Page 3 - 1905-06
P. 3
„DIN ORNAMENTK» ROMÂNĂ."
Albumul artistic de cusături şi ţesături ţără ’n lat noua credinţă din care va să vină una
neşti, întocmit din încredinţarea comitetului re şi nedespărţită, de mult aşteptata viaţă româ
uniunii agricole române din Sibiiu de dl Dimitrie nească.
Comşa, cuprinde o adevărată comoară de artă, O parte însemnată din această viaţă româ
care chiamă la viaţă bogăţii şi frumuseţi necu nească cuprinde şi acest album artistic, prin pu
noscute pînă acuma, şi apare în nişte vremuri, blicarea căruia reuniunea agricolă din Sibiiu, a
cînd lumea artistică s’a întors cu o deosebită săvîrşit cu adevărat o lucrare monumentală,
dragoste şi luare aminte cătră produsele artei care pentru generaţiile viitoare va fi un bogat
populare. Ne vine tocmai acum, cînd cărturarii şi nesecat izvor de inspiraţie.
noştri de pretutindeni încep Că acest album, ca aproape
a se convinge tot mai mult toate lucrările cari au deter
că baza culturei noastre na minat şi promovat naţiona-
ţionale — în limbă, litera lizmul în mijlocul poporului
tură şi în artă peste tot — românesc, a apărut pentru
nu se poate clădi temeinic primaoară tocmai la noi, e
şi durabil, decît ascultînd explicabil, fiindcă aici cultul
şi poporul dela sate, care a pentru noi înşine e mai pu
păstrat cu îndărătnicie aurul ternic şi e întemeiat pe o tra
curat al caracterului nostru, diţie veche, prin care ne
— şi studiindcu hărnicie tre susţinem şi cu care ne mîn-
cutul nostru, sărac în mani drim chiar.
festările lui externe, dar de Idea de a aduna produ
stul de preţios în viaţa lui sele industriei naţionale da
intimă românescă. tează de mult. — In o
Numai din această înfră serie de articole intitulate
ţire fericită a trecutului stră «Preumblări prin expoziţiu-
moşesc, bogat în izvoarele nea română», scrise în «Te
lui dătătoare de putere şi D. Comşa. legraful Român» din 1881,
viaţă nouă, cu prezentul real, regretatul profesor dr. D. P.
în care diamantele sufletului ţărănesc, nesecat Barcianu, ne spune cum în 1869 a văzut la
şi variat, e comoara cea mai curată, — se va Nurnberg Muzeul germanic, în care se adună
naşte o nouă strălucire şi întinerire a artei cu scumpătate toate produsele artei germane
noastre culte, care Românilor nu le poate vorbi populare, moderne şi vechi; iar mai tlrziQ a
decît româneşte. vizitat muzeul etnografic din Lipsea şi cel de
In literatură acest curent, numit aşa de cu industrie din Viena, în cari se adună tot feliul de
minte românesc, birueşte, fără zăbavă, sufletul lucrări de mînă făcute de oameni din popor. Apoi
tuturor cari mai simt o mîndrie naţională întrnşi. revenind la expoziţia din Sibiiu la 1881 zice:
Apostoli convinşi şi înzestraţi cu alese însuşiri «Comorile, cari în această materie, după cum do
morale şi intelectuale propovăduesc în lung şi vedeşte espoziţia noastră, zac ascunse în poporul
