Page 2 - 1901-07

o. agina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 151.-1901

C’un cuvânt tbte prgătirile arată prâncj. de gală în onbrea principelui este accesibil numai de trei laturi: aranjate cu prilegiul adunărei gene­
că la tomna, mai mult ca sigur, vor Ferdinand pe cuirasatul „Rotislav“. de cătrâ răsărit prin gura vălei Pe- rale a „Societăţii pentru fond de tea­
începe ârăşî luptele naţionale. Gu Primul toast l’a ridicat marele duce riceiului, de cătră apus prin strîm- tru român“ şi să asiste la însemna­
vernul unguresc va mai avâ se învingă în onbrea Suveranilor României şi torea Ceheiului şi despre mbcţă-cfi tul eveniment în viaţa nbstră cultu­
mari greutăţi pănă-ce să-şî vadă asi­ pentru prosperitatea Dobrogei, la prin strîmtbrea Nuşfalăului. rală, când — pbte — se va enuncia
gurată o majoritate cum o vre el care a respuns principele Ferdinand, Orăşelul Şimleu se laudă cu aplicarea fondului în sensul scopului
în viitorea dietă. De aceea atenţiu­ mulţămind marelui duce pentru vi- mari reminiscenţe istorice romane şi pentru care a fost adunat de <ţ®cî
nea principală a lui Szell e îndrep­ sita ce a fâcut’o Constanţei şi închi­ neromane. El a fost sediul vi­ de ani cu atâta abnegaţiune, adecă
tată acum asupra pregătirilor pentru nând pentru Ţarul şi Ţarina. După carilor episcopescî renumiţi: Albini, deschiderea unui teatru român per­
alegerile dietale, ce se vor ţine la toasturile acestea, Ales. Mihailovicî nemuritoriul Sterca Şuluţiu, Deme- manent la noi.
tomnă şi faţă cu cari au început s’a ridicat din nou şi a ţinut un triu Coroian. Casa cea vechiă vica-
Cine dintre aceia, carî pot să
mişcări pretutindeni. toast pentru armata română a cărei rială, cumpărată de Sălăgenî la ini­
mbrgă, n’ar dori să ia parte la o
vitejiă este cunoscută în Rusia. M. ţiativa marelui vicar Sterca Şiuluţiu
îjî 8ărbare culturală-naţională atât de
S. Regele Carol a trimis o căldu- şi plătită cu totul de Metropolitul
momentbsă ?
După-ce a visitat porturile bul­ rbsă telegramă marelui duce, rnulţu- Sterca-Şuluţiu, se folosesce şi a<Ţ de R.
gare Varna şi Burgas, marele duce mindu-i pentru toastul ridicat în să­ vicariul actual; asemene esistă încă
Alesandru Mihailovicî a sosit Luni la nătatea suveranilor români. Marele în condiţiunî bune casa, în care a
Constanţa, cel mai mare dintre por­ 'duce a răspuns imediat, esprimân- petrecut câtva timp nemuritoriul fîiu „Pericul jidovesc în Ungaria".

turile române. Din incidentul acesta du-şî regretele, că nu pbte să mergă al Sălagiului. Simeon Bărnuţiu, la
Sunt corbi albi aoele gazete ungu-
oraşul şi portul Constanţa au îm­ la Sinaia spre a visita pe Maiestă­ nepotul său Dr. Ioan Maniu.
resol, cari cuteză a grăi ceva despre pri­
brăcat haină de sărbătbre. Pentru ţile Lor. Promenada de lângă piaţă este
mejdia jidovismului în Ungaria, sâu chiar
primirea bspelui rusesc s’a dus la Miercuri la brele 5 diminâţa în curtea vechei cetăţi a Batoresci-
Constanţa principele moştenitor Fer- cuirasatul rus a părăsit portul Con­ lor. In 1848 servia de casarmă Ru­ împotriva Jidovilor. Pressa maghiară de
dinand al României şi primul mi­ stanţa. şilor, după aceea unei garnisbne îm­ acjl este aprdpe fără escepţiune în mâni
nistru Sturdza. Primirea, ce i-s’a fă­ * s părătesei. Do-asupra oraşului, sus în- jidovesel; îu Ungaria Jidovii fac comer-
cut marelui duce, a fo.-t una din cele tr’un vârf de deal, se văd ruinele ciul, ei fac literatura maghiară, sciinţa ma­
ŢHarul „Germania din Berlin ghiară, ba pftnă şi în administraţia şi jus­
11
mai frumbse. In port staţiona divi­ unei străvechi întăriturî. Intr’o gră­
publică o corespondenţă din Cons- tiţia au întrat şi s’au înstăpânit binişor.
zia de mare a flotilei române de dină de lângă pola din spre apus a
tantinopole, în care se cfice, că Ţarul Astfel, oum am dis, a-se vorbi şi a-se scrie
resboiu, precum şi alte vapbre, în­ cimiteriului român şi rom. cat., s’au
ar voi se se modifice tratatul din Berlin. despre isprăvile ce le săvîrşesc rămăşiţele
tre car! vaporul „Regele Carol“. aflat prin săpături podobele de petrii
Şi anume: Bulgaria să-şî micşoreze poporului de odinidrâ a lui Israil răspân­
Marele duce sosi la 9Y bre pe bor­ scumpe de origine gothică, cari s’au
2 contingentul de pace, prin ceea-ce dit pe suprafaţa întregului glob, trece :u
dul cuirasatului „Rotislav“. Sosirea preţuit şi cumpărat de museul naţio­
i-s’ar da Sultanului posibilitatea de a Ungaria drept o cutezanţă orbă, căci Jido­
lui fu salutată cu 21 lovituri detun, întroduce reforme în Macedonia. Ser­ nal ung. cu 38,000 fl.
u
date de bateriile de pe „Rotislav , In jurul Şimleului este Badaci- vul aici este o plantă „nobilă", de'care nu-i
bia şi Muntenegru să fiă provocate permis cui-va a-se atinge, Jidovul este o
la care s’a răspuns cu lovituri de nul, un sat unde trăiesc mulţi dintre
de a curma pedepsele faţă cu Alba- fiinţă privilegiată, el simbolistă „liberalis-
tun din partea română. După sosire consângenii marelui Simeon Bărnuţiu;
nesii încălcători de graniţă, br în mul“ în Ungaria şi tot ce e „liberal * aici,
1
principele Ferdinaind, purtând uni­ între alţii văduva nepotului său Dr.
schimb Ţarul să ceră dela Porta e tot-odată şi jidovesc.
formă de general, a făcut o visită Ioan Maniu cu 2 fete ale ei. La spa­
otomană garanţii faţă cu neliniştirile
marelui duce, care i-a reîntors’o pe tele Măgurei e situată Bocşa-română, Se găsesc însă totuşi 6menl şi în sî-
Albanesilor. Pentru realisarea pla­
bordul vaporului „Regele Carol“. unde zac osămintele lui sub monu­ nul Maghiarilor, cari să atragă atenţiunea
nului se 4i° oă se va convoca un
e
Sera principele Ferdinand a oferit congres internaţional la Petersburg mentul ridicat de fiii Sălagiului; nu obştei creştine asupra primejdiei, ce o in-
un banchet în onbrea ospelui rus departe este Guruslăul, locul bătăliei vblvă în sine jidovismul pentru Ungaria.
său Coppenhaga.
pe bordul numitului vapor. Princi­ lui Szâkely Mbzes cu Mihaiu Vi- Aşa de pildă vedem publioându-se în „Al-
u
pele a toastat salutând pe represen- tăzul. lcoimany dela 19 Iulie un articul important
tantul Ţarului şi a beut în sănăta­ Şimleul Silvaniei Aceste şi alte reminiscenţe is­ din tote punctele de privire, despre „peri-
tea Ţarului şi a Ţarinei. A respuns torice românesc! şi pentru-că e ro- culul jidovesc în Ungaria*, articul, pe care
marele duce Mihailovicî, mulţumind si „ Adunarea generală a Societăţii pentru mâneţ, având jur român, parte de ţinem să-l facem cunoscut cetitorilor noştri.
pentru primirea, ce i-s’a făcut şi ru­ fond de teatru român . locuitori şi inteliganţă română, au In îutroduoerea artioulului scris de un
11
gând pe A. Sa principele Ferdinand atras disgraţia şovinismului asupra anumit K. T. M. se spune, oă pressa ma­
se esprime M. S. Regelui Carol re­ Bravii noştrii Sălagenî fac mari Şimleului, care l’a făcut din fost se­ ghiară contrabandăză sistematic pe Jidan
gretele sale, că nu pote se i-se pre- pregătiri pentru primirea în mod diu de comitat şi tribunal un punct în naţiunea maghiară. Ea vorbesoe şi scrie
senteze, apoi a închinat pentru su­ demn de ei a biroului şi membrilor neînsemnat al comitatului, punând în despre Maghiari dc confesiune jidbv6scă, deşi
veranii României. Musica a intonat Societăţii pentru fond de teatru român locul lui, prin vestita arondare a lui Maghiarul n’a fost nicl-odafcă Jidan, nici
imnul rusesc, apoi cel românesc. Ma­ şi a participanţilor din tbte unghiu­ Coloman Tisza, oraşul Zălau, care Jidanul n’a fost Maghiar vre-odată. Arată,
rele duce a mai închinat şi pentru rile ţării la adunarea ei generală, n’are a-se lăuda cu nimic istoric. Dbr că din 17 milione loouitorl ai Ungariei,
principele şi principesa României, care se va ţină în 1 şi 2 August a. aceste defecte le suplinesce prin mai mult de un milion sunt Jidovi. Acest
pentru armata şi marina română. c. în Şimleul Silvaniei. aceea, că este aprbpe pur maghiar raport numeric nu este bine să se bagate-
I-a respuns A. S. R. principele Fer­ Şimleul-Silvaniei este istoricul şi calvin. liseze, căci rassa acâsta de popor (Jidanii)
dinand, închinând pentru marea du­ şi adevăratul centru al Sălagiului Acest orăşel, ce s’a distins prin împrăştiată în t6te părţile ţării, imprimă
cesă, pentru armata şi marina ru- într’o vale frumosă a Crasnei, scu­ românismul lui, aştăptă pe bspeţii ro­ caracterul ei specific în măsură deoisivă
sâscă. Musica intonâ imnul românesc tit dinspre mecjă nbpte de„Măgura“, mâni, cari, credem, se vor duce din asupra caracterului maghiarimei. De va suc­
şi rusesc. încungiurat din spre apus şi miacjâ-cji tbte ţinuturile locuite de Români cede, ca Jidanii să fiă contopiţi în corpul
Marţa la amiacji s’a oferit un di­ de pitorescî coline acoperite de pă­ ale ţării să se împărtăşăscă de căl- n&ţiunei maghiare, acâsta nu va mai avă
neu de ambasadorul-rueesc Fonton în duri şi vii. Zace într’o vale frumosă durosa ospitalitate a fraţilor lor să­ caracter maghiar, ei va fi o naţiă jidano-
onbrea marelui duce, er săra un tăiată de Crasna la pola Măgurei şi lăgenî, luând parte la festivităţile tnaghiară.

cultăţl peste 160, bine înţeles afară fusiunea acesta mi-se pare că nouă curenţă se îmbogăţia şi meşteşu­ îi e dor de pâne, trebue s’o cum­
11
de facultatea de teologiă, căci nu­ ni-a făcut mult rău, deorece a fa- garul său negustorul român se pră­ pere cu bani gata dela Kirios Jani,
mai asta ar mai trebui, ca se fim vorisat în cel mai înalt grad stabi­ pădea. Comerciul era liber! grecul distribuitor de pâne în oraşe
complecţi. Ce vor face atâtea licen­ lirea streinilor intermediari pe pieţele Meseriaşul său negustorul român şi în sate. Apoi se n’ai pelagra în­
ţiate? Trbba lor! Destul că crescerea nostre, fără a dovedi, că dispun de lovit fiind de „Concurenţă şineavând cuibată în coliba ţăranului dela noi?
1,1
e greşită şi acum, ca s’o îndreptăm, un capital moral şi material, sub cine a’l ocroti în lupta neegală, In ţâra acesta binecuvântată de
trebue se deschidem şcoli de menagiu cuvânt, că comerciul liber nare controlă. alerga la funcţiuni pentru care Dumnetjeu, încât e un adevărat raiu
= bucătăriă, cum e aceea dela Mă­ De aceea în măsura în care se n’avea nici chemarea, nici pregătirea pământesc, noi n’avem grădinî de
gurele, Bârlad etc., ca se înveţe fe­ importau produsele fabricelor streine, necesară. legumi împrejurul caselor nostre.
tele se facă rîntaş, fiind-că în casa în aceeaşî proporţiune întrau şi in­ Femeia română dela sate ca şi Aiul, câpa, ridichea, morcovul şi
părinţilor delicata mademoiselle, doctoriţă, termediarii streini în ţeră, carî în ca­ dela oraşe, ne mai având plăcere a pătrunjelul, atât orăşeanul cât şi
în astronomia, nu şî-a pus picioruţul litate de comercianţi deschideau pră­ se ocupa cu inul, cânepa său lâna, sătânul tbte le cu mp eră cu bani
în bucătăriă. vălii pe pieţele nbstre, bucurându-se lăpăda furca şi răsboiul de ţesut şi gata dela gospodin Bulgaroiv, care
Părăsirea comerciului şi indus­ la conaţionalii şi coreligionarii lor căutând nod în papură, că hainele pănă în (Ţuă pornesce pe uliţî în
triilor seu meseriilor la noi în ţâră, fabricanţi de afară de mari credite, gata ar fi mai eftine decât cele oraşe şi în sate şi strigă cât pbte:
mi-se pare că a resultat şi din des­ pe care în urmă tot ei le-au com­ lucrate cu mâna în casă, da şi ea haideţi la ardeiu şi usturoiul
fiinţarea breslelor şi proclamarea promis în paguba ţării şi a comer­ năvală la „Concurenţă*, Se nu credeţi că glumesc. Vor­
comerciului liber. ciului român. Pe calea acesta au ajuns lucru­ besc forte serios, afirmând, că chiar
Principiul comerciului liber, care Noi din acest punct de vedere rile în starea de ac}î, ca ţăranul şi administraţiunea şcolei de agri­
străbătea din Anglia pe la 1864 în n’am fost destul de pricepuţi, spre a nostru în ţâra românâscă să porte cultură situată pe întinsa câmpiă
tbte părţile lumei spre a pute cu­ lua dela început măsuri de apărare. cămaşe, ismene şi ciorecî cumpăraţi dela Ferestreu, îmbracă, elevii in­
ceri din ce în ce mai mult teren, Ne mulţămiam numai a privi cu in­ gata dela jupan Moise Kahana. terni cu postav fin de pe la jidovî,
mai cu sbmă în ţările înapoiate în diferenţă la deschiderea prăvăliilor In ţâra cea mai bogată în pro- par’că ar fi nisce copii de aristo­
cunoscinţele doctrinelor practice şi din partea străinilor, carî îşi puneau ducţiunea grâului, femeia română craţi din Teresianul dela Viena,
teoretice ale economiei politice, nu atrăgătorea firmă: „La Concurenţă“. săteană sâu orăşână să nu scie fră­ cumpără pâne de pe la grecî şi le­
voia se scie, că ar esista o deose­ Lumea alerga cu bani buni şi mânta şi coce pânea, cuptbre de gumele le procură c^ilnic de pe la
bire de clase şi de interese,*., între cumpăra marfă ieftină şi — prostă. pâne nu se pomenesc pe la casele zarzavagii (grădinari) bulgari din
meşteşugar, fabricant şi comerciant. Celor în drept a esercita o controlă lor şi bărbatul, plecând la munca piaţa Daciei în Bucurescî, unde în
Pe toţi îi cufunda în aceeaşi apă, severă, puţin le păsa, dâcă cumpără­ câmpului, e nevoit a-şî lua căldarea fiă-care cţi dimineţa întâlnesc! într’o
dându-le numirea de comercianţi. Con- torul se păcălea, jidovul dela „Con­ de mămăligă în spinare, sâu dâcă trăsură pe arcurî câte doi elevî în-