Page 5 - 1899-04
P. 5
BEJ) ACŢIUNEA,
laministraţiimea şi Tipografia.
BRAŞOV, piaţa marş Nr. 30.
Scrisori ne fr un cate nu N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România si străinătate:
nu se retrimet. an 40 franol, pe ş6se
1K SER A TE ne primesc la AD- fr., pe trei luni 10 fr.
SllilSTRAŢIIJHE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrele Birouri de anunolurl: Se prenumără la tdte ofi-
In Viona: M. Dukea Naohf. oiele poştale din întru şi din
rîax Augenfold & Emerloh Lesner. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Moaşe.
A. Oppsllks Nachf. Anton Oppollk. Alonainentnl pentrn Braut
InBudapesta: A. V. Goldber- Admtnixtraliunea. Piaţa nan
aer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etrgii
burg: Marolyl te Llebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe
PREŢUL 1NSERŢIUHIL0R : o so luni 2 fi. 50 cr.
ri» garmond pe o colină 6 or. ă: Pe u ai
şi 30 or. timbru pentru o pu- 6 fl.. P" trei
blicaro. — Publicări mai dese Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. seu 15 bani. — Atftt. abo
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele cftt şi inserţiunilo
seriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
nul său simt românesc şi Lascar din Micălaca, veniţi la recrutare, şi între plica causa pentru care episcopul prusian
Catargiu a renunţat la acestă can poliţiâ, s’a versat sânge. Etă cum s’au pe a fost chiămat atât de urgent de cătră
Nou abonament didatură in favârea uuirei Principa trecut lucrurile: Tinerii din Micălaca au Maj. Sa. Episcopul din Breslau trece ca
la telor şi pentru realisarea mavei idei venit la asentare, ca de obiceiQ, sub fla om de încredere al împăratului Wilhelm,
Gazeta Transilvaniei. a consolidării naţionale. mura stdgului casei domnii ore, combinat cu şi Maj. Sa Prancisc Iosif a fost curios să
El întotdâuna a luptat pentru tricolor român. Şi veseli, cu musioâ, cântând afle părerea lui asupra trecerilor religio-
Cu 1 Aprilie st. v. 1899 realisarea ideii şi la 1866, după pro că suna oraşul. Ajungând în faţa primăriei, nare, cu atât mai vîrtos, că noii proseliţi
s’a deschis nou abonament, la care clamarea de Domn a Principelui au fost însă atacaţi de pandurii peliţiei, aparţin partidei naţionale germane din
invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii Carol, el a pus umărul în unire cu cari au voit să le răpăseâ stegul. Poliţiştii Austria şi planul lor este, ca devenind pro
foiei nostre. Ioan Brătianu, Cogălniceănu, Rosetti, au sărit cu înverşunare asupra Românilor, testanţi luterani, să-şi ajungă cu atât mai
Gliica etc., că să dea ţării o consti- der aceştia nu s’au lăsat, ci resultatul între- repede ţinta finală: unirea lor cu Ger
Preţul abonamentului: tufiă. ca să-i asigure o desvoltare gei lupte a fost, că s’a rupt mânerul stâ- mania.
Pentru Austro-Ungaria: liberă, pe basa principiului monar- gului şi atât poliţiştii, cât şi feciorii ro Lozinca „Los von Rom cuceresce 4i
u
pe un an.......................................12 fl. chic şi care să garanteze consoli mâni s’au ales cu câte-va vulnerărl mai de eji tot mai mult. Cei mai ardenţi pro
pe şâse luni...................................6 „ darea statului şi binefacerile unui uşore. Tinerii s’au împrăştiat apoi, unii pagatori ai ei sunt membrii partidei Scho-
pe trei luni....................................3 „ guvern stabil. mergând spre casa comitatului, alţii la res n.;rer în frunte cu deputatul Wolf, care în
pe o lună...............................1 „
Mai târ4iu, la 1871, Lascar Ca taurantul Hamedli (din faţa poliţiei) unde 4iua de Pasci a trecut cu familia întrâgă
Pentru România si străinătate: targiu a fost acel bărbat, care cu veselia a urmat, căci de ciocnirea întâm la religia protestantă. Tot atunci şi-a lăpă-
9
pe un an........................ franci, 40 prevederea şi cu preîngrijirea sa plată, feciorii se entusiasmaseră şi mai dat religia deputatul Kittel, âr Iro a trecut
pe sâse luni.................. „ 20 pentru sortea ţârii a căutat şi a tare, mai ales, că au reuşit să mântue ste 4ile!e acestea. Dintre membrii partidei
pe trei luni............................ „10 reuşit să împedece abdicarea Princi gul. Cântau veseli în restaurant şi înaintea Schonerer numai acesta n’a trecut încă, pe
pe o lună....................... „ 3.50
pelui Carol în nisce împrejurări restaurantului, căci erau mulţi. cum se anunţă însă va trece şi el.
Abonarea se pote face mai uşor „Intr’astea în curtea poliţiei o neobici
torte critice, prin care trecea Ro Dintre popor cei mai mulţi au trecut
prin mandate poştale. nuită desfăşurare de forţă. Se sună alarma.
mânia. în 4iua de Pasci. In Lins, după serviciul
A dministraţiunea. Şi de atunci Lascar Catargiu a Tntrâga garnisonă pusă sub arme. Ou ba divin, 7 bărbaţi şi o femeiă s’au dus la
ionetele înfipte, întrâga gardă pornesce
fost neîntrerupt la postul său de preot şi şi-au anunţat trecerea. Anul cu
spre Hamedli, vrând să aresteze pe feciori
sentinelă credinciosă, care veghia asu rent au trecut în Linz cu totul 128, în
pra intereselor ţării, căutând să de- şi să le ia stegul. Graz 119, în Miirzaschlag numai luna tre
Lascar Catargiu f. lature unde numai se putea piede- Ei nu vor să se predea. „Mai bine cută 22, în Leoben 14, în Judenburg 4,
cile, ce se iveau în calea desvoltării murim“, strigă unii şi începe o luptă des în Laibach 7, în Viena însa-şî 230, în
A mai că4ut încă unul din stâl ei şi să îndrepteze pornirile ce i-se perată, cu pumnii în contra baionetelor. In- Innsbruck 31, între cari 17 învăţători, în
pii ţerii românescî, unul dintre acei păreau păgubitore lor. tr’aste lume imensă inundă piâţa şi iese Arco 14 inşi au ameninţat, că dâ'’ă preo
giganţi ai bătrânei generatiunî, cari Ca acâsta să-i succâdă cu atât vestea, că s’a trimis după ajutorul miliţiei tul nu va servi în biserică în limba ger
cu focul viu al patriotismului lor, cu mai mult, Lascar Catargiu şi-a pus din cetate. înainte de a sosi însă, în lupta mană, vor trece la protestantism.
înţelepciunea cu valorea şi cu pute tote silinfele ca să dea partidului neegală mai mulţi feciori sunt arestaţi unul Trec chiar şi Italieni. In Fizino Ita
rea activităţii lor neobosite, au creat conservator, al căruia şef iubit şi câte unul, acâsta însă numai după lupte lienii sunt nemulţămiţl cu predicaţia slavă
România de a4î. sângerose, făeându-se răniri grave, aşa că şi vor să trâcă la protestantism. Consiliul
stimat era, o organisafiune tare. piaţa e stropită cu sânsre. Mai grav rănit
Lascar Catargiu a servit ţera Acesta era o grijă de frunte a e un biet micălăcian, care din întâmplare orăşenesc a şi făcut paşi în contra litur
şi naţiunea sa cu credinţă şi cu de bătrânului şi valorosului conducător, gici slave şi au adresat o petiţiă cătră
ajunsese la locul de bătaiă şi avea în mână
votament timp de peste o jumătate aşa că la 1891, când a fost din nou episcopul din Triest şi cătră Papa. Dâcă
vasele, cu cari ducea lapte. A fost dus la
de vec. El a conlucrat la tbte ac chiămat să formeze cabinetul, a cre- cererea lor nu se va satisface, Italieuii vor
spital, fiind într’o stare gravă. Stegul a
tele mari din acest lung period de 4ut de a sa datoriă naţională să fost dus şi el, rupt în bucăţi, la poliţiă, care trece în massă la religia protestantă.
regenerare a statului român. Nepre apeleze la elementele mai tinere şi acum va începe proces pentru tricolor şi Trecerile religionare ale Germanilor
tenţios în ce privesce perşdna sa pro mai apropiate de partidul conserva sunt mai dese în Boemia de nord, unde
stâgul împărătesei
prie, el n’a venat după popularitate. tor, ale junimiştilor, ca să conlucre 4ilnie sa iveso.
A fost însă cu atât mai conscien- cu acesta la grâua operă ce i-s’a în După cum se vorbesoe, guvernul din
tios de a lucra aşa cum ’i dicta credinţat. Tinerii universitari români că Viena a oprit strict printr’o ordonanţă se
convingerea sa mai buna, simţul său Mortea lui Lascar Catargiu s’a tră Comitetul Associatiunei. Neliniş- cretă, ca funcţionarii de stat să trâcă la
de iubire de neam şi de ţâră, cin întâmplat tocmai în momentul când tiţl de veştile, de cari a fost surprins pu religia protestantă.
stea şi bunătatea ini mei sale, pentru s’a accentuat grava crisă ministerială blicul român în urma pour-parleurilor ini
binele obştesc, pentru consolidarea şi parlamentară, prin care trece fera ţiate în taină cu comitetul socieţâţii de Revistă externă.
şi mărirea patriei sale. astâ4î. Nu i-a mai fost dat să con maghiarisare „E. K. E“. din Cluşia de că-
In aceste calităţi distinse şi no lucreze cu sfatul şi cu esperienţele tră secretarul I al Asociaţiunei, tinerii ro O vorbire a Papei. Alaltăerî Papa
bile se oglinda întreg caracterul său. sale la soluţiunea ei. Der el lasă mâni universitari din Cluşih au trimis co Leo XIII a primit colegiul cardinalilor,
mitetului central al Associaţiunei o adresă cari l’au salutat din incidentul reînsână-
Pentru aceste calităţi el era iubit şi după sine o viaţă plină de pildele
stimat chiar şi de aceia, cari nu cele mai frumose şi măreţe de cre semnată nominal — care ni-s’a comunicat toşării şi a jubileului său de încoronare.
aderau la direcţia şi la principiile dinţă în marea chiămare a Româ şi nouă în copiă. — In acestă adresă îl In vorbirea, prin care Papa a răspuns, 4ise
sale politice. Fericitul Mihail Cogăl- niei, de iubire de neam şi de abne- rogă, ca în şedinţa sa proximă (ce avea să între altele:
„Gândirile nostre sunt preocupate de-un
urmeze astâcjî), având înaintea ochilor mi
niceanu l’a caracterisat, într’o con gaţiune pentru binele lui obştesc; o siunea şi programul cultural al „Associa- eveniment, pe oare de mult l’am dorit şi
vorbire ce a avut’o cu scriitorul viaţă condusă de perseveranfă în
acestor rânduri, cu câte-va cuvinte muncă cinstită, de moralitate, reli ţiunei“ şi ţinând sâmă de sentimentul ge care aruncă o lumină mângăitore asupra vâ-
4icând, că este „om de bun simţ“. gioşi tate şi de talismanul neînfrânt neral, „se îndrume pe onorabilul secretar 1 la cului, ce dispare, adecă cu aceea, că jugul
o activitate compatibilă cu literatura şi cultura armelor să-l facem mai uşor, mai puţin
Acest bun simt n’a părăsit pe Las al bunului simţ. poporului român . sângeros şi să pregătim o viaţă socială
u
car Catargiu nici odată, ci a în Dând espresiune adâncei nâstre
mai liniştită. Este o problemă acâsta, care
dreptat şi în cele mai grele împre dureri pentru pierderea ce au încer-
6
jurări ale vieţii şi ale luptelor sale cat’o fraţii noştri din România prin „Los von Rom *. câştigă în istoria civilisaţiunei gloriă celui
ce a luat în mâna sa iniţiativa. Salutăm
paşii lui şi l’a scutit, ca şi un ân- mortea acestui ilustru şi mare pa
ger păzitor, de multe ispite. triot român, le urăm, ca în luptele, Lozinca acâsta, sub care se întâmplă cu bucuriă acâstă iniţiativă şi dorim, ca
de câte-va timp încâce trecerile Germani acâstă tendinţă mărâţă să aducă fructe bo
ce ’i aşteptă, să iasă biruitore mă
Mulţămită unei vigurose acti lor estremi austriacl dela biserica catolică gate. Dea Dumne4eu, ca acest prim pas
vităţi desfăşurate în serviciul ferii reţele nisuinţe de consolidare naţio la cea protestantă, o vedem figurând dil- să conducă la încercarea, cum s’ar putâ
Moldovei, Lascar Catargiu a fost nală, între ai căror mari apostoli a nie prin cj' are 0
l austro-ungare. Mişcarea sista cu puteri curat morale şi cu puterea
ajuns să joee un rol de frunte între fost şi Lascar Catargiu. acesta cu caracter pronunţat politic inspiră convingerilor certele şi neînţelegerile. Bi
bărbafii politici ai Moldovei, aşa că seriose îngrijiri în cercurile catolice şi po serica, ca mamă a naţiunilor şi ca duşmană
la 1858 a iost ales în divanul ad Vărsare de sânge în Arad. „Tri litice din Austria. a forţei brutale... nimic nu doresce mai
hoc, în sînul căruia asemenea eser- buna Poporului“ din Arad publică, în nu S’a întâmplat chiar, ca Maj. Sa mo- mult, decât să se dea libertate la realisarea
cita o influenţă hotărîtore. Atunci mărul său de ac]l următorele: narchul să cheme telegrafic la sine pe acestei acţiuni. De câte-orl în caşuri grave
s’a apropiat de el cea mai mare is „AdI (Miercuri) s’a întâmplat în Arad episcopul cardinal Dr. Kopp din Breslau. ea s’a întrepus nemijlocit, totdâuna a ga
pită, oferindu-i-se candidatura la un lucru, ce de mult nu s’a văcjut: într’o Audienţa, ce i-s’a dat, a produs sensaţiă în rantat binele public. Papii adese-orî au pus
tronul Moldovei. A învins însă bu bâtaiă, ce s’a încins între tinerii români Viena şi la început nimeni nu-şi putea es- capăt miseriilor şi răsboielor şi au mijlocit
