Page 5 - 1901-07

Nr. 151.—1901. GAZETA TRANSILVANIE]. Pagina 5.

Proverbe. Deci ş’aci apare g) mori, li) fabrici de spirt, i) alte stabili­ Escrierea unui premiu în acest scop
Iar proverbul care mente. ar înlesni, credem esecutarea acestiu lu­
Lăcomia strică omenia. Pice: „Lăcomia 38. Câţi fabricanţi? cru bun.
„Strică omenia 39. Câţi din meseriaşi au învăţat me­ Pe basa acestei stastistice, făcute cu
De când lumea-i lume, seria, în totă regula şi au făcut praxa ne­ conscienţiositate, am vedâ ce avem în fiă-care
Omul a îîvnit * * cesară ? comună, în fiă-cax e comitat şi în întx-egă
-
Tot mai mult se aibă, 40. Câţi s’au cualificat pe cale auto-
Un popor mai mare ţex-a. Şi astfel am ave o basă pentru a
Ş’atuncî s’a ivit: didactieă?
Pe altul mai mic procede, nu mai mult pe dibuite, ci în mod
Cearta şi bătaia 41. De ce meseriaşi ar mai avea co­
Ca se-i ia pămentul, conscient, treptat şi neîntrerupt la oi'gani-
Omoru ’ntre noi, muna trebuinţă?
Chiar din chiar nimic, saţiuixea ndstră economică, care cu cât se
Ura ’ntre popore 42. Câţi elevi de meserie sunt de
Ii caută ceartă, amână, cu atât se încurcă, se îngreuiâză şi
Şi cruntul resboi... present din comună (ori unde ar învăţa)?
Face tărăboi o se aibă urmări nespus de păgubitore
Şi d’atunci apare Şi la ce fel de meserii?
Şi la urma-urmii pentru viitorul economiei nostre naţionale.
Şi proverbul care 43. Câţi învaţă într’o şcolă indus­
Pice: „Lăcomia îi face resboi, trială mai înaltă ? X
„Strică omenia! . . . “ . Deci ş’aci apare 44. Câtă calfe sunt de present. (ori
Iar proverbul care Comerciul de demult.
* unde ar fi ele aşedate?)
❖ * Pice: „Lăcomia
45. Comuna politică ori bisericâscă Mă tot trudesc să găseso Jceva mai
„Strică omenia
Un o m , — se dau pildă, — ajută şi ele cu ceva la crescerea elevilor înşirat asupra istoricului comerciului româ­
Mănâncă grozav, * de meserie şi perfecţionarea sodalilor din
* * nesc. D-l G. lonescu-Gion în Istoria Bucii-
Tot ce-i iese ’n cale comună ? rescilor, vorbesoe în câte-va pagini, din
Şi cade bolnav... Lăcomia deră, — 46. Se învaţă în şcolă din comună: oare reese, cum-câ „pe vremea lui Brâu-
Altu bea în lege, Precum aţî vecjut, — a) lucrul femeiesc de mână, b) vre-un ram eoveauu era şi pace şi bogăţie şi belşug la
Svîntă vin, rachiu, Rend pe rend în lume de industriă, (pentru băeţl) ca: împletirea t6te .
u
Grabnic a născut:
Şi pe drumuri more pălăriilor de paie, a corfelor ş. a. obiecte „La biruri, neguţătorii bucurescenl,
Cearta' şi bătaia
Ca un damblagiu... de răchită seu papură? „se împărţtau în neguţători români, îu bra­
Omoni ’ntre noi
Deci ş’aci apare 47. Este şcolă pentru învăţăceii de şoveni, ChiprovăoenI, Armeni şi Jidovi,
Iar proverbul care Ura ’ntre popore meserii ? „contribuiau după trebuinţă, şi contribuiau
Pice: „Lăcomia Şi cruntul resboi!... 48. Ţinutu-sa, său ţine-se curs cu „aprâpe la tote şi anume: la birul pro-
„Strică omenia / . . . “ . Braşov, 1 (14) Iulie 1901. adulţii, pentru-ca ei să-şi însuşescă dexte­ „priu cfi > renduâla găleţei, la boii, la
s
* Marion. ritate în confecţionarea celor mai neapărat „vacile, la oile, la untul şi la mierea, cari
* * trebuinciose obiecte din sfera industriei „tâte mergeau la Gonstautinopole; la râu-

Unul, ca se strîngă agricole? Când? Din partea cui? Şi cu ce „duâla datoriei, la haracifi, la lipsa hara-
Bani şi erăşî bani, succes? „ciului, birul sforii, ruptârea veobe, rup-
Nu bea, nu mănâncă, Nou abonament IV. „t6rea nouă, dajdiă pentru cheltuiala Slu-
Rabdă anî de a n î . . . 49. Dintre comercianţi: a) câţi sunt „geriei, luorul viilor domnesc!, birul cară-
la
Şi ’ntr’o c]i cu sore, — boltaşi români (câţi străini), b) câţi birtaşl, „lor şi salahorilor când se trimeteau unde-
Târcjiu seu curend, — Gazeta Transilvaniei. c) câţi comercianţi de bucate, d) câţi co­ „va; obeltuâla jioniţei domnesc!, ploconul
Deşi cu parale, — mercianţi de vite, e) câţi comercianţi de „Sultanului, ploconul Hanului, ploconul
Cu 1 Iulie st. v. 1901
More d e . . . f l ă m e n d . . . lână, /) câţi comercianţi de pome, g) câţi „Vizirului, plooonul Ckekaelei Vizirului,
Deci ş’aci apare s’a deschis nou abonament, la care de miere şi ceră, li) câţi de ouă şi galiţe, „ploconul Seraskierului, ploconul lui Reis-
Iar proverbul care invitam pe toţi amicii şi sprijinitorii i) câţi de alte specialităţi? „Effendi, plooonul paşei dela Belgrad. Fu-
Pice: „Lăcomia foiei nostre. 50. Câţi din comercianţi au învăţat „măritul, dijmăritul şi vinăritul îi atingeau
„ Strică omenia !. .. profesiunea în regulă, făcându-şî anii de „oâte odată; în schimb însă posmagii, adecă
Preţul abonamentului:
* învăţăcei şi praxa de calfe? „pesmeţl, şi zăblăul gros, adeoă pânza de
£ # Pentru Austro-Ungaria: pe un 51. Câţi au deschis boltă fără nici o „saci, în cari se legau pesmeţii de trinrs
an 24 corbne; pe şâse luni 12 corâne;
Ca se-şî mai mărescă pregătire specială? „la împărăţie, erau mai totdâuna pe sârna
pe trei luni 6 corone; pe o lună 2
Avutul, se şeii, 52. Câţi elevi de comerciii sunt de „neguţătorilor. Contribuiau la cumpărarea
corâne.
Om pe om despoie present din comună? „a 150,000 de păpuşi de sf6ră, cari se tri-
u
Prin procese m i i . . . Pentru România şi străinătate: 53. Câte calfe ? „metean la Constantinopole .
Şi pentr’o moşie, — pe un an 40 franci, pe şâse luni 20 54. Câţi tineri studiază în vre-o şcolă Şi mai departe d-l Giou mai urmâză,
Seu casă de vrei, — franci, pe trei luni 10 franci, pe o comercială supei’ioi’ă? că: „Schimbările, cumpărăturile, vânclările
Se om oră fraţii lună fr. 3.50 55. Ajută cu ceva comuna politică „dau o viaţă estra-ordinară de întinsă co-
Orbesce ’ntre e i ! ! Abonamente numai la numeral poporal seu cea bisei’icescă pe elevii seu calfele de „meroiului bucurescean. Erau atâtea parale
Deci ş’aci apare comerciu ? „în ţâră în timpul lui Şerban-Vodâ Canta-
Iar proverbul care de Dumineca: 56. Cum e starea materială a comer­ „cuzino şi în timpul lui Brânooveanu, în-
Pice: „Lăcomia Pentru Austro-Ungaria: pe un cianţilor? „cât Şerban, nu încă Domn, ci numai Spă­
„Strică omenia! . . . “ . an 4 corbne; pe şăse luni 2 corâne. 57. Cum a celor străini? tar, fiind la Constantinopole, cjioea îutr’un
\ . .
Pentru România: pe un an 8 58. A sărăcit comuna de când birtaşii „rând cu viforosa-i mâniă şi cu acea voce
*
* $ străini s’au aşedat în ea? „de stentor, care făcea să tremure pe cei
* franci, pe şăse luni 4 franci.
Sunt cochete ’n lume, — Abonarea se pote face mai uşor 59. Ce fel de societăţi economice se „ce-1 aucjiau :
Şi sunt câte vrei, — prin mandate poştale. află în comună, şi anume: a) reuniune agri­ „— Voiii face pod de pungi, dela se-
Carî dorind se-şî facă A dministraţiunea. colă (data înfiinţărei), b) reuniune de stu- „raiul muntenesc şi pănă la Vizir, şi tot
L u x . . . s e a i b ă . . . lei, părit, c) tovărăşie agricolă, d) grânar bi­ „ne va fi pe voiă!. ..
sericesc, seu al comunei ori al cutărei to­ „Er fata lui Brânooveanu, Maria
Ruinbză casa,
vărăşii e) însoţire de credit sistem Raiff- „Dâmna lui Constantin-Vodă Duca dela
Uită de copii
eisen, /) societate comercială pe acţii, g) „Moldova, oând le veni în 1695 maz -
Şi pe soţ îl vîră Trebuinţa unei statistice economice.
Num a ’n datorii... însoţire de temperanţă, li) reuniune de în­ „firea dela Constantinopole, ea, spune cro­
— F i n e . — mormântare, i) reuniune de asigurare a nicarul, fiind tîneră şi desmierdată de ta-
Deci ş’aci apare
Iar proverbul care III. vitelor, lc) însoţire de lăptărit, l) însoţire „tăl său, bocia în gura mare inuntenesoe şi
de vieri (pivniţe), m) reuniune pentru pro­ „cjioea: aolio! aolio ! că va pune taica
Pice: „Lăcomia 36. Câţi meseriaşi români sunt în co­
tejarea industriei de casă, n) reuniune de „pungă de pungă din BncurescI pănă în Ţa-
„Strică omenia! . . . “ . mună? Câţi din fie-eare fel:*) argăsitorl,
sodall eventual de meseriaşi, o) reuniune „rigrad şi cjSu! nu ne va lăsa aşa, âr ne
* argintari, bărdaşl, butnari, berari, căldărarî,
* * de comercianţi, p) eventual şi alte soiuri „vom întârce ou domnia îndărăt!"...
cismarl, ciubărari, oordonerî, covrigari, com-
de reuniuni şi însoţiri. Şi mai departe vorbind de esporfcul,
pactorl, cofetari, clopotari, cojocari, ,cala-
Uni! cată zestre ce se făcea prin secolul XVIII, oulege ur-
podarl, curelarl, croitori, eroitore, cârnă- La tote acestea ar trebui să se în­
Şi ’ntr’una aleg semne anul înfiinţărei, modul cum prospe- mâtdrele date după Hurmuzaohe :
ţărî, cărămidari, cuptorarl, cuţitarl, fauri,
Pănă ce în fine „Bogăţiile naturale ale ţării încep să
friserî, fotografi, găitanarl, grădinari, gra- râză, eventual şi alte date mai de impor­
Aleg pân’ culeg... „fiă cunosoute de străini. Bunăoră, cenuşa
vierl în pâtră, hotelieri, juvelieri, lâuarî, tanţă din viaţa lor.
Că iau zestre grasă Cine ar fi mai chemat să întreprindă „numită potaş, cenuşă de lemn de ştejar,
lacherierl (văpsitorl "de trăsuri), măcelari,
E adevărat, paşii de lipsă pentru efectuirea acestei sta­ „neguţătorii englesl şi olandesl o cumpără
mâtăsarî, maşiniştî, măsari, morari, olari,
Dâr o t6că s6ţa „oa pânea caldă dela principii Munteniei
orologerl, organişti, pictori, pitari, perieri, tistice ?
:
Că le 4i° „Ţi-arn d a t ! . . . “ . Credem că: Asociaţiunea pentru lite­ „şi Moldovei, cari pun de-o fac în nenu­
peptenarî, pânzari, petrarl, pălărierl, par-
Decî ş’aci apare ratul a română şi cultura poporului î'omân, măratele păduri ale judeţelor române.
dositorl, postăvari, puşcaşi, rachierl, rotari,
Iar proverbul, care care pe basa statutelor sale modificate j „Câra, pieile, —- chiar şi oele de iepure,—
sculptori, sitari, săpunarl, sticlari, strimfarl, n
Pice: „ — Lăcomia timpul din urmă, şi-a luat de devisă să „vitele cornute continuă a-se esporta îu
tipografi, turtarl, tapiţerl, urloerî, văpsitorl
„Strică omenia! . . . “ . lucre fără prejet şi pentru promovarea in­ „cantităţi enorme. Boii şi vacile mergeau
(de haine şi tort), zugrăvitorl de case,
* tereselor economice ale poporxxlui, şi care „în Italia şi în Sdesia. In Ardeal şi în Un-
* * zidari.
astădl posede un ox’gan de specialitate „garia treoeau pe fiă-oare an câte 50,000
37. Câte stabilimente industriale ro­
Un partid, — de pildă, — pentru aceste lucrări: anume secţiunea ei „de porci. Saegiiî, adecă păstorii turei luau
mânesc! sunt în comună şi ce fel ? Anume:
La cârmă se stea economică. Prin despărţămintele sale. Aso­ „din ţâră pentru Constantinopole câte
a) piuă, b) joagere (ferestrauă), c) maşini
Cât mai multă vreme ciaţiunea ar ave posibilitatea de a culege „300,000 pănă la 400,000 de oi ; capânlîii
de scărmănat lâna, d) maşini de tors, e)
Decă s’ar putea, datele de lipsă la facerea acestei statistice. „strîngeau pănă la 450,000 ocale de miere.
Comite la fapte răsboie perfecţionate, /) maşini de cusut, Suma neapărat trebuiuciosă pentra „Untul, săul, brânza, oirvişul, pastramaatin-
Rele şi scandal tipărituri, porto postai etc., încă nu va fi „geau şi depăşeau milionul. Lâna oilor
*) Ar fi pote folositor a se face şi conscrie-
Cari, la urma-urmiî, imposibil a o găsi. Pentru lucruri de aşa „trecea munţii îu Ţâra Bârsei în greutate
rea meseriaşilor, industriaşilor şi comercianţilor
Tot îl dau de mal, străini. mare importanţă trebue să se găsescă bani. „de 2,2000,000 de ocale.