Page 5 - 1905-15-16
P. 5

Nrul 15 — 16, 1905.        LUCEAFĂRUL                          297

      versităţiî  din  Bucureşti.  în  Academia  .română   3.   „Noi şi maghiarii" şi povestea „Ziua Zori­
      am  fost  ales  în  anul  1881.  —  Fiind  unul  din   lor", precum şi comedia „Fata cleBirău“,la Viena,
      cei  cinci  (T.  Maiorescu,  P. Carp,  Th. Rosetti,  V.   publicate  în  „Convorbiri literare". Cea  dintîi  nu­
      Pogor,  I.  Negruzzi)  care  au  întemeiat  societa­  velă e „Popa Tanda" scrisă în Oradea-Mare, unde
      tea  literară  Junimea  la  laşi,  în  primăvara  anu­  eram  la  1873  archivar  conzistorial,  şi  refăcută în
      lui 1867 am fost însărcinat să scot Revista „Con­  1875, cînd s’a publicat tot în „Convorbiri".
      vorbiri  Literare"  în numele  societăţii.  După  scurt     4.  Cea  din
      timp  am  urmat  a  dirige  revista  în  numele  meu      urmă parte din
      propriu. Optsprezece ani am scos Convorbirile în          naraţiunea   :
      Iaşi  şi  alţi  zece  în  Bucureşti,  pînă  cînd  în  anul   „Din  Bătrîni"
      1895 am trecut revista cătră generaţiuneamaîtineră.       —  încă  nepu­
        Am publicat succesiv o serie de novele şi schiţe,       blicată.
      intitulate  „Copii  de  pe  Natură",  cinci  scrisori       5.  N.  Gane
      despre limba română, un volum de poezii (Satire,          între  Români,
      Idei  şi  Maxime),  un  roman,  6  piese  de  teatru  în   iar între străini
      colaborare  cu  Domnii  I.  L.  Caragiale  şi  Diin.  R.   Paul Heyse.
      Rosetti,  am  mai  publicat  un  şir  de  articole  prin    6.  Rafaelf şi
      jurnale şi un mare număr de poezii originale sau          Leonardo, Bee-
      traduse  la  deosebite  ocaziunî,  toate  aceste  necu­   thoven,  Platou
      prinse în volumele scrierilor mele complete.              şi I. Brătianu.
        O  lucrare  a  mea,  din  care  la  trei  ocaziunî  s’a   7. în cel mai
      publicat o minimă parte, sînt „Amintirile din Ju­         mare grad.
      nime", un volum în cincîsprezececapitluri. Această          8.  După  a
      scriere este menită a vedea lumina tipariuluî mai         mea  părere  —
      tîrziu, probabil în timpul generaţiei următoare.          toţi scriitorii
        Nu-mi  este  cu  putinţă  a  răspunde  la  celelalte   ““  noştri  mai  în­
      întrebări ce-mi faceţi. Atît pot spune, că afară de   IOAN SLAVICI.  semnaţi ar tre­
      poeziile poporale  române,  cu care a fost legînată   bui  să  lucreze  la  Luceafărul.  De  ce  ?  E  de  pri­
      copilăria mea, am cea mai mare admiraţie pentru   sos  s’o  mai  spun.  —  Vă  dau  sfatul  să  stăruiţi  în
      Alexandri şi Eminescu, marii noştri poeţi, cu care  acest  sens  pentruca  foaia  să  devie  din  ce  în  ce
      am  fost  legat  pînă  la  moartea  lor  cu  cele  mai   mai  voluminoasă.  Ar  trebui  să  devie  cu  timpul
      strînse lanţuri de prietenie.      cum a fost „Vatra".
        Primiţi,  vă  rog,  încredinţarea  deosebitei  mele     3oan Slavici.
      consideraţii.
        Bucureşti, 11 24 Mal, 1905.                      IV.
                            lacob negruzzi.        Scrisori Romane.
        P.  S.  N’ar  fi  bine  ca  şi  „Luceafărul"  să  adopte  orto-
      tografia  Academiei?  Cu  toţii  trebue  să  ne  călcăm  pe
      inimă  şi  să  aducem  jertfa  chiar  a  unor  convingeri  pu­
      ternice, în faţa scopului mai înalt al unităţii culturale române.  1 2  Domnul meu,
                                           Numerile  din  urmă  ale  Luceafărului,  precum
                                         şi  scrisoarea  D-Voastră  din  4  Februarie,  îmi  dau
        1. 1848, — Ianuarie 7, st. v., la Şiria.  prilejul  să  ating  două-trei  chestiuni,  cari,  poate,
        2.  Am  petrecut  copilăria  pînă  la  vîrsta  de   merită  să  fie  discutate  în  public.  Cea  dintîi  este
      11 ani în Şiria, unde am urmat mai întîi la şcoala  aceea  a  portretelor,  a  biografielor  şi  autobiogra-
      românească, apoi la cea catolică, ca să învăţ nem­  fielor;  a  doua  este  a  limbii  literare  româneşti  în
      ţeşte.  A  patra  clasă  normală  am  făcut-o  la  Arad,   general,  şi  în  special  a  limbii  literare  de  peste
      unde-am  trecut  şi  primele  clase  gimnaziale.  A   munţi; a treia, a Luceafărului etc.
      şasa  şi  a  şeptea  le-am  trecut  la  Timişoara,  unde   Prin urmare, o să-mi daţi voie, din cînd în cînd,
      am învăţat nemţeşte. Pentru a opta m’am prepa­  săvăscrifi cîte-ceva sub titlul de Scrisori Romane,
      rat acasă, preparînd pe altul pentru a ducea. Exa­  rămînînd  fiecare  din  noi  cu  cea  mai  desăvîrşită
      menul de maturitate l-am făcut la Sătmar, de unde   libertate de judecată asupra oamenilor şi lucruri­
      m’am întors pe jos la Şiria, — prin Ardeal, (Baia-   lor, — cu acest înţeles, că părerile mele nu atrag
      Mare,  Lăpuş,  Deşi,  Gherla,  Cluj,  Turda,  Roşia,   după sine părerile redacţiuniî Luceafărului.
      Abrud,  Brad,  Hălmagiu).  Am  stat  un  an  la  Bu­  D-Voastră voiţi dela mine un portret, o biogra­
      dapesta  (fac.  de  drept),  apoi  am  fost  scrietor  la   fie,  ba  chiar  o  autobiografie,  sub  formă  de  mică
      notarul din Comlăuş. Pe anul al doilea m’am dus   noveletă. . .
      ca voluntar la Viena, unde am stat trei anî.  Un portret e probabil că o să Vi-1 trimit; cîteva
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10