Page 6 - 1899-04

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 73.—1899.

armistiţiu, înţelegere şi pace. Fără autori­ consciinţe, ci numai una singură, care ne tirilor dincolo şi a făcut martiri din^oce, în valore de peste 130 de mii, 25 case
tatea papală, care pune margini îngâm­ reamintesce trecutul, îl lâgă cu actualita­ va expia şi pentru durerea de dincolo şi (parochiale etc.) cam 10 mii, în pământ
fării şi câştigă învingere minţii sănătâse, tea şi îl continuă în aspiraţiunile viitoru­ pentru ruşinea de aici. cam 2130 jugăre, în valore de 360 mii fl.
lui. In fiinţa nâmului românesc nu pot Şi dâcă ar fi să propun o pedâpsă,
în contra forţei brutale, s’ar fi nimicit ci- Averile bis. scol. tâte, cu mobiliar cu tot,
esistă două consciinţe, ci numai una sin­ eu, domnilor, aşi alege pe urmălorea: nu­
vilisaţiunea". Prin cuvintele acestea Papa gură, şi de aceea nici nu se pote să cre­ mele lui Dimitrie Sturdza să fiă şters din valorâză 1 milion 37 mii 652 fi.
a vrut să arate cât de mult apreţiază ini­ dem, că cei de dincolo pot dispăre fără paginile istoriei nostre contimporane. Ni­ Raportul întreg a fost primit în ge­
ţiativa Ţarului Nicolae pentru convocarea să ne ducem şi noi, nici că noi putem menea să nu i 1 scrie, nimenea să nu ’i-l neral şi în special, âr pe temeiul lui sino­
Congresului din Haga. esistă fără să esiste şi ei. A pune nreohia pomeneseă. Să scrie despre el fără numele dul a votat unanim încredere deplină, ali­
pe câstele Carpaţilor, e ca şi cum ai lipi-o lui, cel puţin când se va scrie istoria dela
pire solidară d-lui protopop şi i a mulţămit
In contra desannării. Din Haga pe cost de unei singure fiinţe: nu se aude, 1893 şi pănă la căderea lui. Da, se se
se anunţă, că Anglia, Francia, Uniunea decât un ritm de viaţă, o singură inimă scrie astfel : — „Acela, care făgăduia po­ în terminii cei mai călduroşl pentru zelul
bătând. porului în 1893, exaltându-i ilusiile, este şi activitatea sa extra-ordinară. Şedinţa s’a
americană şi Turcia nu vor lua parte la t
Etă, d-lor, de ce nu am înţeles nici­ tot acela care în 1899 stînse tote soeran- încheiat la ora 1 / d. a.
1
conferenţa convocată de guvernul rusesc, 4
odată nici pornirile zăpăcite şi primej- ţele, îndurera tâte inimile, revolta tote
decât sub anumite reserve. In special An­ diose, nici pusilanimitatea de-a nu afirma, conscienţele* . (Aplause prelungite). . . . Raportorul.
1
glia nu vrâ să renunţe la pregătirile ei că lanţul Carpaţilor nu ne-a despărţit în
maritime, âr Francia la sporirea torpilori­ două fiinţa nostră etnică, oi ne a salvat’o . .Astădl lupta se dă în numele stea­
lor. Intr’o notă adresată guvernului din în dilele grele şi ne va întări-o în cjilele gului neamului românesc, âr nu în numele SORILE DI LEI.
senine. steagului vre-unui partid politic... i
Petersburg,' Francia a declarat, că numai — 1 (13) Aprilie.
Şi astădl ne întrebăm: ce a făcut ...Steagul neamului nostru este în
de hatârul Ţarului ia parte la conferenţă.
acela, care deţine puterea, din visul gene- primejdia. Să nu 1 lăsăm în mânile lui Di­ Pentru masa studenţilor români
— Din Cetinje se anunţă, că Muntenegru
raţiunilor tinere, din idealul nostru, din mitrie Sturdza, căci în mânile lui duşmanii dill Braşov au mai într&t trei oferte fru­
va fi representat la conferenţă prin dele­ „realitatea * cestiunei naţionale? In locul îl vor sfâşia şi pângări. Din mândria şi mose, anume dela Direcţiunea institutului
1
gatul Rusiei. visului frumos, o oonfusiune orbă, un spasm gloria de pănă acum, ne vom alege cu nisce
înfiorător; peste idealul de lumină, o mână petece murdare. Si sub aceste petece nu de credit şi economii „Albina** din Sibiiu
impie a întins zăbranicul negru; partea vom putâ trăi, va trebui să abdicăm dela 400 fl., dela institutul de credit şi economii
Un discurs al d-lui Delavrancea. reală şi legitimă a cestiunei naţionale a dreptul de a fi ca popor, căci nu e popor „Ardeleana“ din Orăştie 50 fl., er dela
fost abandonată, odată ou mândria şi cu posibil cu infamia pe frunte!
Ca să vadă cetitorii noştri, cât de „Cassa de păstrare“ din Sălişte (dela acâsta
demnitatea regatului român. Etă opera fu­
mult au fost escitate spiritele şi pănă unde ca contribuţia anuală) 60 fl. Direcţiunea şco-
nestă a omului, care a dovedit, că nu are
s’au ridicat valurile indignării asupra ati- nici inimă, nici minte. Şi cât timp Dimi- lelor esprimă cele mai vii mulţămite pen­
:
tudine miuistrului-preşedinte Sturdza reia rie Sturdza va sta la putere, o fatalitate Din protopopiatul Timiştfrei. tru aceste frumose şi nobile daruri, aduse
tiv la cestiunea naţională, în campania de urîtă va sta în mijlocul şi peste destinele TlmişOra, 11 Aprilie n. în scopul umanitar urmărit cu masa stu­
frumose ale neamului românesc.
răsturnare, ce o purtat’o oposiţia unită în denţilor, relevând îndeosebi conclusul Oassei
D lor, sunt unii, cari au îndrăsnit să (Sinodul protopresbiteral ordinar.) Adl
săptămânile din urmă — reproducem după de păstrare din Sălişte, prin care se asi­
mă acuse, că m’am schimbat? Eu m’am s’a ţinut sinodul protopresbiteral ordinar
1
„Drapelul * de erl discursul, ce Ta rostit gură anual ajutorul de 60 fl., ca sumă ne­
schimbat? Decă acâstă mărâţă mulţime ar al tractului gr. or. rom. de aici, având
d-1 Bariu Delavrancea, odinioră unul din cei fi identică cu adunările populare, în faţa unele momente demne de publicitate. Din­ cesară pentru intertenţia unui şcolar la
mai adicţî ai d-lui Sturdza, în întrunirea cărora am vorbit dela 93 pănă astădl, unul, tre 40 de deputaţi, 29 erau presenţî, cari masă. Oei mulţi înainte!
publică, în sala Dacia, Joia trecută la 25 unul măcar, nu s’ar găsi, ca se mî tăgă-
duesoă curatul adevăr, că întot-dâuna am' la ora 9 toţi s’au întrunit în sf. biserică, Ţ Ioail Seilillţă. Asâră târdiu primi­
Martie st. v. Etă-1:
vorbit la fel, că nimic nu s’a prefăcut în unde s’a săvârşit o liturgiă cu chiămarea răm durerosa scire despre mortea viedni-
Domnilor! credinţele mele, că nu eu m’am schimbat, Duhului Sânt. oului membru şi tot-odată secretar şi cornp-
Mă voift sili, ca în puţine cuvinte să ci altul m’a înşelat, înşelând şi Corona şi La ora 10 / s’a deschis sinodul. In tabil al Eforiei şcolelor române gr. or. din
[
2
vă spui tot ce simt, tot ce gândesc despre poporul. cuvântul de deschidere, d-1 protopop Dr. Tr. Braşov loan Seniuţă, care timp de 37 ani,
răsboiul, ce a isbucnit între un popor şi un Sunt mulţi — mai ales dintre aceia,
om, între o rassă şi un om, între nâmul a căror conscienţă se învîrtesoe pe şurupul Puiid binecuvintâză memoria acelor băr­ ocupând acest post însemnat de încredere,
românesc şi Dimitrie Sturdza. Funcţiunea central al intereselor personale, — cari baţi, c&rî din inimă nobilă şi eu devota­ şi-a câştigat stima şi recunoscinţa tuturor,
normal-politică a încetat. Partidele politice, m’au acusat, că l’am lăudat. Da, l’arn lău­ ment curat au conlucrat împreună cu Şa- fiind mâna drâptă a Eforiei în administra­
în momentul de faţă, au altă menire, de­ dat, convins, că va îngriji de fala neamu­ guna la „ridicarea Sionului**, îngrădindu-ne ţia fondurilor şcolare, împreunată cu atâ­
cât cea obicinuită. Cei mai senini bărbaţi lui nostru. cu „Statutul organic** şi dându-ne autono­ tea greutăţi şi adese-orî cu multe neplă­
sunt cuprinşi de un fior, care îi aruncă în Păcatul nu stă în elogiile mele, ci în
luptă. Şi lupta va fi cum n’a fost nici­ faptul, că după ce nu l’a meritat odinioră, mia, libertatea cuvântului, libertatea acţiu- ceri. Fiiu de plugar român grăniţer, din
odată. astădl merită blăstămul tuturora. Mulţi nei şi cimentarea poporului şi a preoţimei comuna Ţînţarî, răposatul ajunse funcţio­
Pănă acum aţi făcut, şi am făcut po­ mi-au spus: „şi tu l’ai ridicat la putere**. în dragoste, bucuriă şi veseliă, conlucrând nar la tribunalul din Braşov şi numai dela
litică; ds-acum încolo veţi face şi vom face Da, şi nu mă iert, nu mai am pace cu împreună... Salută pe d-nii deputaţi, de­ 1862 a părăsit acestă carieră, nesciind un-
istoriă, sfăşiind din istoria României necu­ mine. Mare greşelă! Am expiat’o în parte clară sinodul de deschis, învitându-1 a-şl guresce. A fost om de inimă, de cinste şi
ratele pagini scrise fără voia României. Şi prin imensa durere, care mă covîrşesce! Şi alege un notar şi doi bărbaţi de încredere. Român verde. Fiiului şi fiicelor mult în­
dâcă inima nostră nu bate încă destul de uu mă voiu ierta, decât în diua când voih
tare, ca să ne ridice, ca pe o massă imensă avâ dreptul de-a mă odihni, şi nti voiti avâ Se alege Dr. Aug. Cosma, notar ; P. Botariu tristate ale răposatului le adresăm condo-
şi vie, ne va ridica mânia tuturor... Ce! drept la odihnă, decât în cesul, când îl şi preotul I. Istin, bărbaţi de încredere. Se lenţele nostre adânc simţite !
u’audiţt, n’audiţl vuind din adânci depăr­ vom rostogoli dela putere. constată presenţî în număr recerut,
tări şi din cele patru puncte cardinale ale Chiar el a avut curagiul... să vedeţi Din raportul scris pe 15 câle de hâr­ Societatea comercială română „Se­
nemului românesc blăstemul definitiv în însă, că curagiul lui a fost căptuşit cu la­ verineana** din Caransebeş şi-a ţinut prima
contra omului fatal? II veţi aucji mâne, şitate. . . a avut curagiul să-mi spună: tie, a cărui cetire a durat aprope 2 ore, adunare generală în 30 Martie n. c. După
căci va răsuna ca trîmbiţele dela a doua „odinioră m’ai ridicat în slava cerului**. Şi ţin să vă notific următorele date prinse în
înviere, încremenind pe acela, care se nu- vedându-1 agitând o broşură, i-am spus cu­ fuga condeiului: cum ni-se scrie, adunarea a reeşit forte
mesce Dimitrie Sturdza! prins mai mult de disgust, decât de mâ­ Tractul întreg numără 48 de paroehii bine, fiind cercetată de număroşî acţionari,
Domnilor, cestiunea naţională este şi nie: — „Cetesce! cetesce !“ Dâr n’a cetit, cu 52 de preoţi; poporaţiunea 40.619 su­ unii chiar din cele mai depărtate locuri.
uu vis, şi un ideal, şi o realitate. Este vi­ căci îl ridicam în slava cerului credându-1 D-1 preşedinte Ilie Curescu a deschis adu­
sul generaţiilor tinere, din care se deş­ soldatul vitâz al nemului, pe el, înşelăto­ flete, dintre cari 29.197 bărbaţi, restul fe­ narea printr’un discurs însufleţitor, după
teptă la maturitate, cu acea sentimentali­ rul tuturor Românilor! Şi de voiîî fi ridi­ mei ; crescământ în poporaţinne 63 suflete. care secretarul societăţii, d-1 Dr. Petru
tate curată, temeiul abnegaţiunei şi a jert­ cat o aşa făptură pănă în slava cerului, Nascerl 1537, pe lângă curiosa esperienţă,
fei pentru binele Patriei. rog cerul patriei mele să mă ierte, decă, că în comune, în cari poporsţiunea se află lonescu, ceti raportul general al direcţiunei,
Este idealul aoelor bărbaţi politici, în entusiasmul luptelor de altă-datâ, am în stare mai bună materială, acolo caşurile care a presentat multe momente îmbucurâ-
cari cred, că poporele nu se conduc numai ridicat pulberea murdară pănă la sfintele de nascerl sunt mai puţine, pănă când la târe. Se constată între altele in acest ra­
de scopurile miel şi imediate, ci mai ales lui stele. port, că nisuinţa de-a înfiinţa societăţi co­
de stâua de sus şi de-asupra frunţilor se­ Der, domnilor, să căutăm o mân­ poporul cu stare materială mai slabă caşu­ merciale se manifestă şi la sate, ba în co­
minţiilor menite să-şi spue cuvântul lor în gâiere. Să nu regretăm peste măsură gre- rile de nascere sunt mult mai numNose. muna Verendin s’a şi pus la cale înfiinţa­
omenire. şelele nostre, căci prin greşelele nostre am Esperienţele din 7—10 comune constată
rea unei asemenea societăţi românescl, de-
Da, este şi o realitate. Adevăraţii ajuns astădl să dăm un exemplu istoric, să acâsta. Familiile de preoţi dau un contin­
bărbaţi de stat sunt datori să găsescă for­ arătăm Jumei cum se prăbuşesoe de sus, gent de băieţi de 64. Conduita preoţimei ore-ce tot mai mult străbate în poporul
mula acestei realităţi, fără ca să turbure din culmea mărirei, omul, care a înşelat este mulţămitore, nu aşa este însă activi­ nostru convingwea, că acesta e pentru el
liniştea şi pacea dinlăuntru şi de peste ho­ speranţele scumpe ale unui popor de inimă. singura cale de-a putâ scăpa în privinţa
tare. Altfel, odihnă nu va fi nici aici, nici Şi nu voiii regreta, decât un lucru, că tatea ei pastorală. Alegerile tote au decurs comercială de esploatările străinilor. Din
dincolo. Primejdia pretutindeni şi nicâirl Sturdza, eădând din slava nâmului, pe — în comune, în decursul anului — în bilanţ s’a constatat, că „Severineana", care
soăpare. care a pătat’o, orî-cât de jos ar ajunge, bună ordine. Organele parochiale tot mai s’a înfiinţat cu un capital social de 58,000
Oare om cu minte, care patriot, ori tot va fi destul de sus pentru un om, care mute se validitâză şi desvoltă spre bine.
cât de incandescentă i-ar fi inima, s’a a compromis cea mai mare problemă a Căsătoriile nelegiuite sporesc din an în an, fl., a încheiat anul trecut 1898 cu un profit
asvârlit pe calul de bronz al lui Mihaih timpului nostru. în mod îngrijitor. Mortalitatea este mai curat de 1700 fl., deşi prăvălia a fose des­
Viteazul, şi i-a înfipt pintenii, ca să sbâre A! der ascultând durerosele mele ac­ chisă abia în 11 Decemvre. Acţionarii, mul­
peste CarpaţI, să nimicâscă nemeşimea şi cente, Vă rog să nu credeţi, că sunt aţî- mică, ca în anii precedenţi. Peste tot sunt ţumiţi de mersul afacerei şi întăriţi în spe­
să împodobescă arinii de pe malurile Ti­ ţate de patima răsbunărei. Nu, în contra în tract 34 biserici în stare bună, 2 în stare ranţa unui frumos viitor al societăţii lor,
sei cu tricolorul românesc? Irredenta daco­ personei lui, materiale, nu am nimic. Nu, de reparare şi o casă de rugăoiune.
română este o născocire primejdiâsă a duş­ eu n’aş fi în stare să-l ating. Şi nimenea Scole sunt în tract 53, tote confesio au votat absolutoriu atât direcţiunei, cât şi
manilor noştri. din acei, cari ţin la curăţenia poliţei din comitetului de supraveghiare, âr d-lui pre-
Ori ce bun bărbat de stat, la putere vârful degetelor nu pot ca să i atingă... nale, cu prunci deobligaţl (între 6—12 ani) sident Gurescu i-a votat mulţumită proto­
ori în oposiţiă, are dreptul şi datoria de Nu, eu nu-i doresc nici o nenorocire. Aşi de ambele secse 4327 dintre cari 7O°/ —9O°/ colară pentru zelul şi interesul, ce l’a ară­
0
0
a afirma ceea ce sciinţa modernă afirmă voi ca să trăâscă mult; să fiă sănătos şi cercetâză scola regulat, resp. mai slab, şi tat faţă cu societatea „Severineana**.
de pe catedrele celor mai ilustre universi­ voinic, pentru-ca să vadă în sfîrşit desas- numai 258 nu o pot cerceta de fel.
tăţi. In totă Germania astăcll nu esistă, de­ trul moral, politic şi naţional, la care ne-a Prestarea salarielor învăţătorescl, deşi Corone eterne. Din incidentul mor­
cât un singur mod de a vede în fiinţa târât. Da, să 1 apuce şi copiii d-vostră ; să s’a mai ameliorat, tot mai lasă ceva de ţii D lui Nicolae Mihalţianu, comptabil la
poporelor. Ele nu sunt aglomeraţiunl de vacjă şi ei cum se esecută verdictul defini­
indivizi, cari se pot tăia prin fruntarii po­ tiv al celor 12 milione de Români în con­ dorit; quinquenaliile însă în tote caşurile firma Bragadiru din Bucurescî, D-na Zoe
litice sâu prin obstacole geografice. Un po­ tra unui om nevrednic de-a cârmui desti­ le plătesce poporul, nu este în tract nici Mihalţianu, ca mamă, a depus in amintirea
por este o singură fiinţă chiar când apar­ nele României. Aşi dori se trăâscă îndea­ un unic cas pănă aoum, în care s’ar fi ce­ iubitului său fiiu 10 fl. drept coronă eternă
ţine la două Corone, cinstiţi supuşi Coro­ juns, pentru-ca să se simtă necontenit sub rut ajutorul guvernului. Şalele de învăţă­ la fundaţiunea iubiţilor răposaţi, întru aju­
nei habsburgice şi Coronei Regelui Carol. prigonirea consciinţei naţionale, pentru-ca mânt tote corăspund, minus 5 mai slabe, torarea şcolarilor români săraci. Suma de
Fraţii noştri de dincolo se văd şi să se vadă în mijlocul Românilor, ca în- şi sunt provăcjute cu utensiliile de lipsă. sus se chiteză şi se adaugă la numita tVn-
trăesc în noi, noi ne oglindăm şi trăim în tr’un luminiş din codru, ocolit şi privit cu Pomăritul, grădinăritul şi agricultura nu se daţiune. Braşov, 1/13 Aprilie 1899: Corni-
ei. In concepţiunea senină şi indefinită a orore, fără ca niminea să se potă apropia
u
u
tuturor, nici nu esistă „ei şi „noi , întoc­ de dânsul. prea. hucură de meritata îmbrăţişare. teiul parochial român gr. or. din Cetatea Bra­
mai cum în fiă care din noi nu esistă două Acela, care a înmulţit numărul mar­ Averile bisericesc! şcolare : 34 biserici şovului.