Page 4 - 1901-07

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 151.—1901.

1902 centenarul marelui Român şi scrii­ de administraţia al Băncei din Lipsea, care C o n v o c i i r e . anumite ore instrucţiune conversaţională în
tor Ioan Heliade-Rădulescu. Propuuerea e bancă a dat de curând faliment, a cre4ut Prin aoâsta se convâoă adunarea oar- limba maternă, maghiară, germană, la do­
cât se pote de nemerită şi patriotioă—elice că e dator să-şi dea demisiuuea din postul ouală ordinară a despărţământului X Brad rinţa espresă din limba francesă, primesc
U
„Secolul XX —şi nu putem decât să ade­ de consul. Ministrul afacerilor străine i-a uniforma care constă dintr’o haină, 2 şurţe
răm diu totă inima la ea. E nemerită, fiind primit demisiunea. al „Asociaţiunei pentru literatura româna în forma unei haine, o pălărie de iârnă şi
şi cultura poporului român’ pe Duminecă una de vară şi o manta de iârnă. Taxa
că nici unui corp social, nu-i revenea în în 28 Iulie st. n. a. o. îu Brad. anuală pentru instrucţiunea în limba fran­
primul rând acâstă datoriă, oa membrilor Cinci căsătorii de-odată. pilele cesă 20 corone, taxa pentru instrucţiunea
aoestea se vor celebra cinci căsătorii prin- La aoâsta adunare sunt poftiţi a par­
corpului didactic, acela oare di cu 4' con­ în pian de 3 ore la săptămână (1% ore
oiare la Constantinopol. Printre aceste cinci ticipa toţi membrii, precum şi binevoitorii instrucţiune, 1 / ore deprindere) cu între­
A
tinuă marea operă de luminare a poporului 2
prinoese, două sunt ficele ex-Sultanulni Mu- şi sprijinitorii acestei instituţiunl cul­ buinţarea pianului 60 corone la an. Tote
român. Căci mai înainte de tote Ioan He-
rad. Cheltuelile pentru celebrarea căsăto­ turale. aceste şi spesele pentru cărţile trebuinciose
liade Ridulescu a fost „dascâl“ în înţele­ materialul de scris, de desemn, de lucru
riei se vor urca la patru milione lei. Gu­ Obiecte: 1) Deschiderea adunărei la
sul cel larg al cuvântului; el a învăţat un de mână etc. nu sunt cuprinse în suma sus
vernul turceso scie să facă lux. 10% âre a. m. în biserica gr. or. diu loc.
întreg popor, aprope o jumătate de veac. amintită de 150 corone respective 300 co­
2) Raportul oomitetului despre activitatea rone, deci despre acoperirea acestora trebue
Musica orăşenescă va cânta săptă­
Curs pentru valorisarea pontelor. sa îu anul 1900/1901 şi despre starea des­ să se îngrijâscă părinţii sâu tutorii. Pentru
mâna viitâre după cum urmâzâ: Luni la
Ministrul ung. de agricultură, pe lângă părţământului. 3) Alegerea unei comisiunl instrucţiune de dans încă e a-se plăti o
6V 6re d. a. îu paroul Rudolf: Marţi, Mer- sumă 6re-care moderată, ce se stabilesce
institutul de grădinărit dela Budapesta a S pentru ceusurarea raportului. 4) Insorierea
curl şi Sâmbătă la 6 ore pe^romenada de din cas în cas înînvoâlă cu măestru de dans.
înfiinţat un curs de şese luni pentru valo­ de membri noi şi încassarea taxelor dela
jos, âr Vineri la 5% ore d. a. pe prome­ Pentru folosirea veştmintelor de gimnastică
risarea pomelor, începând din 26 August. membrii vechi şi noi. 5) Cetirea, disertaţiu- ale internatului e a-se plăti 2 corone pe an.
nada de sus.
0
La curs pot lua parte bărbaţi şi femei şi uilor, cari sunt a-se insinua ou 2 4d coai
In internat se primesc eleve de I—IY,
doritorii pot să se anunţe printr’o simplă ’nainte la directorul despărţământului. 6) clasă a şcolei civile şi eleve de I—IY clasă
epistolă pănă la 10 August n. la direc­ Clu^iiiţ 15 Iulie 1901. Raportul oomisiunei pentru oensurarea ra­ a şcolelor elementare poporale. Elevele
ţiunea numitului institut (Budapest I Ker. portului oomitetului. 7) Alegerea comitetu­ şcâlei civile vor cerceta şcola civilă publică
înmormântarea protopopului Şte­ aparţinătore internatului, âr elevăle şcolei
Gelârthegy, menesut.) învăţământul la curs lui cercual. 8) Alegerea alor doi delegaţi
fan Câmpean. In 9 1. c. a trecut la poporale vor cerceta şcola elementară po­
se dă gratuit. pentru adunarea generală a asooiaţiuuei,
cele eterne neuitatul protopop 1 Ştefan porală de stat din loc.
ce se va ţiuâ în aoest an în Sibiiu. 9) Alte
Foc din Trăsnet în Turdaş. In 18 Câmpean şi în 11 1. c. Joi l’am petrecut în Elevele, cari voesc a fi primite în in­
afaceri, cari cad îu sfera de eoinpetinţă a ternat au să-şi înainteze petiţiunile pentru
Iulie n. desoărcându-se asupra comunei ultima-i cale, pănă la mormânt, unde cu
adunărei. 10) DisposiţiunI pentru verificarea primire la Veneratul Ordinariat diecesan
Turdaş de lângă Orăştiă o furtună, trăsne­ lacrăml în ochi şi cu inima înfrântă de
protocolului. 11) încheierea adunării. gr. cat. din Oradea-mare pănă în 1 August
tul a lovit în şura economului Ioan Vlad, durere ne-am luat rămas bun dela el. a. c. — Petiţiunile sunt de a-se instrui :
Din şedinţa comitetului cercual ţinută
care s’a aprins îudatâ ar4ând dimpreună In ţinutul Ibaşfaleului, unde influinţa 1. Ou carte de botez. 2. Testimoniu şco-
în Brad la 18 Iulie st. u. 1901.
cu tot grâul adunat în ea. Focul a sărit şi elementelor străine e atât de simţitore şi lastic. 3 Atestat medical. 4, Atestat de re-
la vecinul Iosif Lula în şură, ar4ându-o nude sunt atât de rari fruntaşii români, Vasiliu Damian, Dr. Ioan Radu, vaccinare; doritorele de a obţinâ stipendiul
vor aclude şi un atestat comunal despre
asemenea cu tot grâul din ea. Şurile au mortea protopopului Ştefan Câmpean e o preşedinte. notar.
posiţia şi starea materială a lor, eventual
fost asigurate, dâr grâul nu. lovitură aspră a sorţii. a părinţilor lor..
Decedatul s’a născut în Zrapoţ (corni- ' Elevele primite au să aducă cu sine:
Daruri pentru biserică. D-l Nioolae Euga în Sasca-montana.
tatul Solnoc-Dobâca) la 10 Noemvrie 1841. Albituri şi fuste din fie-care câte 6, —
Stoica Frenţi cojocar din Veneţia inferioră
Studiile gimnasiale şi le-a făcut la gim- 2 Iulie v. 1901. din fuste 3 au să fiă din barchet colorit;
şi domiciliat în Seheiul Braşovului şi soţia 12 părechl ciorapi negri; ^umbrelă mare;
nasiul din Cluşih, unde a depus esamenul Comitetul parochial din Sasca-montană
acestuia Marina au dăruit pe sâma biseri- 2 părechl ghete înalte, cari trebue să fie
do maturitate cu succes strălucit. Dintre în frunte cu harnicul său preşedinte d-l
cei gr. ort. române din Veneţia inferioră de tot nouă; 1 manta de primăvară de co-
multele cariere, cari pe aoele vremuri erau Iustin Chirillă, ş’a ţinut de datorinţă şi îu lore vânătă sâu nâgră; 4 haine de casă, din
în anul trecut 2 lumini de cununiă în preţ
deschise tinerimei nostre, dânsul şl-a ales anul acesta, faţă de sfânta biserică a nostră care 2 de barchet, 2 din creton, de tot
de 30 cor., âr în a. c. ioona Sfintei Treimi,
cea mai spinosă şi cea mai puţin renta­ română gr. or. din loc, de-a aranjat o pe­ durabile; 1 plapomă cu 2 învălitore; 2
3 sfeşnice, o candelă şi lumini în preţ de perml cu 4 feţe albe; 2 cearşafuri; 3 şter­
bilă, carierea preoţescă. S’a dus la Yiena, trecere fârte ffumosă în curtea bisericei,
70 cor. — Tot îu anul c. au mai dăruit gare ; 6 şervete; 2 piepteni, unul rar şi
unde în anul 1868 absolvase cu resultat din incidentul Hramului bisericei, Sfinţii
acestei sfinte biserici, Ioan Stoica Deregă- altul des; 1 perie de dinţi; 1 perie de
bun cursurile teologice. Apostoli Petru şi Pavel, dic o petrecere în haine; 2 perii de ghete, săpun, praf de dinţi.
toriu un moşnâg de 85 de ani şi oautor al
In anul următor 1869 a reîntors la favorul sfintei biserici, care s’a petrecut în Elevele să aducă cu sine conscrierea
bisericei un pult, un iconostas şi uu sfeşnic
Blaşiă, unde funcţionâ ca cancelist metro­ ordinea şi frumseţa cea mai bună, la care tuturor obiectelor şi uneltelor trebuinciose
în preţ de 65 oorone şi Dumitru Cornsa
politan dela 1 Septemvrie pănă la 1 Ia­ au încurs dela publicul participant suma îu două esemplare.
ferar un sfeşnic în preţ de 5 corâne pentru
nuarie 1870, când fu chirotonit. Dela 1 de peste 110 cor. In fine cu provocare la disposiţiunea
ceea-ce li-se aduce mulţumite ferbinţl. Ve­ Veneratului Ordinariat se atrage atenţiunea
Ianuarie 1870 pănă la finea lui August a Fală vouă Săscanilor, căci mai iubiţi
neţia-inferioră în 18 /VII. 1901. Qeorge Co- părinţilor şi a tutorilor acelor eleve stipen­
aceluiaşi an, funcţionâ tot acolo ca vice- încă obiceiurile nostre strămoşesc!!
maniciu preşedinte al comitetului paroohial, diste, cari au fost stipendiate condiţionat,
notar, âr dela 1 Septemvrie 1870 pănă la Tot cu acelaşi prilej, comitetul pa­ să nu întăidie a-şl presenta petiţiunile la
1
Mihail Garua preot.
1 Martie 1872 ca profesor seminarial. In 2 rochial, a ales la Hramul bisericii, un Naş Veneratul Ordinariat diecesan pe timpul
Reînceperea emigrărilor evreescî. August 1873 fu dispus de paroch esempt pe anul acesta, în persona d-lui Dr. Mihaiîi hotărît.
Duminecă vor fi espediate din Iaşi în Ame­ cu titula de vice-protopop onorar, er prin Gropşan advocat în Oraviţa, deşi d-sa de Elevele primite au să se presenteze
în internat la 6, 7 Septemvrie.
rica pentru New York pe spesele alianţei decretul de 18 Septemprie 1900 fu înaintat present locuesce în Oraviţa, dâr este fiul
NB. Înscrierile atât în şcola civilă, cât
israelite, 9 familii evreescî compuse din 42 ca protopop actual, în care calitate a func­ bisericii nostre, şi fiul unui ocnar din loc.
şi în cea elementară de fete vor fi în 5, 6, 7
de suflete. Emigranţii vor fi conduşi pănă ţionat pănă la morte. Prea onoratul naş al bisericei nostre
Septemvrie. Didactrul cu taxa de înscriere în
la Budapesta de câtră un delegat ieşao. Er acuma, când după o muncă de d-l Dr. Mihaiu Gropşan, cu ocasiunea şcâla civilă e 16 corâne (8 fi.), &ă în cia
mai bine de 30 ani, să cuvenia să-şî vadă acâsta a şi donat sfintei biserici una sută elementară e 6 cor One (5 fl.) la an.
Uciderea lui Carol Bollia. Lordul
cu ochii întruparea idealului său, fericirea corone. Pentru acest dar frumos şi pe acâsta Direcţiunea.
Kitchener telegrafâză, că Carol Botha fiiul
poporului şi a familiei sale, a trecut fără cale în numele parochienilor noştri pri-
comandantului Filip Botha, a fost ucis în-
de veste şi prea de timpuriu în acele ţi­ mâscă mulţămirile nostre, dorindu-i ca
tr’o luptă oare s’a dat la Oranj. A.pel,
nuturi, de unde nu mai e reîntorcere. Dumnedeu atotsciutor şi răsplătitor fap­
La Transwaal. V. Rusănescu, fost re­ La înmormântare a servit Rev. Dn telor celor bune, să-i primâscă darul ca o Convins de netăgăduitul folos ce-1
porter la mai multe 4i&re din Bucuresol a canonic Dr. Yasiliu Hossu, ca esmis al Es- jertfă adusă din inimă curată, şi să-i lun- aduc bibliotecile înfiinţate între poporul
nostru, m’am hotărît a înfiinţa o bibliotecă
plecat spre Transwaal. celenţei Sale Metropolitului Victor Mihalyi gâscă firul vieţii până la adânci'bătrâneţe, şcolară-poporală în Comorişte (com. Caraş-
dimpreună cu protopopii D.-S.-Mârtinului ca să mai potă şi altă-dată prin astfel de Severin), spre care scop apelez la genero-
Falsificarea cafelei. Tribunalul co-
şi Mediaşului, precum şi un număr însem­ faptă nobilă, să sprijinâscă căuşele sfintei sitatea P. T. public român, rugându-1 să
recţional din Hamburg a trebuit să achite
nat de preoţi. nostre biserici. doneze unele opuri reviste etc. spre scopul
pe un industriaşi dovedit de a fi schimbat amintit.
Biserica nouă şi destul de mare a Alexandru Băiaş,
aspectul exterior al boabelor de cafea bra- Eventuale donaţiuril trimise la adresa
Ibaşfalăului, care a fost zidită la îndemnul notar al comitetului parochial.
siliană spre a o putâ vinde sub o etichetă subscrisului (posta Kakova) se vor primi cu
fericitului decedat, era îndesuită de lume,
purtând numele de Porto-Rico. Experţii au mulţâmită şi se vor chita pe cale diaristieă.
câud Rev. Domn canonic Dr. Y. Hossu Comorişte, la 29 Iun. 1901.
declarat, că dâcă e criminal lucru colora- Internatul Pavelian de fete din Beiuş.
printr’o preafrumosă vorbire, în care arăta
ţiunea artificială a cafelei prăjite, nu e tot Alexe Jianu,
meritele decedatului, cere în numele mor­ Concurs pe an. scol. 1901/1902.
astfel cu falsificarea colorei cafelei nepră­ învăţător.
tului ertăciunile dela familia şi poporul său
jite. Acusatul se mulţămia, în adevăr, să Elevele internatului sunt său stipen-
atât de iubit. Cuvântarea a stors lacrăml. diste în întreg sâu stipendiste în jumătate,
vopsâscă bobele în verde albastru şi să
A vorbit după aceea preotul Cicmantrului, sâu solvente.
astupe găurele băgând îu ele făină. Iu 3CIR1 ULTIME.
Dan, er la mormânt veteranul nostru preot La stipendii pot concura în prima li­
chipul acesta, învălişul subţire trandafiriu
Borza şi în fine Iuliu Morariu stud. uni­ niă fetiţe orfane de preot din diecesa gr. Londra 19 Iulie. Lui „T im e s “
care caracterisâză cafeaua brasiliană, e aco­ cat. de Oradea-mare ; stipendiste nu pot fi
versitar, luându-şl adio în numele tinerimii, i-se anunţă din Pretoria, ca acum
perit. Experţii adăugară, că colorea arti­ decât fetiţe de religiunea gr. cat. Solvente
al cărei părinte sufletesc a fost decedatul. se începe a treia faşă a operaţiuni­
ficială a bobelor de cafea se practică în se primesc atât eleve gr. cat. cât şi gr. or.
Marea mulţime de inteligenţă şl po­ lor de i6rnă, cara va fi de mare în­
Hamburg de mai bine de 40 de ani, că în Stipendistele, cari se bucură de sti­
por, din loc şi jur, frumosul număr ai pendiu întreg, pentru provisiune, instruc­ semnătate.
realitate publicul nu era înşelat, fiind-că
preoţilor, care a asistat la acest act fu­ ţiune şi educaţiune în internat nu solvesc Londra, 19 Iulie. „Morning Post“,
nu colorea face calitatea cafelei, şi că în
nebru, suut dovedile cele mai eclantate nimica ; elevele cari an stipendiu numai în anunţă, pe basa unei telegrame, că
sfirşit, dâcă ar condamna pe acusat, ar jumătate solvesc 150 corone, âr elevele sol­
despre iubirea de care s’a bucurat dece­ comandantul ScJialk-Tiurger a chemat
trebui să urmărâseă pe toţi concurenţii co- vente plătesc la an o sumă de 300 corone
datul. la arme pe toţi tinerii do peste
merciului celui mai cinstit. Judecătorii au în două sâu cel mult patru rate egale an­
Dea Dumnedeu, ca acest suflet nobil, ticipative, adecă: în 1 Septemvrie, 15 No- 14 anî.
sfeclit’o înaintea acestei eventualităţi şi au
care prea de • timpuriu s’a grăbit dintre emvrie, 1 Februarie şi 15 Aprilie. Saragossa, 19 Iulie. Erî demon­
hotărît, că vopsirea cafelei cu scopul de a
noi, — cu puţin încă înainte de mortea Elevele aşedate în internat pentru su­ stranţii au bătut cu pietrii residenta
înşela pe cumpărător asupra locului de
sa avea planuri frumose de realisat,—să-şi mele amintite primesc* provisiunea întrâgă, episcopescă, institutul teologic şi
origină, nu e contrar legei. adecă: cvartir, întreţinere corăspundătore
afle după mulţimea faptelor sale de bine câte-va biserici. Asupra poliţiei încă
şi bună, luminat, încăldit, spălat, instruc­
Deinisiunea unui consul. Wilhelm răsplata cerâscă, eră prea întristata familiă s’a aruncat cu pietrii. Episcopul din
ţiune specială în studiu, în declamărî, în
Woelker, consulul general onorar al Româ­ să aibă tăria sufletescă de a suporta acâstâ cant, în diferite desterităţl, în lucruri de Saragossa a sistat tbte ritualele bi­
niei la Lipsea, făcând parte din consiliul crudă lovire a sorţii. Jllles. mână, economia casnică, în fie-care di în sericesc!.