trebue să fiă chiar încântat, că ficite mari. Unele au ajuns pănâ acolo, ca
volniciile unguresc!; unii dintre nemeşii
acum i-se oferă ocasiunea a schimba în d. e. Oradea-mare, încât vrâu să-şi acopere maghiari de prin Dleş, Sânt-Mârtin etc.
Corespondenţa „Gaz Transilvaniei“•
fapte cuvintele sale, cari în direcţiunea deficitul prin vinderea imobilelor. Deose­
îşi vând casa şi moşia şi se duo la Şermaş
acesta au fost trase la îndoială de mulţi, şi bire nu este între oraşele mari şi cele mici. Rin Câmpia Aprilie 1899. ca colonişti pe domeniul orarului, unde ca­
9
să facă imposibilă ingerinţa electorală na- lnsa-şl Budapesta, care a risipit şi risi-
Ştim. D le Redactor! Mult aucjim vor- pătă câte 20 jugăre cu condiţia de a le
iegală, care la funcţionarii subalterni au de­ pesce sume colosale, se sbate şi se chinu- bindmse din partea Maghiarilor şi a pressei- despăgubi plătind anual câte 100 fl. pe
venit o adevărată maniă. (Bravo! Bravo!) esce în privinţa acâsta. Tote aceste sunt lor despre „era nouă a lui Szell". Nu timp de 50 de ani, va să cjică 5000 fi.
Cred, a fi îndreptăţit a conta şi la o urmările risipei, crearea de funcţiuni, că-
seim în ce constă acestă „eră nouă" şi în pentru 20 jugăre, a căror valâre nu este
atitudine favorabilă aprope a tuturor par­ pătuelile ş. a. pentru cari au cheltuit şi ce are să constea, căci pănă acum nu-i mai mare adl de 70 — 100 fl. jugerul!
tidelor din acesta cameră, fiind-că proiec­ cheltuesc capitale luate împrumut din străi­ simţim efectele nici cât mai puţin. Ca în trâcăt mai amintesc, că prima­
tul nostru nu conţine altoeva, decât cvali- nătate cu procente mari.
Ceea ce simţim şi vedem cu ochii rul Szabo dela Uleş mai e şi purtător de
fiearea dorinţelor, pe cari le-au esprimat
încă O broşură. Sub titlul „Proble­ sunt stările desolate, corupte şi infecte, ce matricule. Celor oe-1 complimentâză şi-i
mai înainte şi conducătorii lor, mai ales, ni le-a lăsat „era vechiă" şi în privinţa că­
mele nostre sociale şi de naţionalitate" fac servicii, el încă le servesce la timp;
că la împărţirea cercurilor electorale pro­
vestitul ex-rector Herczeg Hihaly, preşedin­ rora nu avem nici o speranţă de îmbună­ altfel cununiile le amână chiar şi de câte
cedăm cinstit şi cu evitarea ori-carei geo­ tăţire.
tele „Nemzeti szovetsâg" ului, a edat o bro­ 3--4 ori spre mai marea pagubă a ome-
metrii electorale, basându-ne esclusiv pe Vă este cunoscut, câtă risipă s’a fă­
şură în care schiţeză în general „principiile" nilor. Nu de mult ceteam prin „Ellenzâk",
instituţiunî politice deja esistente.
de luptă în contra socialismului şi a naţiona­ cut din banii contribuabililor cu esperi- că din causa acestui primar un mort n’a
Eu din parte-mi voiil face tot posibi­
lităţilor. D-l Herczegh nu dă receta vinda- mentările politicei de maghiarisare prin putut fi înmormântat pănă a 5 a cji, de-
lul de a duce în deplinire în acâstă cameră
cărei acestor „bole", ci drept remediu re­ colonisările din Oâmpiă. Coloniştii ciangăi, 6re-ce el, ca matriculant, n’a dat conce­
reforma electorală, care reformă este che­ cari au fost aduşi pe domeniul erarial dela siunea de lipsă. Răposatul era Ungur şi
comandă liberalismul. — Nu cunoscem mai
mată a ridica păturile largi ale populaţiunii
de-aprope broşura, suntem siguri însă, că Şermaş cu scop, ca să maghiariseze pe Ro­ preotul rom. cat. a trebuit din alt sat să
din helotismul lipsei de drept politic şi
ea va conţinâ o mulţime de absurdităţi mâni, pe lângă tote avantagiile, ce li-s’au alerge la înmormântare de mai multe ori.
care va face cu desăvârşire imposibile apu­ dat, s’au săturat de-a mai figura ca instru­
şoviniste. Dâcă aşa ceva se întâmplă într’o co­
căturile semiasitice ale Effendilor noştri mente în mânile maghiarisatorilor şi pe mună locuită pe jumătate de Maghiari,
districtuali. (Bravo ! Bravo !) Căsetoriă. piarul italian din Roma furişul caută să fugă. înainte îşi trimit fe­ apoi închipuiţi Vă cum merg trebile în co­
u
D-nii mei, eu mă voiă bucura, dâcă ri Fanfulla scrie: Ni-se anunţă din Bucu meile, îşi vând ce au şi apoi o iau şi băr­ munele curat românesc!, cum de obiceiu
colegii mei vor sta pe partea mea în acâstă rescl, că d-şora Lucilia Chiţu s’a căsătorit baţii la sănătâsa. Autorităţile îi pândesc şi sunt comunele din Câmpiă. Aci nu mai e
luptă, ca umăr la umăr să îudeplinim edi­ la Craiova cu distinsul publicist d l Jules pe cari îi prind îi târăsc pe la judecătoria nici o genă, nici o cruţare. Primarii şi no­
ficiul reformei electorale, care va fi o bine­ Brun. D-ş6ra Lucilia Chiţu este fiica dâm- din Mociu şi îi închid. tarii, puşi în posturi de fisolgăbirăi ca fa­
cuvântare pentru ţâră şi onore pentru nei Marin Chiţu, o literată distinsă, căreia Esperimentările acestea decurg de ani voriţi ai lor, par a fi nisce adevăraţi aren­
acâstă înaltă Cameră. (Aplause,) Regele Caro! al României i-a conferit me­ de dile; s’au făcut probe cu tot soiul de datori ai comunelor no3tre.
dalia de aur cl. I pentru traducerea în româ- Unguri, dâr resultatul întotdâuna a fost
nesce a Divinei Comedii de Dante Allighieri. fiasco. Pentru noi Românii ar fi o plăcere Acestea sunt pe la noi stările eredite
Revistă externă. D-şora Lucilia Chiţu este asemenea literată din „era vechiă" şi susţinute in integrum
de a privi la aceste svîrcolirî nebune ale
în „era nouă!" X.
Rusia şi Muntenegru. Amiciţia şi a publicat asemenea o carte, de care maghiarisatorilor, dâcă nu am sci, cât de
dintre Rusia şi Muntenegru s’a mai întărit cjiarele italiana s’au ocupat mult: „Mişca­ mult ne costă ele pe noi, cari îmbrâncim
11
o’o legătură. Moştenitorul de tron monte- rea literară in România . sub povara sarcinelor publice pentru ea Mei fundamentale în economia
negrin prinţul Danilo se află în Petersburg, Blanchete de cambii. Cu 1 Aprilie „domnii" să se joce cu banii noştri. politică.
unde în curând se va logodi c’o mare du­ n. c., în urma unei ordinaţiunl a ministru­ Dâcă am avâ cel Jpuţin mângâiarea,
cesă rusescă. lui ung. de finanţe, s’au introdus în circu- de-a avâ un folos şi o uşurinţă măcar pe De loan Socachi.
terenul administrativ. Nu cred însă să IV.
Rin Finlanda. Seim, că Finlan- laţiune blanchete nouă de cambii în valută
esiste o administraţia mai destrăbălată ca (Urmare.)
desii au adresat Ţarului o petiţiă, în care de corone. Cele vechi vor putâ să mai ră­
cer, ca să nu li se desfiinţeze constituţia. mână în circulaţiun9 numai până la 31 la noi. Românii mai ales şî-au perdut ori­ Trebuinţa unui nou sistem de
Petiţia acâsta este de-o estensiune colosală. August n. c. ce încredere în lege şi dreptate, căci s’uu economie politică.
dedat a considera pe funcţionari ca pe
Ea pârtă 524,000 iscălituri, adecă au sub-
Un honved mâncat de Ţigani. Să tot aţâţa cjei, cari au putere nelimitată După-ce avem înaintea ochilor, espuse
soris’o y. parte a poporaţiunei Finlandei.
nu gândiţi, că s’a întâmplat printre sălba asupra lor. în liniam'ente generale, ideile fundamentale
Tâte aceste iscălituri au fost adunate în
ticii din Africa, nu. Se rea ni-o aduce un Deşi, precum sciţi, Câmpia e locuită ale diferitelor scole economice cu diferitele
timp de 10 dile. Petiţia constă din 26 to­
cjiar din Lăcse (Ungaria), care istorisesoe aprope esclusiv de Români, prin comunele lor direcţiuni, putem să ne facem o jude­
muri, cari puse una lângă alta formâză o
amănuntele înfiorătore ale unui incendiu nostre nu găsesc!, decât notari şi primari cată aprocsimativă despre gradul de des-
grămadă înaltă cât statura unui om. Greu­
întâmplat dilele trecute în comuna Csetnelc. maghiari ori jidani şi a început a fi o ra­ voltare, la care se află în present sciinţa
tatea ei este mai mare de-o majă metrică,
Focul a prefăcut în cenuşă 35 de case în­ ritate de-a vedâ iol-colo şi câte un primar economiei naţionale, numită şi economia
şi în Petersburg a trebuit să fiă dusă la
tre cari şi spitalul. Pacienţii din spital au din sînul poporului nostru. Românii, cum politică. Acâstă sciinţă, cu tote, că a fă­
ministeriu pe un car. — Intr’aceea agita­
fost mântuiţi toţi de flăcări, singur un hon­ de regulă sunt cunoscuţi, se disting prin cut mare progres, a descoperit mai multe
ţiunea populaţiunei finlandeze cresce pe di
ved dela 48 a fost uitat. Acesta a şi ars frica de Dumnezeu şi prin conscienţiositate. adevăruri, pe cari le vom arăta la locul
ce merge, cu tote, că Ţarul a refusat să
în foc. Acum însă urmâză sensaţionalul Primarii români, pe cât timp nu se aflau lor: totuşi n’a ajuns încă pănă acolo, ca
primâscă deputăţia, care a fost mers la
scirei: a doua cji au trecut pe acolo nisce sub presiunea mai marilor, erau umani şi să aibă ca substrat o ideie fundamentală
Petersburg să protesteze în contra atenta­
Ţigani corturarî şi bănuind, că cadavrul drepţi. Stăpânitorilor însă nu li-a plăcut să sigură, acceptată şi dâcă nu de toţi, cel
tului la libertatea şi autonomia ţării. Cresce
fript şi ars al honvedului ar fi un porc vadă asemenea elemente îu fruntea comu­ puţin de cei mai mulţi specialişti pe acest
mai ales numărul emigranţilor. Poporul îşi
pârlit — i’aic mâncat. Soirea e cam fantas nelor nâstre şi i-au înlocuit cu favoriţi teren; ci unii stau pe-o basă, alţii pe alta,
vinde moşia străbună şi plâcă peste gra­
tică, dâr aşa o predă foia din cestiune. de-ai lor. unii văd viâţa economică într’un fel, alţii
niţă, cu tote încercările inteligenţei din
Ca să nu mă provoc la o comună cu­ într’altul; unii scot la ivâlă unele trăsuri
sînul lui de a-1 reţine să nu şî părâsâscă Congres Napoleonist. In anul vii­ rat românâscă, voiă aminti numai de co­ fundamentale ale ei, alţii altele, şi mai fiă-
patria. C’un cuvânt, în Finlanda se petrece tor se va deschide în Alexandria un aşa
muna mixtă Uleş (Nagy-Olves), oare pe’ care merge în direcţia sa mai mult sâu
trag'cul sfîrşit al unei ţări autonome, care numit Congres Napoleonist, le care vor par­
jumătate e locuită de Unguri, Ar jumă­ mai puţin unilaterală, fără să ţină semă în
de vâcurî a figurat în istoriă ca ţâră liberă ticipa istoriografii tuturor naţiunilor. Presi-
tate de Români. Aici, vedî bine, nota­ mod corăspundător de celelalte.
şi autonomă. E caracteristic, că acâsta se denţia de onore s’a oferit membrului Aca­
rul e Ungur, primarul de asemenea. Cest Acest fenomen pe terenul econo­
întâmplă tocmai sub domnia Ţarului Nico- demiei francese Gustav Larroumet. De-o- din urmă, ou numele Szabo Sandor, e un miei politice se esplicâ prin necsul causal,
lae II, despre a cărui blândeţe s’a dus ves­ dată cu Congresul se va arangia şi o espe-
adevărat flagel pentru popor. Nu numai în care stă cercetarea scienţifică dintr’un
tea peste mări şi ţări. siţiă napoleonistă.
Românii, ci Ungurii înşi-şî s’au îngrozit de timp cu starea faptică, economică, socială
Muntenegru şi conferenţa de pace. Venitul bancei din Monte-Carlo. el, căci îi bate, îi lâgă, îi pedepsesce, îi a aceluiaşi. Aşa esplică lucrul Compte,
Din Ragusa se anunţă, că principatul Mun­ Sesonul din Monte-Carlo este pe sfîrşite şi storce, ca şi cum ar fi un dispunător asu­ Knies şi alţii; tot asemenea Tngram, care
tenegru nu va fi representat la conferenţa şalele de joc ale casinelor încep a fi bine pra vieţei şi averei lor. Etă un cas : Pri­ cjice: „Nascerea şi forma învăţăturilor eco­
de pace din Haga. Cu tote aceste guver­ cercetate. Firesce, că acâsta face să se vor- marul a silit pe săteni să-i cumpere un nomice sunt esenţial condiţionate prin sta­
nul muntenegrin va trimite la Haga patru bâscă erăşl despre banca din Monte-Carlo. taur pe sâma satului cu 150 fl., apoi s’a rea faptică, prin trebuinţele şi direcţia gân­
representanţl ai săi, deore-oe se crede, că Venitul din ăst-an al băucei a trecut peste 25 oferit să-l ţină pentru 80 fl. pe an. Săteni­ dirilor din epoca corăspundătore. Cu fiă-
conferenţa se va ocupa şi eu aspiraţiunile milione de franci. Acţionarii primesc divi- lor li-s’a părut acâsta prea mult şi unii din care schimbare socială însemnată s’au im­
Sârbilor. Guvernul de Cetinje agită prin dendă de 250 fr. şi totuşi nu sunt mulţă- ei s’au oferit să-l ţină chiar şi pentru 40 pus întrebări nouă economice, şi diferitele
Macedonia, Serbia-veche şi Herţegovina în miţl, deorece în anii trecuţi primeau divi­ fl. Primarul în9ă atâta i-a intimidat, pănâ învăţături predominante în fiă-care epocă
scopul unei petiţiunl, pentru care adună dende şi mai mari. când sătenii au trebuit să i-1 lase lui pen­ datoresc mult influinţa lor faptului, că
subscrieri, care petiţiune va adresa-o con- tru 80 fl. pe an. In primăvara acâsta, eşind aveau aparinţa de-a resolva problemele ur-