Page 8 - 1905-12

252 LUCEAFĂRUL Nrul 12, 1905

CĂLĂTORII ÎN GRECIA.
u.
La Tanagra.
Dela staţiunea Schimatari pînă Ia ruinele ora­
şului Tanagra e o depărtare de vre-o trei Ki­
lometri. Cine vrea, tocmeşte un agoiat (cărăuş)
şi poate merge călare. Dar am preferit să merg
pe jos, ştiind că de-alungul drumului ce duce
din cîmpie la Tanagra s’au deschis mii de mor­
minte, în care s’afi găsit nepreţuite comori de
artă antică, îngropate de peste două mii de ani
de mîna evlavioasă a Tanagrenilor.
Tanagra a fost un oraş mai mult sau mai
puţin obscur în analele istoriei eline. Toată vaza
sa politică şi-a cîştigat-o din gelozia dintre Atena
şi Teba, cetăţile rivale, cari şi-au disputat cu
armele stăpînirea ei. Cea mai de seamă faptă
ce a văzut acest oraş beoţian, e ciocnirea sîn-
geroasă întîmplată cătră mijlocul veacului al V-lea
între Atenieni şi Spartani, în care cei dintîi
au fost cotropiţi în urma trădării călărimei tesa-
liote prin trecerea ei în tabăra duşmană. Dar Fată, amenintind cu fusul pe Amor tupilat in aratele el.
Atenieni! n’au întîrziat să bată pe Spartani şi
să-şi verse năcazul pe bieţii Tanagreni, ale că­ se ridică mai tîrziti după dărîmarea Tebei de
ror ziduri le-afl stricat din temelii. Oraşul însă cătră Alexandru cel mare şi ajunge la cea mai
înaltă înflorire sub domnia Romanilcr, cînd ves­
tit era prin bogăţiile lui, prin vinul desfătător,
prin casele-I împodobite cu portice largi şi cu
picturi iscusite.
Martorul acestei bunestări a Tandrei e Pa-
usania, cunoscutul călător grec, din epoca An-
toninilor. El ne vorbeşte de frumoa.ele temple
ale Tanagrel, îndeosebi de templul ui Bachus,
în care se află statuia acestui zeu, Ucrată în
marmură de marele artist Calomis; ce teatrul,
ale cărui rămăşiţi şi acuma se văd priitre ruine,
şi de alte clădiri şi curiozităţi ce oraşul îmbia
ochilor vizitatorului în vechime. Vrdnică de
însemnat e observaţia acestui călătorcu privire
la evlavia locuitorilor, cari singurii dntre Elini
nu zidiaCi templele cu casele lor de-;valma, ci
deosebit unele de altele, şi anume tenplele mal
sus de locuinţele lor, Ia aer curat ş departe
de necurăţenia oamenilor. Numai un sngur mo­
nument era aşezat în mijlocul cetăţii— monu­
mentul poetei Corinna, fiica Tanagre, cea mai
mare personalitate, care prin daru-i dimnezeesc
a cinstit locul de naştere şi a fost fala lui.
Numele Corinnei ne este astăzi curoscut mai
mult prin celebra carte a scriitoare franceze
Mme de Stael declt prin istoria litedurei; căci
din toată opera-I literară nu ne-a rinas decît
o brumă de versuri — nici măcar d am moş­
tenit dela colega ei Sappho, neuitat clntăreaţă
Jocul «cu cotylc». (de-acâlare.) a iubirii ferbinţl. Vîlfa ce s’a făcut n preajma