Page 9 - 1899-04
P. 9

KEDAOŢIOSEA,                                                                                                                                            „gazeta* iese în flăcare Oi.
    AfliiiistraţiiiM şi Tipografla.                                                                                                                             Abonamente pentru Anstro-Dngaiia:
    BBAŞOV, piaţa mare Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 fi., pe săse luni
                                                                                                                                                                    6 fi., pe trei luni 3 fl.
      Scrisori nefrancate nu                                                                                                                                      N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
    se primesc. Manuscripte                                                                                                                                      Pentru România şi străinătate:
    nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe nn an 40 franoi, pe şăse
     INSERATE  86  primoso  Ir  AD-                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
     SINISTRAŢIUNE în Braşov şi 1&                                                                                                                                N-rii de Duminecă 8 franci.
                                                                                                                                                                   Se prenumeră la fote ofi-
   \  ramătrirole Birouri de anunolurl:                                                                                                                         oiele poştale din întru şi din
      In  Viena:  ÎS.  Dukes  Nacbf.
     s?ux. Augonfeld &. Emerloh Losner.                                                                                                                         afară şi la d-nii colectori.
     Hşlnrloh Sohalek. Rudolf Mosse.                                                                                                                              Abonamentul pentru Braitt
    A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk.
    In  Bud.apo  sta  :  A.V.  Qoldber-                                                                                                                           Adimnistraţiunca, Piaţa nr ai<
     ger,  Ekstoln  Bornnt.  In  Ham-                                                                                                                           Târgul  Inului  Nr.  30.  etepii
    burg.- Karolyl k Llebmann.                                                                                                                                  I.:  Ps  un  an  10  fl..  po  ş£E(
      PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se­                                                                                                                               luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
    ria  garmond  pe  o  colină  6  or.                                                                 1                                                       Cu  dusui  în  casă:  Pe  rn  ei
                                                                                                 **?* TT"  T T"
                                                                           wte:SJ  'w
     şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu-                             A "KT TT T"          săraca!  .utf.urţl tajarâs ura unp.                                   12  fl..  po  6  luni  6  fl.,  pi  fiţi
     blioaro.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                          luni  3  fl.  —  Un  esemplar  5  or.
     după tarifă şi învoială.                                                                                                                                   v.  a.  său  15  bani.  —  Atât  abo­
      RECLAME  pe  pagina  a  8.a  o                                                                                                                            namentele  cât  şi  inserţiupile
                                                                                                                                                                sunt a se plăti înainte.
     Seria 10 or. său 30 bani.

                                                 tocmai  în  urma  campaniei  purtate  pira  numai  la  jumătate  din  acăstă  sumă.  român,  dăcă  le  convine  Românilor  şi  dăcă
                                                 in  întrunirile  publice  sub  divisa  apă­  Cererile  pentru  întregire  sunt  a-se  îuainta  ţine  la  politica  tradiţională  a  unei  sincere
           Nou abonament                         rării  demnităţii  naţionale  pe  tema  pănă  la  16  Iulie  n.  1899.  Acesta  e  termi-  şi  leale  alipiri  de  politica  de  pace  a  triplei
                        la                       raporturilor,  ce  au  esistat  între  pri­  nul  ultim  şi  hotărîtor  pentru  tot  timpul,  alianţe".

   Gazeta Transilvaniei.                         mul  ministru  Sturdza  şi  ministrul-  cât  va  esista  noua  lege.  Cererile  se  pot         Sub  titlul  „Cri8a  ministerială  în  Ro­
                                                 preşedinte Banffy.
                                                                                              face  său  din  partea  preoţilor  singuratici,  mânia",  „Budapesti  THrlap“  scrie  un  ar-
            Cu 1 Aprilie st. v. 1889                  Foile  unguresc!  vor  să-şî  as­       având  a'  fi  înaintate  ministrului  de  culte  ticul  mai  lung,  care-1  întroduoe  dicend,  că
                                                                              1
                                                 cundă  surprinderea  prin   aceea,  că  prin  respectiva  autoritate  bisericăacă,  său  Ungurii  nu  sunt  întristaţi  pentru  căderea
   s’a  deschis  nou  abonament,  la  care
                                                 se  arată  indiferente  faţă  cu  cele  ce  din  partea  autorităţii  bisericescl  în  favorul  guvernului  român,  ori  cât  de  mult  „veciuii
   invitam  pe  toţi  amicii  şi  sprijinitorii
                                                 se petrec înăuntrul României. Firesce.  respectivilor preoţi.                              români"  i-ar  ocărî.  In  Bucurescî  îl  numesc
   foiei noscre.
                                                 că  nu  le  dă  mâna  să  vre  să  prescrie        Cestiunea  e  acum:  s&  se  cdră  aceste  trădător  pe  Sturdza,  înţelegând,  că  a  vân­
         Preţul abonamentului:                   Regelui  Carol  cum  să-şî  dimită  şi  ajutore,  ori  sâ  nu  se  c&â;  ăr  în  caşul  prim,  dut  România  Ungariei.  Ungurii  însă  sciu,
          Pentru Austro-tJngaria:                să-şî  alâga  miniştri  săi,  der  cu  atât  cum  şi  cine  se  facă  cererea:  preoţii  singu­  că  n’a  primit  dela  ei  nimic,  prin  care  să  fi
   pe un an......................................12 II.  mai  mult  se  arată  liniştite  cu  privire  ratici,  ori  autorităţile  bisericescl  ?  Asupra  fost  corupt.  Dăr  mai  soiu.  că  atunci,  când
   pe şâse luni..................................6 „  la  direcţiunea  politicei  esteriore  a  cestiunei  vor  avă  să  se  pronunţe  la  locul  Regele  Carol  a  fost  ospele  lor,  ministrul
   pe trei luni................................... 3 „  României;  care  —  cjic  ele  —  în  pro­  prim sinădele eparchiale proxime.       său  preşedinte  a  esoelat  prin  absenţa  sa,
   pe o lună......................................1 „  priul  interes  se  vede  constrînsă  a-se   „Telegraful  Român"  din  Sibiiu  în  adecă  a  demonstrat  în  contra  prietiniei
     Pentru România şi străinătate:              alipi  strîns  de  tripla  alianţă  şi  a  numărul  seu  de  astăcfl  se  ocupă  cu  ces­  maghiare.  Şi  în  afacerea  „subvenţiei"  şeo-
   pe un an........................... franci, 40  continua  prin  urmare  şi  raporturile  tiunea  şi  avertisăză  consistoriele,  ca  să  vină  lelor  române  din  Braşov  el  (Sturdza)  n’are
   pe sâse luni.........................  „ 20   de  bună  prietenia  cu  Austro-Un-  cu  propuneri  positive  în  proximele  sinode.  vină,  căci  guvernul  maghiar  a  oprit'o.  Dăcă
   pe trei luni........................... „ 10  garia.                                       „Dăcă  votul  sinodelor",  tfice,  „va  fi  una­  ou  tote  acestea  compatrioţii  săi  îl  cred  de
   pe o lună............................... „  3.50   Gfuvernamentalul  „Pester  Lloyd“  nim  în  una  seu  alta  din  cele  două  direc­   trădător,  pe  Unguri  nu-i  importă,  ei  nu  se
         Abonarea se pote face mai uşor          găsesce  un  moment  liniştitor  în  îm­     ţiuni  (adecă  să  se  primâscă,  ori  să  nu  se  amestecă  în  afacerile  interne  ale  vecini­
   prin 'mandate poştale„                        prejurarea,  că  declaraţiunea  oposi­       primăscă  ajutorul),  atunci  vom  avă  un  pro-  lor lor.
                     A dministraţiunea.          ţiunei  din  camera  română  când  cu  nunciament  al  bisericei,  şi  nu  va  mai  fi          Conservatorii  —  dice  „B.  H.“  —  n’an
                                                 inaugurarea  obstrucţiunei  nu  con­         necesitate  de  convocarea  unui  congres  na-  să  ne  fiă  mai  periculoşi,  decât  ni  au  fost
                                                 ţine  nimic,  ce  s’ar  pute  tălmăci,  ca  ţional-bisericesc".                            liberalii,  şi  aceştia  în  oposiţiă  vor  ocărî
                                                 contrar  declaraţiunei  de  pană  acuma                                                    Ungaria  tocmai  aşa,  cum  au  făcut’o  con­
   Ungurii şi cnsa din România.                  a  politicei  esteriore,  ci  a  fost  îndrep­                                             servatorii.  E  obiceiă  vechiti,  că  în  Bucu-
                                                 tată  numai  şi  numai  în  contra  per-       Demisiunea cabinetului Sturdza si           rescl  partidele  se  răstornă  unele  pe  altele
         Era  lesne  de  ghicit,  că  furtuna    sonei şi a politicei d-3ui Sturdza.                      pressa maghiară.                  prin  agitarea  „Valahilor"  din  Ungaria.  Fiă-
   ce  a  produs’o  în  România  broşura              Lucru  de  căpetenia  este,  esclamă          ,Pester  Jjloyd“  vorbind  de  căderea   care  oposiţiă  îşi  câştigă  popularitate  cu  de-
                                                                                                    t
   asupra  politicei  de  naţionalitate  a       numita  foie,  ca  România  să  păstreze     cabinetului  Sturdza  nu  vră  să  se  împace  eu   visele  Ligei  şi  irredentei  şi  răstornă  gu­
   lui  Banffy,  va  pune  pe  gânduri  pe       politica  unei  sincere  şi  leale  alipirî   gândul,  că  o  broşură  maghiară  asupra  ces­  vernele,  pentru-ea  mai  apoi  să  nu  pornescă
   cei  din  Budapeşta  vecjend  efectul         de  tripla  alianţă.  In  celelalte  pote    tiunei  naţionalităţilor  s’o  fi  causat.  Adauge   nici  un  răsboiii  de  liberare  cu  dorobanţii
   desastros  al  publicaţiunei  acestei         să-şî schimbe ministeriile după plac.        însă,  că  „mai  bine  era,  pote,  dăcă  acea   în  munţii  Ardealului,  cum  de  50  de  ani
   broşuri  şi  mai  ales  al  sulevării  în          Totuşi  foia  guvernamentală  un-       broşură  n’ar  fi  fost  scrisă *,  pice  mai  de­  încoce  graniţa  maghiară  n’a  vădut  soldaţi
                                                                                                                         1
   dietă  de  catră  deputatul  Polonyi  a       gurescă  îşî  dă  mare  silinţă  a  docu­    parte  —  spre  susţinerea  afirmării  de  mai   români,  ca  duşmani.  A  ţinâ  întruniri,  a
   secretelor  de  stat,  ce  pretindea,  că     menta,  că  nu  acea  faimosă  broşură       sus  —  că  mai  înainte  încă  oposiţiunea  s’a   scrie  şi  a  vorbi  e  uşor,  dâr  a  purta  răs­
   le desvelesce. p                              maghiară  asupra  cestiunei  naţionali­                                                    boiii  e  periculos.  „Atunci  va  fi  Ardealul
                                                 tăţilor  a  fost,  care  ar  fi  causat  di­  dovedit tare în ţâră.                        al  României,  când  apa  Oltului  va  curge  în
         Foile  maghiare  îndată  au  înce­
                                                                                                    Vorbesee  apoi  de  chiămarea  la  palat
   put  se  critice  mai  aspru  t6tă  proce-    rect  căderea  cabinetului  Sturdza.  Şi     a  conducătorilor  oposiţiei,  după-care  au  ur­  sus.  Şi  Dunărea  şi  Tisza  merg  dela  noi  în
   derea  celor  cari  au  vrut  se  facă  re­   numai  ideia  acesta  o  supără,  căcî  ea   mat  întrunirile  şi  măcelul  produs  pe  stradă,   România,  şi  istoria  arată  însemnătatea
   clamă  lui  Banffy  după  căderea  sa,        aesvălue  cât  de  mare  este  abisul  ce    cari  au  spart  fundul  butoiului  şi  au  adus   acestei  posiţiunî  strategice,  căci  Muntenia
   stîrnind  nemulţumiri  înăuntru  şi  îna-     desparte  în  realitate  pe  Români  de      cu sine demisiunea cabinetului Sturdza.       şi  Cumania  s’au  ţinut  de  Ungaria  (?),  dâr
   fară.  Au  început  se  găsescă,  că  ou      Ungurî  ou  tote  raporturile  de  prie-           „P.  Lloyd   vorbesee  mai  departe  de   Ungaria  nu  pote  aparţină  României.  Cu
                                                                                                             u
   secţiunea  naţionalităţilor  nu  sunt         tiniă  ale  guvernelor  din  ambele          eventualităţile  form  ării  noului  cabinet  di-   tote  acestea  nu  ne  trece  prin  minte  a  res­
   tote  în  regulă  şi  se  stărue  de  a-se    state.                                       cend,  că  curend  va  trebui  să  se  decidă   tabili  pănă  la  Marea-nâgră  vechiul  imperiu
   face  cercetări,  decă  la  compunerea             De  aci  vine,  că  „P.  Lloyd“  es­    dăcă  va  fi  posibil  un  ministeriu  Statescu,   maghiar,  cum  Dacoromânilor  li-ar  plăcâ  să
   broşurei  a  luat  parte  vr’un  funcţio­     clamă,  că  ar  fi  fost  mai  bine,  ca     care  să  unăscă  fracţiunile  liberale,  ori  va   să  facă  Dacia  pănă  la  Tisa.  Astfel  de  vi­
   nar  din  amintita  secţiune,  ori  că  s’a   broşura  banffystă  să  nu  fi  fost  scrisă   veni  un  ministeriu  conservator  cu  Cantacu-   suri  nu  sunt  politică.  Ungaria  e  a  Maghia-
   dat din sînul ei autorului datele asu­        nicî  odată  şi  încerca  a-se  mângâia      zino  şi  Carp.  Cât  pentru  acţiunea  de  re­  ghiarilor, âr România a Valahilor".
                                            1
   pra  marilor  „acţiuni  diplomatice *         asupra  valurilor  turiose,  ce  Je-a  pro­  forme  interne  amintesce,  că  cabinetul  con­    Noi  nu  invidiăm  pe  aceştia  şi  nu-i
   din timpul guvernării lui Banffy.             dus  eestiunea  naţională  în  parlament                                                   vom  supăra.  Dâr  nicî  într’un  chip  nu  vom
                                                 şi’n  întrunirile  din  Bucurescî,  afir­    servator  a  lăsat  o  bună  amintire,  ăr  d-1   tolera  amestecul  lor  în  raporturile  maghiare
         Resultatul  de  pană  acuma  a                                                       Petre  Carp  mail  ales  se  numără  între  cei   şi  ’n  guvernarea  nostră  internă.  Şi  nu  vor
   fost,  cum  seim,  că  Jancso  Benedek,       mând,  că  desbaterile  din  urmă  în        mai  de  frunte  şi  energici  representanţî  ai   primi  dela  noi  nici  o  palmă  de  pământ  şi
                                                 camera  română  n’au  fost  pătrunse
   care  este  privit  ca  autor  al  broşu­     de  un  spirit  atât  de  ostil  Maghiari­   politicei  reale  în  afaceri  economice  ca  si   nici  un  fel  de  drepturi  asupra  supuşilor
   rei,  a  fost  demisionat  din  serviciul     lor, ca odinioră.                            politice.                                     maghiari.
   ce-1  tăcea  în  secţiunea  naţionalită­                                                        Politica  regelui  Carol  a  adus  —  dice    „Bud.  Hrlp"  vorbesee  apoi  de  tripla
   ţilor  la  presidiul  ministerial.  Colo-          C’un  cuvent,  evenimentele  din        „P.  Ll“  —  lucrurile  acolo,  că  representauţii  alianţă,  la  care  s’a  alăturat  Regele  Carol
   man  Szell  a  luat  măsura  acăsta  cre-     urmă  petrecute  în  România,  au  pro­      strînsei  apropieri  de  Austro-Ungaria  în  în  propriul  interes  al  României,  „nu  pen­
   cjend,  că  va  contribui  a  potoli  focul   dus  asupra  cercurilor  politice  ma­       ambele  tabere  sunt  în  majoritate.  „Seim  tru  plăcerea  nostră,  sâu  pentru  amiciţia  cu
   ce  l’a  aprins  făimosa  broşură  în  Ro­    ghiare  o  im  presiune,  care,  credem,     forte  bine,  că  aşa  numiţii  politicianl  popo­  Regele  nostru,  sâu  în  urma  presiunei  blânde
                                                va avă efectul cuvenit.
   mânia.  Der  n’a  ajutat  nimic.  Minis-                                                   rali  în  România  maltratăză  cu  mare  pre­  dela  Berlin".  Nici  Goluchoivski,  nici  Szell
   trul-preşedinte  Sturdza  a  susţinut                                                      dilecţia  ia  fiă-oare  ooasiune  aşa  numita  ces­  nu  voesce  conflictul  cu  România,  şi  decă
   cât  a  putut  şi  cum  a  putut  lupta            întregirea venitelor preotesei.         tiune  transilvană".  Der  ultimele  desbaterî  va  plăcâ  acesteia,  ei  vor  continua  politica
   faţa  cu  atacurile  tot  mai  vehemente      Marea  şi  grava  cestiune  a  întregirei  veni­  în  Camera  din  BuourescI  au  fost  mai  pu­  lor  şi  faţă  cu  guvernul  conservator.  Dâcă
   ale  oposiţiunei  unite,  der  în  cele  din   telor  preoţilor  necatolieî  va  avă  să  fie  dis­  ţin  ostile  Maghiarilor,  decât  s’a  întîmplat  însă  ’i  va  plăcâ  să  se  certe,  ea  va  trebui
   urmă  asaltul  combinat  al  acesteia         cutată  în  curend  din  partea  sinodelor  epar-  la  asemenea  ocasiunî  mai  înainte".  Decla­  să   suporte   consecenţele   şi   va   deveni
   i-a  înfrânt  resistenţa  şi  după  sânge-    ehiale  ale  bisericei  române  gr.  or.  Se  scie,  rai  ea  lui  Maghiloman  în  cameră  în  21  a  lu-  isolată.
   rosa  împrăsciare  a  manifestanţilor         că  în  sensul  art.  de  lege  XIY  din  1898,  nei  trecute  n’a  fost  îndreptată  în  contra   In  fine,  după-ce  dă  o  lovitură  lui
   de  cătră  miliţiă  şi  poliţia  de  Dumi­    întregirea  acestor  venite  e  condiţionată  dela  politicei  exteriăre,  ci  special  numai  în  con­  Banffy  pentru  broşurile  lui,  cari  au  produs
   neca  trecută,  a  fost  constrîns  a-şî      calificaţiunea  personală  a  preoţilor.  Aceia  tra  lui  Sturdza,  a  cărui  „presenţă  în  frun­  o  furtună  atât  de  mare  în  România,  dice,
   da dimisiunea.                                dintre  preoţii  actuali,  cari  au  absolvat  8  tea  guvernului  a  fost  declarată  de  o  vătă­  că  crede  a  nu  se  înşela  decă  admite,  că

         Cu  tote  că  au  fost  preveniţi  cei  clase medii său gimnasiale şi au făcut cursul  mare a demnităţii naţionale".              broşura  a  servit  numai  ca  prilej  şi  uu  a
   din  Pesta,  de  situaţiunea  critică  ce  de  teologiă  de  trei  ani,  pot  spera  la  între­  Lucru  de  căpeteniă  este,  că  şi  unii  şi  fost  causa  răsturuărei  lui  Sturdza,  ci  causa
   şî  a  creat’o  cabinetul  Sturdza,  totuşi  girea venitelor în primii trei ani (1899—1901)  alţii  sunt  pentru  continuitatea  politicei  es-  crisei  este  a-se  căuta  mai  mult  în  stările
   nu  s’au  aşteptat,  ca  oposiţiunea  ro­     pănă  la  600  fl.,  ăr  dela  1901  încolo  pănă  teriăre  României,  şi  acăsta  ne  linişteşte.  interne.  După-ce  se  vor  regula  cestiunile
   mână  se  triumfeze  aşa  curend,  şi         la  800  fi.,  toţi  ceilalţi  preoţi  însă  pot  as­  „Noi  suntem  învoiţi  cu  fiă-care  ministeriu încurcate, România ârăşl se va linişti, „âr
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14