Page 7 - 1899-04
P. 7

Nr. 7 3.—1899.                                                       GAZETA. TRANSILVANIEI.                                                                        Pagina 3.


         .  „Nemzeti  Szovets£g“  —  dovada  des  îşi  jelesce  confiscarea  libertăţii.  Atât  ganică,  pe  când  regula  comună  tuturor
                                                                                                                                             sitat  casa  mortuară  încă  de  ieri  Ia
     slăbiciunei rassei maghiare.  Corifeii  din  omenii  din  popor,  cât  şi  din  inteligenţă  speculaţiunilor  este  aceea,  care  prescrie,  ca   6 ore sera.
     Pesta  jai  ^faimosului  „Nemzeti  Szovetsâg“  sunt  ouprinşi  de  adâncă  tristeţă  şi  mai  ales  să  se  purcedă  dela  cunoscut  la  necunoscut,
                                                                                                                                                   Mai  toţi  membrii  corpului  di­
    .s’au  dus  la  10  1.  o.  în  Oroşhaza,  ca  să  cons-  femeile  încep  să  îmbrace  vestminte  de  do­  şi  după  acestă  regulă  să  pote  purcede  tot
                                                                                                                                             plomatic  strein  au  făcut  ieri  sei*a
    -.titue  şi  acolo  o  filială.  Intre  alţii  i-a  înso­  liu.  Indignarea  în  contra  Senatului  este  aşa  de  bine  dela  compus,  ca  şi  dela  simplu,
                                                                                                                                             vi  site  de  condolenţe  d-nei  Eufrosina
    rit  si  kossuthistul  Carol  EGtvSs,  care  cu  forte  mare,  deore-oe  majoritatea  lui  s’a  după-cum  unul  seu  altul  dintre  ele  e  mai   L. Catargiu.
     acest prilegiu a ţinut un lung discurs, în care  plecat  fără  nici  o  oposiţiune  dinaintea  ma­  binecunoscut  si  mai  accesibil,  decât  celalalt.   Corpul  lui  Lascar  Catargiu  a
    făcu  nisce  constatări  ciudate.  El  dise,  că  nifestului  Ţarului.  Minoritatea  din  Senat  a  In  filosofia  anorganică  se  tracteză  de  un
                                                                                                                                             fost  îmbalsamat  a4î  dimineţă.  înmor­
    apare  ca  ceva  curios,  că  Ungurii  sunt  siliţi  a  şi  dat  espresiune  acestei  indignări,  când  sistem  ale  cărui  elemente  sunt  mai  cunos­
                                                                                                                                             mântarea  se  va  face  Duminecă  după
                           1
    -se constitui în societate  ca s^-şî apere în ţâra  prin  un  membru  al  ei  a  adresat  majori­  cute  decât  întregul  şi  se  pot  apreţia  şi   amia4î  în  cimiterul  Şerban  Vodă
    lor  interesele  naţionale.  Der  sunt  în  patriă  tăţii  următorele  cuvinte:  „Mă  mir  de  cu   singure,  direct,  ceea  ce  aduce  cu  sine,  ca
                                                                                                                                             (Bellu).
    -—  4ise  —  streini,  cari  nu  simt  streini,  însă  ragiul  domnilor,  cari  sunt  atât  de  cuteză­  omul  să  purcedă  dela  caşuri  mai  puţin
    totuşi  stau  departe  de  Maghiari,  şi  inimicii  tori, încât să se porte aşa de la§“.    compuse  la  mai  complecse.  In  filosofia  or­
    lor  cu  drept  cuvânt  pot  să  4i° >  că  nimic                                          ganică,  al  cărui  obiect  îl  constitue  omul
                                    ă
    nu  dovedesce  slăbiciunea  rassei  maghiare,       Operă  germană  în  Braşov.  Aseră  seu  societatea,  stă  lucrul  întors,  un  sistem    Nobleţă   cânelui.   Cunoscutul   filosof
    «ea  tocmai  faptul  acesta.  Eotvos  spune  mai  s’a  representat  pentru  a  doua-oră  frumosa  opus  e  singur  raţional,  căci  întregul  suje­  engles  Dr.  Beatti,  scrie  următârele  despre
                                                              u
    -departe,  că  Provedinţa  a  dat  diferitelor  operă  „Faust   de  Gounod,  având  rolul  Mar­  tului  e  mai  bine  cunoscut  şi  mai  lesne  de  un  cane,  care  voia  să  sară  în  ajutorul  stă­
                                                                                                                            1
     pOpore diferite misiuni. Ungurului i-a dat, d.  garetei  d-ra  Mana  Regan,  o  tâneră  braşo-,  priceput, decât divei-sele părţi. )    pânului său. Un amic al Beatti lui pleca ierna
    f
    «e. misiunea de-a apăra libertatea şi adevărul(!)  veană,  cântăreţă  la  teatrul  din  Elberfeld.   Stând  lucru  aşa,  e  de  lipsă  o  analisă  la  venătore  şi  dând  de  urma  unei  câpriore,
    Insă  duşmanii  lui  s’au  aliat  ca  să-i  strice  Ea  a  cântat  şi  jucat  cu  însufleţire  şi  cu  a  întregului,  adecă  e  de  lipsă,  ca  să  se  o  persecuta.  Animalul  trecu  în  drumul  său
    in  trecut,  ca  şi  în  present;  a  fost  deci  o  temperament,  vocea-i  e  clară  şi  plină,  şi  caute  basa  cea  adevărată  pe  care  stă  şi  se  peste  un  rîu  îngheţat.  Vânătorul  încă  voi
     nebuniă  a  da  duşmanilor  Maghiarului  li­  şi-o  pote  modula  bine,  având  o  intonare  mişcă  viâţa  omenescă  deosebită  de  a  celor­  să  trecă  rîul,  der  ghiaţa  s’a  spart  şi  a  că-
     bertatea,  ca  armă.  A  spus  în  fine,  că  în  ces­  sigură.  Piano  şi  pianissimo  îl  cântă  frumos  lalte  făpturi,  să  se  caute  şi  stabilâscă  ele­  4ut  în  apă.  Din  întâmplare  însă  puşca  sta
                                                                                        4
    iunea  naţionalităţilor  societatea  pdte  să  facă  de  tot.  Un  escelent  „Mephistophele*   ni-a  mentele  ei  fundamentale:  constantul  şi  va­  cu  amândouă  capetele  pe  cele  două  mar­
    mult,  mai  ales  „nemzeti  szovetseg“-ul.  Din  înfăţişat  d-1  Birlcholz,  un  basist  de  valore  ;  riabilul,  laturea  individuală,  şi  cea  socială  gini  ale  deschi4âturii  gheţii,  aşa  că  vână­
    ■iîntregă  vorbirea  transpiră  nn  fel  de  pe­  d-1  Konrat  ca  „Faust"  şi  d-1  Lorena  ca  dimpreună  cu  raportul  în  care  stau  între  torul  s’a  putut  ţinâ  ou  mânile  de  ea,  ca  să
                                                           u
    simism.  Rămâne  constatat,  că  „nemzeti  so   „Valentin   au  fost  asemenea  la  înălţime.  sine  unele  cu  altele.  Tote  acestea  să  se  nu  se  cufunde  de  tot.  Nu  putea  însă  eşi  din.
    vetsâg -ul  este  tocmai  în  virtutea  asisten­  Corul  încă  se  pdrtă  destul  de  brav  şi  c'ântă  tracteze  separat  în  o  partiă,  care  să  potă  apă,  ba  trebuia  să  se  temă,  că  făcând  miş­
          w
    tei  lui  o  dovadă  despre  „slăbiciunea  rassei  toţi  cu  ochii  aţintiţi  asupra  dirigentului,  de  servi  ca  parte  generală  fundamentală  a  cări  mai  tari,  ghiaţa  se  va  sparge  sub
    maghiare".                                    frică, să nu-1 nemulţămeseă, făcându-1 să lo-  sciinţelor  sociale  peste  tot,  prin  urmare  şi  puşcă  şi  se  va  prăpădi.  Cânele  vă4ând  pe-
          Stindard maghiar sfâşiat. Foile un­     vâscă  cu  vehemenţă  bagetha  de  pupitru,  a  sciinţei  naţional-economice.  Acâstă  partiă  riculul  în  care  se  afla  stăpânul  său,  făcâ
    guresc!  spun,  că  în  11  Aprilie  n.  a  fost  cum  s’a  întâmplat  erl.  De  -  altcum  numai  într’un  sistem  de  economiă  politică  se  pote  tot  posibilul,  ca  să  scape  viaţa  acestuia.
    sfăşi&t  în  0  Becse  un  stindard  tricolor  ma­  acestei  energii  a  d-lui  dirigent  de  orchestră  numi:  „Partea  sociologică  fundamentală .  Alerga  degrabă  în  satul  vecin  şi  ori  pe
                                                                                                                                         11
    ghiar,  arborat  pe  edificiul  scdlei  sârbesc!  Staps  sunt  a  se  mulţămi  escelentele  ansam­  După  care  apoi  pote  să  urmeze,  ca  a  dăua  cine  întâlnia,  căuta  în  tot  chipul  să-i  dea
     de  acolo,  pe  al  cărei  frontispiciu  stă  scris:  bluri ale representaţiunilor.        parte:  „Partea  teoretică  generală  a  eco­  a  înţelege,  că  este  o  primejdiă.  Vă4ând
     „Scola  poporală  naţională  sârbescă".  Făp­                                             nomiei  naţionale",  şi  ca  a  treia:  „Partea  însă  el,  că  nimeni  nu-1  înţelege,  apuca  pe
    tuitorul  ar  fi  un  tînăr  eu  numele  Kodity                                             specială .                                   bărbaţi  cu  dinţii  şi-i  trase  în  direcţia,  unde
                                                                                                       11
    .Stevo,  care  fu  arestat  dimpreună  cu  alţi   Idei fundamentale în economia                  Intr’un  ast-fel  de  sistem  se  pot  lua  soia,  că  stăpânul  său  se  luptă  între  viaţă
     opt  ’nşi  bănuiţi,  că  ar  fi  instigat  pe  făp­          politică.                     tote  cestiunile  principale  ale  vieţei  sociale  şi  morte.  Ţăranii  cunoscuţi  bine  de  cătră
     tuitor.  Din  causa  acestor  arestări  turbura-            De loan Socachi.               economice,  se  pote  grupa  şi  tracta  scienţi-  câne,  se  mirau  de  purtarea  lui  şi  începură
    Tea  printre  locuitorii  sârbi  ai  comunei  e                                             fic  imensul  material  răspândit  fără  legă­  a  bănui,  că  este  vre-o  primejdiă.  Au  urmat
                                                                      IV.
    mare.                                                                                       tură  în  diverse  tractate  de  biologiă,  soeio-  der  cânelui  şi  ajunseră  la  rîu  şi  au  aflat  pe
                                                     Trebuinţa unui nou sistem de
          Neconfesionalitatea  cuceresce  tot                  5                                logiă,  istoriă  culturală,  economiă  politică  nenorocitul  vânător  spân4urând  cu  mânile
                                                             economie politică.
    :mai  mare  teren  în  Ungaria.  In  comuna                                                 etc.,  se  pote  prin  urmare  da  o  orientare  şi  de  puşcă.  Numai  decât  luară  măsuri,  ca  să
                                                                    (Urmare.)                   lămurire  mai  completă  pe  terenul  atât  de  fiâ  salvat,  şi  lor  le  şi  succese  a  scote  pe
    purta,  locuită  de  protestanţi  maghiari,  au
     eşit  până  acum  26  familii  din  sinul  biseri-   In  vieţa  omenescă  este  ceva  cons­  vast  şi  complicat  al  economiei  sociale,  vânător  din  gura  morţii.  Cânele  se  duse  la
     cei  protestante  şi  s’au  declarat  fără  de  con­  tant,  seu  absolut,  şi  ceva  variabil  sâu   ceea-ce  se  şi  pretinde  dela  o  teoriă  bună.  stăpânul  său  şi-şi  arăta  în  tot  chipul  posi­
     fesiune.  —  Efectele  legilor  politice  bise­  relativ;  este  o  lăture  individuală  şi  alta  „La  meilleure  theorie"  4^°®  A.  Compte,  bil bucuria, pentru-că a fost salvat.
    zi oesci !                                    socială,  una  materială  şi  alta  formală.   „â  chaque  epoque,  celle  qui  represente  le   Cum    îşi   caută   Japoneza   bărba­
                                                  Un  sistem  de  economiă  politică,  care  să   mpux  l’ensemble  des  observations  cores-  tulo  Şl  în  Japonia  a  devenit  obiceiă,  ca  fe­
          Sinodul  episcopesc  serbesc,  după-                                                  pondantes".
                                                  baseză  numai  pe  unul  seu  pe  unele  dintre                                            meile  să’şi  caute  bărbaţi  pe  calea  insera­
     cum  se  telegrafâză  din  Oarloveţ,  a  ţinut
                                                  elementele,  cari  constituesc  vieţa  omenescă,   (Compt o. c. pag. 428).                 telor  prin  4iare.  Nu  de  mult  se  cetea  în
    ..alaltă-erl  o  şedinţă  presidată  de  patriarohul.
                                                  fără  să  considere  de  ajuns  şi  pe  celelalte,                                         4iarul  japonez  „Kanazava  Shimbuin"  ur­
     S’au  resolvat  tâte  afacerile  bisericescl  dela
                                                  nu  pote  fi  corect  şi  complet.  Nu  e  corect   NECROLOG.  Di*.  Absolon  Feiei*,      mătorul  inserat  al  japonezăi  Hosnijoshi:
    -ordinea  4d i-  După  cum  se  vorbesce,  Sino­
               e
                                                  sistemul  libertăţii  naturale  al  seolei  fisio-  medic  în  Hunedora,  după  grele  suferinţe  a   „Eu  subsemnata  sunt  o  fată  frumosă  cu
     dul  s’a  ocupat  şi  cu  afacerea  Zmejanovici
                                                  cratice-britice,  fiind-că  e  prea  absolut  şi  in­  răposat  acolo  în  11  Aprilie  n.  în  etate  de   părul  ca  nuorii,  cu  faţa  ca  florile,  cu  sprîn-
    .aducând  deeisiune,  pe  care  însă  o  păstreză
                                                  dividualist,  nu  consideră  de  ajuns  relativul  33  ani  şi  al  treilea  an  al  căsătoriei.  Rămă­  cenele  arcate  şi  cu  statură  mlădiosă,  ca  si
    in cel mai mare secret.
                                                  şi  laturea  socială  a  vieţei  omenesci;  scola  şiţele  pămân'escl  au  fost  transportate  şi   când  aşi  fi  făcută  din  salciâ.  Am  destulă
          Vindecarea  racului.  Din  Paris  so-  socialistă  nu  consideră  de-a.juns  laturea  in­  depuse  în  cimiteriul  român  gr.  or.  din   avere  spre  a  trăi  fără  de  griji  mergând
     sesce  o  veste  mângăitore,  care  lasă  a-se  dividuală  ;  scola  istorică-germană  stă  pe  Brad.  Pe  răposatul  îl  deplânge  nemângăiata   mână  în  mână  c’un  iubit  bărbat,  a  privi
     spera,  că  nu  e  departe  timpul,  când  şi  basa  sistemului  relativ,  nu  consideră  în  sa  soţiă  Silvia  n.  Magheriu  cu  micii  săi  fii   4iua  la  flori,  er  noptea  la  lună.  De  se  va
     boia  de  rac  va  putâ  fi  vindecată.  Medicul  de-ajuns constantul, seu absolutul etc.  Tiţa  şi  Goriolan  ;  Aron  Feier  ca  tată,  Sofia   afla  un  domn,  oare  să  fiă  cu  minte,  cult,
     Bra,  după-cum  anunţă  o  telegramă  pari­        Ast-fel  se  pote  4ice,  că  diferitele  scole  in.  German,  Otilia  m.  Bonea,  Leonida  m.   frumos  şi  elegant,  voiesc  să-i  dau  mâna
    ziană,  se  ocupă  cu  aflarea  unui  mijloc  pen­  economice  sunt  mai  mult  seu  mai  puţin  Şerban  ca  surori,  împreună  cu  alte  numă-   pentru  totă  viaţa  şi  să  împărtăşesc  plăcerea
     tru  vindecarea  racului  şi  i-a  succes  pănă  unilaterale,  şi  din  acâstă  causă  nu  pot  pri­  rose rudenii. Fxă-i ţărîna uşoră!  de  a  fi  înmormântată  cu  el  împreună
     acum  a  pute  isola  microbii  racului,  precum  cepe  şi  esplica  de-ajuns  fenomenele  sociale,                                     într’un  mormânt".  Se  vede  că  cocheta  ja­
    ,şi  a-i  prăsi.  Descoperirea  acesta  va  da,  la  cari  aparţin,  şi  cele  economice  sociale.                                       poneză  se  laudă  cu  multă  poesiă  der  şi  ea
     probabil,  o  întorsătură  cu  totul  nouă  mo­  E  de  lipsă  deci  un  nou  sistem  mai  com­      ULTIME SOIRI.                      a  ajuns  să  fiă  tot  aşa  de  pretenţiâsă  ca  şi
     dului de vindecare a racului.                plet  şi  mai  corect,  care  ţinând  semă  în     BucurescT,  13  Aprilie.  Crisa  mi­    surorile  ei  din  Europa,  ba  încă  şi  mai
                                                  mod  corăspumlător  de  tote  elementele  con­  nisterială  continuă.  Pănă  erî  la  şese   pretenţiosă  că  aceste  pun  mai  puţină  greu­
          Deschiderea universităţii cliinese.     stitutive  ale  vieţii  omenesci,  va  esplica  din   ore  sera  nici  unul  din  bărbaţii  po­  tate  pe  aceea  de  a  împărtăşi  „piăeerea"

     P  lele  trecute  a  fost  deschisă  cu  mare  acesta  mai  întâii!  natura  şi  legile  fenome­                                        unui  mormânt  comun  şi  se  simt  câte  odată
                                                                                                litici  marcanţi  ai  ţerii  n’a  fost  chiă-
     ■pompă  universitatea  chinesă  din  Peking.  nelor  sociale  în  genere  şi  după  aceea,  pe                                          ca  „mici  văduviore"  mai  bine  decât  pe  tim­
                                                                                                mat la palat.
    ^Notabilităţile  oraşului,  profesorii  şi  studen­  basa  şi  sub  controla  acestora,  va  tracta  în   BucurescT,  12  Aprilie.  Comitetul   pul când le trăia bărbatul.
     ţii,  atingând  pământul  cu  fruntea  lor,  s’au  special pe cele economice sociale.
                                                                                                de resistenţă a lansat următorul ma­
     închinat  de  9-orI  înaintea  chipului  4 ’t&ţii   Un  sistem  invers,  adecă  care  să  pur­  nifest:  „Cetăţeni!  Guvernul,  în  con­          IL E t e a* a t sa s* ă.
                                           6
     ohinese.  Dup’aeesta  profesorii  din  străină­  cedă  dela  simplu  la  compus,  dela  părţi  la   tra  căruia  v’aţî  ridicat,  a  căŢut.  Faţă
    tate  au  făcut  onorurile  cu  capul  descoperit.   întreg,  după-cum  pretinde  empirismul  şi   de  acest  eveniment  fericit  pentru      „Revista  Economicii*',  organ  pentru
                                                                                                                                             societăţile  financiare  şi  economice.  Apare
     In  fine  s’a  ţinut  prima  prelegere.  La  uni­  scola  istorică  germană  cu  deosebire  „isto­  causa  naţională,  întrunirea  de  ac}î,  în  Sibiu  la  10  a  fiă-cărei  luni.  Director:
     versitate  s’au  înscris  pănă  acum  381  de  as-   rismul  tînăr ",  nu  este  admisibil  la  studiul   Miercuri,  se  amână.  Ve  îndemnăm   Dr.  C.  Diaconovich.  Abonamentul:  5  fl.  Ja
                                                              1
    -cultătorl.                                   fenomenelor  vieţei  organice  şi  sociale,  fiind­  pe  toţi  se  aşteptaţi  în  linişte  desle-   an,  pentru  România  12  lei.  Nr.  4  dela  )0
                                                  că  fenomenele  acesteia  sunt  mai  conecse  şi   garea crisei“.                          Aprilie  conţine:  Crisele  comerciale  şi  eco­
          Numele  secolului  nostru.  „Eeho  de                                                                                              nomice,  de  I.  I.  Nacian;  Libele  de  depo-
                                                  stau  în  raport  mai  intim  cu  întregul,  decât   BucurescT,  12  Aprilie.  In  urma
     Paris"  a  pus  întrebarea,  că  ce  numire  va                                                                                         site;  Mobilitatea  capitalului  băncilor;  Ju-
                                                  fenomenele  naturei  anorganice,  şi  prin  ur­  demisiunei  cabinetului,  parchetul  a  risdioţiune;  Comereiu.,  Agricultură.,  Afa­
    ■  da  istoria  secolului  XIX  în  apunere.  Mai
                                                  mare  cunoscinţa  lor  e  condiţionată  în  grad   pus  în  libertate  tote  personele  ares­  ceri  de  asigurare.,  Revista  financiară  (băn­
     mulţi  scriitori  şi  bărbaţi  însemnaţi  au  răs­
                                                  mai  mare  de-o  cunoscinţă  prealabilă  a  în­  tate  cu  ocasiunea  învălmăşelii  de  pe   cile  nostre).,  Cronică  (diferite  soiri  eco­
                            c
     puns  întrebării,  unii  4i ®nd,  că  se  va  numi
                                                  tregului.  însuşi  A.  Compte,  părintele  posi-   strade din Dumineca trecută.            nomice).,  învăţământul  economic.,  Biblio­
                             a
     ,„secolul  lui  Victor  IIugo ,  alţii  mai  satirici,                                                                                  grafia,  Trageri  la  sorţi.,  Bursa  de  efecte  din
                                                  tivismului,  pretinde  o  modificare  a  metodei   BucurescT,  12  Aprilie.  M.  Sa
                                         u
     -că  se  va  numi  „secolul  lui  Dreyfus .  Inte­                                                                                      Viena, Budapesta şi Bucureşpî etc.
                                                  positive  aplicată  la  sociologia,  aşa  ca  să   Regele,  însoţit  de  adjutantul  seu  d-1
     resant  este  răspunsul  lui  Maroel  Prevost.
                                                  purcedă  mai  mult  dela  întreg  la  părţi,  din   colonel  Mânu,  s’a  dus  la  locuinţa
     ■Bl  4ice:  „Sciinţa  a  triumfat  în  secolul                                                                                                   Domnii  abonenti,  cari  încă
                                                  motiv,  că  fenomenele  sociale  sunt  mai  co­  lui  Lascar  Catargiu;  unde  a  fost
     XIX,  tocmai  aşa  ca  filosofia  în  secolul                                                                                           nu  şi-au  reînoit  abonamentul,  s6
                                                  necse  şi  studiul  lor  nu  se  pote  face  fără   condus  înaintea  cosciugului,  şi  adenc
     XVIII  şi  ca  arta  în  cel  de  al  XVII  lea.                                                                                        binevoi6scă  a-1  reînoi  neamânat
                                                  a-se  considera  de-odată  diversele  aspecte   emoţionat  a  a,şe4at  un  buchet  de
     Secolul  nostru  va  fi  numit  der  cu  drept
                                                  sociale.  El  dice  cu  drept  cuvânt,  că  afo­  flori  naturale  pe  corpul  ilustrului   ca  s6  nu  li-se  întrerupă  regulata
     cuvânt: „secolul Pasteur“.
                                                  rismul  empiric,  care  prescrie  a-se  purcede   răposat. Principele moştenitor a vi-     espedare a diarului.
          Finlandesii  jeles.c.  Din  Hclsingsfors  în  tote  dela  simplu  la  compus,  convine  nu­                                                          Administraţiunea
    şţFinlanda) vine şcirea, că poporul finlan-   mai  sciinţei,  care  se  ocupă  cu  natura  anor­  ') Vecii A. Compte o. c. pag. 95 şi 60.          „Gazetei Transilvaniei      44
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12