Page 15 - 1906-04

r

Nrul 4, 1906. LUCEAFĂRUL 87

şoare, după care sau rămîn ţărar.î şi mici ne­ clase, boerii şi intelectualii, aşa zisele clase
gustori, sau mal rar, trec în sfîrşit şi la oraşe. conducătoare.
Cînd descriu aceste stări sociale am mai mult Mai întîi boerii. Din punctul de vedere na­
în vedere Moldova, pe care o cunosc mai bine ţional „purist", boerimea de azi nu e decît în
fiind din aceea parte a României. Procesul însă foarte mică măsură urmaşa directă a boerimii
după cît ştiu pe alte căi decît propria expe­ lui Mircea cel Bătrîn ori Alexandru cel Bun. Ea
rienţă, e acelaş în toate părţile Românizmuluî 1 . cuprinde acum nenumărate elemente străine in­
Ca urmare a acestei incapacităţi de adaptare trate în mijlocul eî odată cu limba şi în genere
a ţăranului la mediul orăşenesc, industrialo-co- cultura străină, de care în cutare ori cutare epocă
mercial, e caracterul cu totul pestriţ, străin, al a fost influenţată. Astfel în Ţara Românească
oraşelor noastre. Din punctul de vedere al ener­ Greci, Bulgari, în Moldova Poloni, Unguri, Greci,
giei naţionale, oraşele „româneşti", evreeşti şi Armeni. De o mare însemnătate a fost şi ele­
armeneşti în Moldova, greceşti şi evreeşti în mentul curat economic, consideraţii de situaţie
ţara Românească, săseşti, armeneşti şi evreeşti materială au deschis în ultimile trei veacuri la
peste Carpaţi, nu pot fi deci luate în conziderare. mulţi străini, calea cătră aristocraţia ţării. O de­
Spre paguba neamului bineînţeles, căci nu-î osebire drastică între boerii adevăraţi şi între
nici o fericire ca clasa de mijloc să nu existe parveniţii străini e făcută de popor prin numele
la un popor: clasa care tocmai face legătură deosebite date la fiecare din aceste feluri: boer
1
între clasa dominantă şi între cea muncitoare- şi ciocoi. De pildă ca creaţie literară în aceşti
ţărănească. O ilustraţie a celor spuse de mine gen „Ciocoii vechi şi noi" ai lui Filimon. Pen­
mai înainte cu privire la neputinţa adăptării ţă­ tru adevărata boerime de viţă vechie ar fi ca o
ranului la viaţa dela oraş poate fi nuvela lui icoană literară de preţ, de citit schiţele lu
Sadoveanu, Ion Ursu. Gîrleanu. De bine, de rău însă, toate aceste ele­
între oraşe şi sate stau tîrgurile, centre pe mente străine s’au asimilat. Astăzi ele formează
jumătate ţărăneşti cu organizare comunală oră­ de fapt pătura conducătoare a ţării, deoarece
şenească. Despre ele vorbii şi mai sus. Aş mai intelectualii n’au putut alcătui pînă acum o forţă
avea doară de adăogat, că în vremurile vechi capabilă de a lupta cu succes pe terenul poli­
acolo unde centrele orăşeneşti înfiinţate la noi tic şi prin numărul lor. Ceeace altfel e foarte
de străini, au la bază o aşezare românească firesc faţă cu starea generală culturală a ţării
anterioară, — şi acesta-i aproape totdeauna ca­ noastre. (Pentru Ardeal lucrul stă altfel, întru­
zul,—ca bază se iau satele cu „tîrguri" (tîrg în înţe­ cît „inteligenţa" ţine loc şi de aristocraţie, aris­
lesul muntenesc, însemnînd bîlciu, iarmaroc.) de- tocraţia fiind astăzi toată ungurită).
alungul marilor artere de comunicaţie şi de Cumplita eterogenitate însă a clasei boereşti
schimb. în alte locuri unde nu străinii dau ca­ fie că reprezintă aristocraţia de sînge, fie că
racterul specific aşezării, centrele orăşeneşti aii pe cea de avere (şi aici sînt de numărat şi di­
rămas pînă aproape în timpurile moderne simple feriţii mari industriaşi şi mari comercianţi, cari
„tîrguri". Ceeace pentru Ardeal nu e cazul, de­ din lipsa unei aristocraţii a lor speciale, precum
oarece acolo influenţa germană impuse pretu­ e în alte ţări, trec la aristocraţia de nume), face
tindeni organizarea orăşenească apusană. Şi că punctele sufleteşti intime, de contact, între
în Ardeal însă Românii nu fac excepţie dela re­ ea şi între masa românească dela ţară sînt aproape
gula că eî prin ei înşişi nu-s clăditorî de oraşe. nule. Ce să mai vorbesc de adevărate legături
Ţărani tîrgoveţî (în senzul special mai înainte sufleteşti, de simpatie pentru ţărani, de dor sin­
explicat) şi orăşeni (întrucît sînt Români) for­ cer de-al lumina, de dragoste părintească pen­
mează din punctul de vedere mecanic, forţe în tru el: aceste sînt curate imposibilităţi. Că
repaos, în stare pasivă. Forţele cari le pun pe e şi o mică minoritate de boeri, cu astfel
acestea în mişcare sînt formate de celelalte două de sentimente e, dar e „o mică minoritate".
1 Cf. în această privinţă capitolul „das Stădtewesen" 1 Pentru ceealaltă însemnare a numelui de ciocoi, dat
din lorga „Geschichte des rum. Volkes" 1. p. 158. p. ca poreclă de boerii mari boerilor mici novatori, v. Iorga
197-8. Geschichte des rumiinischen Volkes, II. 246 seq.