Page 10 - 1899-04

Pagina 2. GfAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 74.—1899.

î
ntre noul guvern maghiar şi noul guvern şi prin contract dreptul său de primă cu­ te răpesce să împroscl într’o inteligenţă în­ tura naţională maghiară? încât ne pri­
11
român, va rămână vechea prietiniă“. cerire. Acest grup de insule e situat spre trâgă, luându-ţl un aer de superioriiate, vesce repetăm declararea, că mişcarea li-
„B(jyetertes“ se ocupă de-p.semenea sud dela Samoa. Puţin trebue aşa-dâr, ca de-a fi areopag judecător peste caracterele turgiei maghiare n’are nici o basă reală,
cu crisa ministerială într’un articul întitulat Anglia şi Germania să se ia de păr, toc­ altora; deci, ca se-ţl îndreptezl năravul, este dat fiind, că „Maghiari greco-catolicî n’au
14
14
„Budapesta şi BucurescI . El c}Le deja la mai în ajunul desehiderei conferenţei din consult pentru D-ta, să te familiarisezî mai esistat de când lumea. Vor însă să-i facif
început, că broşura banffystă a răsturnat Haga. bine cu templul zînei „Modestia . de aci înainte — ou forţa ! Ei bine, cei
14
pe Sturdza, acea broşură a folosit ca basă Pici, că stările deplorabile de pe la interesaţi să vor îngriji, ca planurile ma-
Tractatul ele pace ispano-ame­
oposiţiei uoite de a acusa pe Sturdza cu D-vostră sunt de-o natură, încât pentru ghiarisatorilor să nu reuşâscă.
rican. Din Washington se anunţă, că pre­
păcatul „trădării de patr:ă“ şi prin obstiuc- Despărţământul Associaţiunei numai cu
şedintele Mac-Kinley şi ambasadorul fran- Monumentul Şaguna. Soirea, că gu­
ţiune în cameră şi mobilisarea stradei a funea puteţi prinde president; la acâstă
C63 Cambon au schimbat reciproo ratificarea vernul a dispus ca oolectele în favorul mo­
începe răsboiă contra lui, care curând s’a vorbă prea înţoţonată, ni-se impune între­
tractatului de pace ispano-american. Mac- numentului Şaguna să se potă continua
sfirşit cu căderea lui Sturdza barea, cum de D-ta, care vorbescl ex ca­
Kinley a dat un avis public, în care face negenat şi ca autorităţile se restitue banii
D-l Sturdza — cjice — a câcjut pe tedra, n’ai primit acel presidiu şi fără de
cunoscut textul tractatului de pace şi schim­ confiscaţi, a indispus pe unele din foile un-
11
tema „cestiunei ardelene ; el nioi n’a în­ funiă? Cum te-au oprit cei din bârlog, să
barea reciprocă a actelor de tractat. gurescl. Una dintre acestea îşi ia aerul
cercat să se opună contra atacului oposi­ nu o faci acâsta?
de-a da indirect lecţii d-lui Szell, dicând,
ţiei, deşi avea la spate o colosală majori­
Dâr una mai ponderosă. — p i c i : că
tate. Apoi continuă: R ă s p u n s fără privire la întâmplarea, că poporul ţi­ că fericitul metropolit a fost „cel mai mare
11
„Pană când în situaţia generală in­ nutului Beiuşan este românesc, D-ta te duşman al Maghiarilor . Pentru a-şl înte­
la întâmpinarea ă-lui Dr. Gavril Gozma. meia aserţiunea, foia din cestiune se pro­
ternaţională nu se vor întâmpla marî schim asociezi cu toţi străinii de omeniă, în afa­
bărl, nici un guvern român nu pote Oradea-rnare, 10 Aprile st. n. vocă la cuvintele rebelului Kossuth pro­
ceri de mercantilism, căci trebue să trâescî
evita — tocmai în virtutea posiţiei geo­ Stilul fiind icona omului, D-l G. esclusiv intereselor L-talc comerciale bine chib­ nunţate odiniâră în dietă despre Şaguna,
r
grafice — rapo turile prietinesci cu mo pe care îl numi „trădător" şi nevrednic de
Oozma prin întâmpinarea, ce a făcut’o zuite. Va să poporul româneso nu este
narchia eustro-ungară. Este totuşi adânc graţiă — adecă de graţia lui Kossuth. Ar
„Sentinelei , înaintea publicului român nu băştinaş, nu este adus pe aici de Traian,
11
ruşinător pentru noi,... că o cestiune a face bine gazetarii maghiari şoviniştl, dâcă
şi-a ridicat prestigiul, ci şi-a întunecat şi înainte de asta cu două mii de ani, ci e
nostră curat internă formâză constant chea­ aureola, ce a putut’o avpa prin modestia-i numai aşa o venitură din întâmplare, bună- s’ar feri a atinge astfel de cestiunl deli­
gul tuturor mişcărilor de schimbare de gu­ cate adî, când tocmai ei se laudă, că „au
afectată pănă acum. Oeloe se măniă şi dă 6ră cum învaţă scriitorii şi profesorii ma­ 14
vern şi a luptelor de partid. Apariţiunea tras văl asupra trecutului .
cu bâta’n baltă, ca să stropâseă totă îm­ ghiari, că au imigrat pe nesimţite în seoo-
acesta în sine face imposibil, ca înrre Un lul al 14-lea! Prin urmare onorabilii şi o- Corone eterne. Din incidentul morţii
prejurimea, nu pote avea dreptate şi ade­
garia şi România să esiste legătura firescă
vărul la mână. Despre acesta s’a putut nestii D-tale soţi de mercantilism sunt băş­ vrednicului bărbat, secretar al Eforiei şco­
de solidaritate şi să se consolideze senti­
convinge d-sa din răspunsul f6rte nimerit tinaşii şi talpa ţării, deci prin associarea lare, a d-lui loan Săniuţă, d-l Ioan G.
mentul intereselor comune. Ba nu se pote
şi obiectiv, ce l’a căpătat dela redaoţiunea cu ei ai prevedere de folose comerciale, şi Stroescu, comersant în Ploeştî şi cassierul
încunjura, ca tote straturile poporului ro­ 14 din astă causă te acăţl eu ambele mâni Societăţii Cooperative, a depus prin d-l
„Gazetei nostre, cu seriositate şi impar­
mân : ă fiă umplute prin vecinică agitaţiune
ţialitate, — prin acest răspuns, cu argu­ de dualismul ciorecilor acestor domni. Fiă-ţl Ieronim I. Micu, în amintirea iubitului de­
14
cu ură contra nâstră ... E cert, că nu
a
mente ad hominem , am putâ privi cestiu după gustul D-tale! cedat suma de 25 fi., âr d-l Maxim D. Ne-
n
trebue să ne temem de nioi un fel de
nea de terminată. Eu însă, din respectul In contemplarea fraselor bombastioe: goiţâ, comerciant tot în Ploeştî, a depus
schimbare de guvern român. Nici fiinţa de 14 din acelaşi dureros incident 2 fi-, drept co­
ce-1 am pentru Românimea provinciei be- „perfectă cunoscinţă a referinţelor locale ;
arap a lui Sturdza nu a făcut albă baia gu­ iuşene, mă simt îndatorat să-i replic d-lui „cea mai strictă „apreţiare , — „recerin- ronă eternă la fundaţiunea iubiţilor răpo­
14
vernării lui; urmaşul s“u încă nu va fi un
G. Oozma următorele: ţele spiritului timpului etc., să-i arătăm saţi, întru ajutorul şcolarilor săraci.
41
drac atât de negru, cum îl văpsesce opoziţia.
Persona d-sale neînsemnată (precum d-lui G. Oozma, ce ne învaţă praxa şi ex- Sumele de sus se chitâză în acest mod
Insă şi politica maghiară trebue să fie Hd- şi se adaugă la numita fundaţiune. —
scrie) a fost prima-dată atinsă în diarul periinţa cotidiană. Insu-şl D-sa reounâsce,
sită faţă cu România de ori-ce pornire uşu-
14
maghiar „Nagyvârad , în care într’un nu­ că capitalul D-lor cel mic s’a aliat cu ca­ B r a ş o v , 2 (14) Aprilie 1899. Comitetul
rateeă şi de isbucniri. Politica acâsta pe
măr următor se scriea, că „Nâpbank -ul pitalul cel mare al neromânilor. — Oe în- parochiol român gr. or. din Cetatea Braşo­
tt
cât de energică, pe atât de precaută tre­ vului.
din Beiuş este dorit, şi să şi fondâză sâmnă acâsta? Oă pescele cel mare, înghite
bue să fiâ“ . . . .
pentru interesul naţional maghiar. Dâcă d sa, pe cel mic. fist mod D-vostră veţi fi înghi­
A IX conferenţă interparlamen­
ca Româu, n’a simţit, că acestă descope­ ţiţi, căol băncile se întemeiâză pe acţiuni,
tară se va ţinâ anul acesta la Crisiiania
Prelungirea şedinţelor dietei rire atinge caracterul d-sale românesc (nu — respectivii d-ni vor coopera ca maiori-
dela 1—4 August. Guvernul norvegian a
ungare. Este sciut, că parlamentul ungar am vorbit şi nu vorbesc de onestitate in­ tatea acţionarilor să se adune din tagma
votat 50,000 corone pentru conferenţă,
a dat guvernului o indemnitate pe timp de dividuală), atunci nici că este îndreptăţit lor, — aceştia apoi aleg direcţiunea, direc­
afară de acâsta va pune la disposiţia mem­
patru Iun*, pentru-ca pe basa acesteia să să denegrâscă inteliginţa românâsoă din ţiunea alege oficianţii şi persânele condu-
brilor o corabiă pentru escursiune la polul
p6tă încassa dările şi venitele statului con­ ţinutul Beiuşului cu epitetele, că e „in­ cătore: preşedinte, vice-preşedinte, director
nordic.
14
form disposiţiunilor legii budgetare din diferentă , „inertă , „superficială şi „ig­ executiv etc.; maioritatea acestora va de­
14
11
anul trecut. Acâstă indemnitate espiră cu norantă , căci tote aceste resaltă asupra cide apoi asupra tuturor cestiunilor şi afa- Afaceri bisericesc! serbescî. Mi­
14
finea lui Aprilie. Fiind însă, că desbaterea capului d-sale. i cerilor financiare economice, întreprinderi nistrul-preşedinte Szell a primit alaltăerl o
budgetară se amână prea mult, âr timpul D-sa nu şi-a nimerit omul, pe care îl în diversele ramuri ale institutului, pen- deput&ţiune numărosă din membri ai Con­
espirârii indemnităţii se apropie prea tare, presupunea sub pseudonimul „Sentinela , tru-oă Românii vor fi în minoritate. — gresului bisericesc sârbesc, care şl-a es-
11
guvernul umb'ă cu gândul să prelungâscă căci îi spun adevărul, că nu sunt Beiuşan; Deci când va veni vorba de-o întreprin­ primat dorinţa, ca Congresul să se convoce
cji de di până la finea lunei curente şedin­ altcum nu asta importă, ci obiectul şi dis- dere economică, comercială, de un împru­ cât mai curând. Ministrul a declarat, că va
ţele camerei, pentru-ca astfel să se câştige cusiunea. mut mai considerabil româneso, oe veţi esamina afacerea şi va lua hotărîrl asu­
timp suficient pentru desbaterea budgetară, putâ ajutora D-vostră, minoritatea ? Putâ- pra ei.
14
Corespondenţa „Sentinelei a spus
care negreşit trebue să se sfîrşâscă luna veţl împărţi la încheierea conturilor anuale
11
publicului român, că acei 6 Români fac „Lipovana , institut de credit şi eco­
acâsta. Ministrul-preşedinte Szell a şi co­ un bănuţ pentru scopuri oulturale româ­
bancă cu Jidanii şi Maghiarii, ce nu tre­ nomii în Lipova, a împlinit cinci ani dela
municat intenţia guvernului cu partidele nescl? Prin urmare, d-le Gavrilă Oozma,
buia să facă, căci puteau face şi bancă ro­ întemeiarea sa. Ea s’a fundat cu un capital
din oposiţiă, cari au declarat, că în caşul unde rămânem cu binele obştei românescl ?
mână ; atâta tot. D-ta Oozma ai recunos­ pe acţiuni de 50.000 fi. şi a realisat în
do faţă nu vor ridica escepţiunî. Se crede, Din punct de vedere românesc, asta e
cut asta, cu denaturarea lucrului, dându-i cursul celor cinci ani de esisteuţă progre­
că şedinţele se vor prelungi (jilnic cu stricta apreţiare a împrejurărilor D-vostră,
alt înţeles din dootrina mercantilismului, şi sele oele mai frumose. In anul prim (1894)
câte-o oră. şi nu esclusiv interesele bine chibzuite ale
vrând a da probe binevenite străinilor, că revirimentul cassei a fost de 10% milione
unor particulari.
Românii din ţinutul Beiuşului n’au vitali­ fior., în anul al doilea 16 milione, apoi
Revistă externă. tatea de-a face ceva din puterile lor pro­ Sentinela. 19, 20, âr în anul din urmă peste 28 mi­
prii ; — faţă de alte ţinuturi românesc!, lione. Depunerile spre fructificare, cari în
Lupta în Samoa. Câte-va cjile îna­
inte se părea, că conflictul din Samoa va mai sărace decât al Beiuşului, în cari s’au SOIRILE DILEI. anul prim au fost 57.903 fi. au ajuns în
putut fonda bănci românescl, şi faţă de decursul anului 1S98 la 187.502 fi. In 1895
fi înlăturat definitiv pe cale paeinică şi ar­ î
băncile întemeiate pănă acum în număr de — 2 (14) Aprilie. a întemeiat un fond de reservă cu 2269 fi.
monică între Germania, Anglia şi America.
Acest fond la finea anului 1898 era de
14
Anglia şi America primiseră, ca afacerea peste 70 — o afirmare de miseria, mişelia „Biserica gr. cat. maghiară şi mi­
Românilor de pe la D-vâstră, ce o acusă 10,028 fi. Venitul curat, oare în anul prim a
să fiă discutată de comisar! esmiş! prin nistrul Wlassics. Riceam mai alaltăerl,
înaintea lumei, nouă streine, — este bre fost 5660 fi., s’a urcat treptal an de an, aşa
decisiune unanimă. Cabinetul din Londra că aprope totalitatea stegarilor şovinismului
acesta caracter româneso? Şi totuşi D-ta că în 1898 a fo3t 9528 fi., âr dela înfiinţarea
însă ridică escepţiunî în contra decisiunei violent maghiarisator sunt nemulţămiţl, că
unanime, şi escepţiunea acesta a silit pe vii să dăscălescl pe Români, că discută ministrul Wlassics n’a declarat în dietă, că saşi pănă adî venitul curat al institutului a
fără de cap, că seduc opiniunea publică, fost 40.326 fi. Spre scopuri de binefacere
Germania să păşâsoă energic. „Hamburgi- va sorbe într’o lingură de apă şcolele ne­
oă distrug ce edifică âmenii cei de omeniă, s’au dăruit în anul prim 160 fi., apoi tot
scher Correspondent“ anunţă semiofioios, maghiare. Oa adagiu, se ridică acum aceşti
că Germania va cere satisfacţia deplină oarl lucră pentru prosperarea obştei ro­ stegari c’o altă nemulţămire, care privesce mai mult, tot mai mult, aşa că adunarea
mânescl (?) generală din urmă a votat pentru scopuri
pentru vătămarea tractatului din Berlin. Pe politica bisericâscă a guvernului. Mult i-se
când în traotările diplomatice se iveso ast­ Nu ni-ai spus, D-le Oozma, ce ai edi­ ia în nume de râu lui Wlassics, că nu dă de binefacere 31111., âr dela înfiinţare pănă
fel voci disarmonice, în Apia s’a început ficat d-ta şi soţii d-tale pănă acum, ce ar espresiune publică sentimentelor sale de acjî a jertfit pentru scopuri de binefacere
de nou lupta. Omenii lui Mataafa, susţinut putâ distruge cei-lalţl Români BeiuşenI, — simpatiă, ce le nutresce faţă cu „patrio­ 1207 fl. plus alte 500 fi. dăruite bisericei
de Germania, au ispitit o trupă de EnglesI şi fiind-oă nu ni-ai dovedit, noi nu vedem, tica mişcare a celor din fruntea „Maghia­ române gr. or. din Lipova. La adunarea
11
şi Americani să între în luptă cu ei. Trupa nu găsim nimic, prin urmare din omenia rilor greco-catolicl , mişcare, ce ţîntesce la generală dela 23 Febr. c. a fost reales, cu
11
a fost rău bătută, trei oficerl şi mai mulţi ce-o basaţî pe ast-fel de fapte românescl, maghiarisarea liturgici. Se miră domniile totalitatea voturilor, ca preşedinte al insti­
soldaţi au fost ucişi şi tunurile cucerite. nu cerem, ci o lăsăm întrâgă pentru com­ lor, că ministrul stă ou mânile în sîn chiar tutului pe un nou period de şâse ani D-l
Englesii au prins pe-un German, bănuit de pania d-vâstră cosmopolită. acum, când şi Armenii sunt dispuşi a primi Dr. Alesandru Moosonyi.
a-le fi tradat posiţia, şi l’au dus ca captiv Apoi dâcă nu vedem faptele D-v6stră să facă parte din acâstă „biserică greco- Alte treceri. Trăim bag’ sâmă în
11
pe o corabiă a lor. Acâstă nouă luptă nu anteriore măreţe, din cari vg deduceţi „o- catolică maghiară , contopindu-se şi în epoca trecerilor dela o religiă la alta.
44
pote decât să învenineze şi mai mult ra­ menia“ ce e cu „bârlogul D-tale, în care privinţa religiosă, nu numai politică, cu In Ungaria aceste treceri se întâmplă mai
l
porturile încordate dintre litiganţl, cu atât vecii cu ochii pe alţii, oarl stau ascunşi în „naţia alcătuitore . Neastâmpărul acesta al ales din causa impunerii limbei maghiare
14
mai vârtos, că Anglia a cuprins în altă el ? Ni-se pare, că D-ta nu te-ai răcorit mai stegarilor şovinismului violent face impresiă în biserici. După caşul din Tolna, a ur­
parte grupul de insule Tonga, asupra că­ puţin în el, decât omul, care după semne comică. Dâr n’a (jis Wlassics al lor câte-va mat un alt cas în comuna locuită de Şvabi
rora îşi pusese ochii Germania, garantând D-tale îţi este prea odios, şi acest venin cjile înainte, că stâua lui polară este „cul­ şi de Maghiari rom. cat. Kocsala. Cârta în­