Page 10 - 1905-12
P. 10

254__________________________ _______________________LtX:EAFARUL ______________  ____________________ Nrul 12, 1905

          nument,  nici  o  zidire!  Am  stat  în  mijlocul  dă-   sul  şi  ameninţă  să  bată  cu  el  pe  vicleanul  Cu-
          rimăturilor şi am căutat să reconstruesc în minte   pidon,  care  fără  voie  i  s’a  suit  pe  genunchi  şi
          povestea  unui  trecut  care  nu  se  mai  întoarce   nu-i  dă  răgaz  la  lucru  cu  neastîmpărul  lui.  Şi
          nici  odată.  Mă  vedeam  amestecat  în  mulţime   iată  alta,  care  răzuită  de  oameni,  îşi  duce  mîh-
          prin  mijlocul  pieţii  şi  mă  abăteam  pela  prăvă­  nirea  departe,  în  pustiu  şi  odihnindu-se  pe  o
          liile  coroplaştilor,  a  plâzmuitorilor  de  figurine,   stwică,  rămîne  cu  gîndul  pribeag,  cu  privirea
          şi  admiram  comorile  de  teracote  ce  erau  ex­  în  depărtări,  visătoare!  Ce  mîndreţe  de  linii,
          puse  acolo.  înt  î  îmi  desfătam  privirea  cu  ade­  ce  farmec  în  starea  şi  ţinuta  ei!  Mai  iată  alta,
          văratele  păpuşi,  cari  reprezentau  scene  din  viata   o  minune  de  fiinţă  gingaşe  şi  drăgostoasă,  ră­
          copiilor.  Cite  jocuri  şi  pozne  de-ale  lor  nu  se   pitor  de  simplă  şi  naivă,  care  ţine  două  tăbliţi
          desfăşurau  înaintea  mea!  Aici  îmbrăcat  în  că-   acoperite cu slove ; stă adîncită cu totul şi soarbe
          măşuta-i  scurtă  un  piciu  voios  şi  buclat  poartă   cu  ochii  cuvintele  mîngăioase  şi  dragi,  de  bună
          o  minge  în  mînă  ori  o  punguliţă  cu  arşice.   seamă  scrise  de  o  mînă  adorată.  Iată  apoi  co­
          Aici  dă  drumul  sfirlezel  oii  cercului  vîrtelnic.   cheta  cum  ţine  în  faţă  oglinda  de  metal,  şi
          Mai  departe  se  înhamă  la  o  căruţă  sau  se   din  adins  retrasă  puţin  înapoi  se  uită  în  ea  sub
          maschiază  în  chip  comic  şi  totuşi  face  pe  se­  îndemnul  unei  deşărtăciuni  curioase,  dar  nevi­
          riosul  de-ţi  vine  să  pufneşti  de  rîs!  Mai  încolo   novate,  a  cărei  mulţumire  e  pentru  dînsa  un
          încalecă  dragile  î  dobitoace  —  cocoşi,  gîşte,   izvor  de  o  negrăită  plăcere.  Alături,  ce  frumoasă
          berbeci  —  şi  se  bate  cu  ele  pînă  nu  mal  poate,   e  baccanta,  care  ostenită  de  joc  şi  zburdare  în
          ca  să  apuce  ciorchina  de  struguri,  lată-1  ici   cinstea  Zeului  ce  serbiază,  se  Iasă  pe  o  stîncă
          copilul  devenit  «efeb»,  fecior  voinic,  cum  merge   şi  adoarme  cu  capul  răzimat  ca  de-o  pernă  de
          la  şcoală  supraveghiat  de  pedagogul  său.  Iată-1   braţul  ei  moale  şi  rotunjor,  pe  cîtă  vreme  bra­
           la  gimnastică,  în  faţa  măiestrului,  în  haină  de   ţul  celalalt  îi  atîrnă  graţios  supt  povara  tobei,
          palestră  şi  cu  pălăria  de  pîslă  pe  cap  Ca  sol­  care  stă  să-î  scape  din  mină!  Şi  altele,  şi
          dat  poartă  o  lance;  ca  atlet  se  unge  cu  unt  de   altele  nenumărate  se  părîndâ  în  ochii  mei  şi  se
           lemn.  Nu  arareori  se  ia  la  trîntă  cu  crestaţil   întrec  prin  eleganţă  şi  mîndrie,  sau  cu  mişcări
          cocoşi, — luptă vestită în toată Grecia.  repezi  şi  cu  nazuri  şirete  deşteaptă  dorul  sprin­
            Iată  apoi  un  cor  de  statuete  fermecătoare,   ţar şi sturlubatec în preajma lor, sau uimesc prin
           care-mi  arătau  pe  fata  din  Tanagra  dela  vîrsta   felurimea  şi  dibăcia  învîrtiturilor  lor;  ca  muzi­
           ei  cea  mai  fragedă  pînă  la  jocurile  şi  coche­  cante,  cîntă  din  liră  sau  din  flaut;  ca  dănţui­
           tăriile  femeii  depline.  Şi  stăm  acolo,  ca  pironit,   toare,  se  înalţă  ritmic  şi  dafi  zbor  liber  paşilor
           privind  la  tot  exemplarul  feluritele  chipuri,  cum   minunaţi  în  vîrtejul  sunetelor  armonioase  ale
           damele  eline  se  îmbrăcau  şi  se  găteau  şi  ce   cîntecului!
           anume  colori  şi  mijloace  iafinate  întrebuinţaţi,   Trezit  din  acest  vis  frumos,  înzădar  căutam
           pentru  a-şi  asigura  eleganţa.  Ce  mai  toalete  şi   urmele  atelierelor,  în  cari  necunoscuţii  modela­
           cosmetice  1  Ce  bogăţie  de  veşminte,  de  maleril   tori  ai  statuetelor  de  lut,  inspiraţi  de  marii  mă­
           fine  şi  ce  discrete  colori  şi  bine  orînduite  fal­  iestrii  ai  vremii  şi  întrecîndu-se  cu  dinşii,  îşi
           duri  !  Ce  mai  giuvaericale  şi  dichisuri  pe  ele!   fâuriau  dintr’un  material  atît  de  modest,  aceste
           şi  cum  ştiau  ele  să-şi  vâpsiască  părul  şi  să   mici  capodopere  de  artă  industrială.  Nu  mai  ve­
           şi-l  clădiască  cu  iscusinţă  pe  cap,  şi  cum  îşi   deam  nici  lutul  pregătit  pentru  tipar,  nici  figu­
           zugrâviau  ochii  şi  obrazul!  şi  cum  îşi  acope-   rinele  ce  eşiau  abia  schiţate  dintr’însul,  nici  pre­
           riau  trupşorul  plin  şi  mlădios  cu  stofe  largi  şi   lucrarea  şi  migălirea  lor  artistică,  nici  zbicitul
           îndemînatice  şi-şi  umbriau  faţa  îmbujorată  cu   lor  la  soare  şi  coacerea  lor  în  cuptor,  nici  scăl­
           o  pălărie  rotundă  şi  ţuguiată,  şi  cu  eventaliul   datul  lor  în  laptele  de  var,  prin  care  se  făcea
           îşi  răcoriati  pieptul  de  căldura  soarelui  şi  a   vâpseala  lor  cumpenită  şi  dulce.  Şi  mi  se  părea
           inimei tinere şi doritoare!       că  păşesc  ca  într’un  cimitir  în  care  veştedă
            Le  vedeam  surprinse  în  fel  de  fel  de  scene   zăcea  o  lume  tînără  şi  cu  nemaispusă  însu­
           şi  jocuri,  cu  a  căror  prilej  se  desvăluiati  atitea   fleţire  îndrăgită  de  soarele  frumosului,  care
           drâgâlăşil  şi  vrăji  de  forme  şi  atitudini  feme-   face  de  douâorî  mai  scumpă  legătura  sufletelor
           nine,  cari  răpiau  publicul  elin  şi  făceaţi  atît   noastre  cu  vrăjitul  zimbet  al  razelor  de  soare
           de  spornic  negoţul  acestor  teracote.  Aici  eraţi   şi  cu  neagra  ţărînă  care  ne  naşte  şi  ne  soarbe!
           înfăţişate  jucînd  cu  mingea,  coalea  aruncînd  în   îmi  venia  par’că’n  auz  şivoiu!  atotcutropitor
           aer  arşicele,  ca  să  le  prindă  pe  podul  mînii,   al  vremii  şi  mi  se  strîngea  inima  de  jelea  frum-
           mai  încolo  dîndu-se  în  scrînciob.  Apoi  părechi   seţii  mistuite  sub  pămîntul  călcat  de  picioarele
           apropiate  şi  înlănţuite  cu  drag,  sati  una  pur-   mele,  şi-mi  făcea  mai  dureros-fermecată  poezia
           tînd  în  spate  pe  alta  ca  pedeapsă  că  a  fost   pustiului şi a melancoliei.
           bătută  în  joc,  cînd  aii  dat  cu  piatra  sau  cu   Cu  aceste  gîndurl  am  părăsit  valea  bătrînu-
           mingea  la  ţintă.  Apoi  altele  .  .  .  mai  ales  una,   lui  Ăsopos  şi  întorcîndu-mă  la  staţia  Schima-
           caie  mai  din  glumă  mai  din  neadins  ridică  fu­  tari  am  apucat  cu  trenul  calea  spre  Teba.  în
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15