Page 3 - 1906-19-20
P. 3

' -LUCEAFĂRUL
                REVISTĂ PENTRU LITERATURĂ Şl ARTĂ. APARE DE DOUĂORI PE LUNĂ
                                 SUB DIRECŢIA
        Dior: ALEXANDRU CIUKA, OCTAVIAN GOGA, OCTAVIAN C. TĂSLĂUANU.



                                                    ORICE REPRODUCERE OPRITĂ.




                              Teatru românesc.

        Aşteptăm  de  multă  vreme  s’avem  şi  noi   «Societatea  pentru  crearea  unui  fond  de
      teatru.  Decenii  întregi  am  adunat  cu  multă   teatru  român*  a  ajuns  deja  în  stadiul  cînd
      îndărătnicie  ban  lîngă  ban;  ne  întrunim   trebue  să  facă  ceva  pentru  mişcarea  tea­
      şi-acum  în  liecare  an  odată  să  adăugăm   trală.  Vremea  »concluzelor«  şi  «planurilor
      după  puteri  la  averea  veche  şi  să  chibzuim   de  acţiune«,  cu  cari  satisfăcea  pînă  acum
      mijloacele  mai  potrivite  şi  mai  uşoare  pentru   aşteptările  publicului,  a  trecut.  Trebue  să-
      întruparea ideii hărăzită dela părinţi.  jertfească   din   roadele  capitalului   adunat
        Dacă  fiinţa  teatrului  românesc  în  această   pentru  teatru.  Şi  sîntem  siguri  că  şi  So­
      ţară  ar  fi  condiţionată  numai  dela  vrerea   cietatea vrea acest lucru.
      şi  puterea  noastră,  —  n’ar  fi  îndepărtată   Dar cum să-l facă?
      vremea  cînd  ne-am  putea  mîudri  şi  cu   îndată  ce  sîntem  în  clar  că  la  noi  încă
      această  instituţiune  culturală,  deşi  legată  de   multă  vreme  nu  poate  exista  decît  o  trupă
      clădirea  unui  teatru  —  cum  a  fost  con­  ambulantă,  chestiunea  nu  ne  pare  aşa  grea.
      cepută  pe  vremuri  —  e  cu  neputinţă  şi   Sîntem  favorizaţi  şi  de  noroc.  Avem  trupa
      pare-mi-se  nici  nu  se  mai  gîndeşte  nimeni  gata.  Societatea  n’are  decît  să  caute  vre-o
      la aşa ceva.                      legătură  cu  ea.  Aceasta  se  poate  face  cu
        Pe  lîngă  piedicile  externe,  adecă  cele   mult  mai  uşor,  decît  să-şi  crească  societatea
      venite  de  su  s  —  poate  chiar  dela  Dumnezeu!   actori,  cari  să  stea  exclusiv  în  serviciul
      —  cu  cari  ne  scuzăm  totdeauna  de  cîteori   ei.  Astfel  de  gînduri  o  pot  preocupa  numai
      nu  facem  nimic,  de  cîteori  nu  vrem  sau   mai  tîrziu,  cînd  va  fi  trezită  şi  cultivată
      nu  putem  să  ne  apucăm  de  lucru,  —  mai   dragostea  publicului  faţă  de  teatrul  româ­
      sînt  ele  multe  alte  piedici  ce  ni  le  stăvilim   nesc.  Experienţele  cu  bursierii  credem  că
      noi  înşine  în  calea  desvoltării;  sînt  păcate   sprijinesc  părerea  noastră.  Din  cei  puţini
      vechi născute din lipsa educaţiei noastre.  cîţi  au  beneficiat  pînă  acuma  de  ajutorul
        Nu  voim  să  ne  oprim  acum  asupra  acestor   Societăţii  nici  unul  nu  e  dispus  să  ducă
      scăderi,  cari  sînt  încuibate  în  firea  noastră  şi   înainte  cauza  teatrului,  din  foarte  elemen­
      în  alte  manifestaţiuni  ale  vieţii  publice.  Yrem   tarul  motiv,  că  le  lipseşte  talentul  şi  prin
      să  facem  numai  cîteva  reflexiuni  şi  cîteva   urmare  nu  pot  cuceri  simpatiile  publicului.
      propuneri  din  prilejul  celor  două  turneuri   Ne-aducem  aminte  de  bursierul  cel  cu  »co-
      teatrale ale dluî Z. Bârsan.      costîrci   şi   rîndunele...«,   care   şi-a   atras
   1   2   3   4   5   6   7   8