Page 4 - 1906-19-20

102 LUCEAFĂRUL Nrul 10-20, 1906.
antipatia lumii, dînd numai cîteva repre­ tiştilor, iar o parte s’ar reţinea de Socie­
zentaţii. Pe-un alt bursier l-am văzut de- tate pentru cumpărarea garderobii.
clamînd la Braşov poezia »Clăcaşii«, şi-am în acest fel Societatea ar putea da re­
rămas trişti, gîndindu-ne la prestaţiunile prezentaţii fără. să fie legată de o anumită
viitoarei trupe susţinute de Societatea pentru f. trupă sau de anumiţi artişti, căci aceştia s’ar
de teatru. Acesta auzim că s’aşi lăsat de teatru. putea oricînd înlocui prin alţii, dacă, de
Au mai fost şi alţii pe cari uu-î mai amintim. pildă, ar fi negligenţi. în acest fel credem
Experienţele de feliul acestora se vor re­ noi că-i mai uşor de realizat scopul ce-1
peta şi în viitor, dacă Societatea nu va urmăreşte Societatea pentru fond de teatru.
găsi mijloacele potrivite ca să fie împăr­ Mai sînt foarte multe mijloace pentru
tăşiţi de ajutoare numai cei înzestraţi cu izbîndirea ideii. De pildă:
talent. Dacă de aceştia nu se găsesc astăzi, O Bibliotecă teatrală trebue ne­
se vor găsi mai tîrziu. Putem aştepta. apărat pornită. Aceasta ar fi bine să se în­
Deocamdată avem trupa dl ui Zaharie credinţeze cîtorva oameni cu dragoste şi pri­
Bârsan; trebue să o sprijinim pe aceasta. cepere pentru teatru. Noi sîntem gata să
Artistul, supărat cu Societatea, credem c’a primim oricînd editura unei asemenea bi­
dovedit în de-ajuns că e în stare să joace blioteci, dacă Societatea de teatru e învoită
teatru, e în stare să deştepte dragostea pu­ să supoarte o parte din cheltueli, beneficiind
blicului pentru arta dramatică, e în stare bine înţeles şi de partea eorăspunzătoare din
să fie un stăruitor propovăduitor al culturii. venit. Noi ue-am îngriji bucuroşi şi dc
Societatea p. f. de teatru e datoare deci redactarea bibliotecii. Dacă Societatea se în-
să sprijinească serios acest început de teatru, voeşte, sîntem gata să-î înaintăm propuneri
să înlesnească artistului şi trupei sale să-şi concrete.
îmbogăţiască repertoriul şi să cutriere centre, Pornirea unei asemenea Biblioteci, care
unde la început deficitul e sigur. ar scăpa pe diletanţi de rătăciri în alegerea
Dacă. de pildă dlui Zaharie Bârsan i s’ar pieselor, ar contribui foarte mult la rege­
da posibilitatea să se aşeze în unul din nerarea şi formarea gustului.
oraşele noastre să prepare mai multe piese, O altă chestiune de care trebue să se
să-şi întregiască trupa cu cîte-un diletant preocupe Societatea pentru fond de teatru e
bun şi pe urmă să fie obligat a face cîte ridicarea de scene. în fiecare oraş unde se
3—4 turneuri la an, mişcarea teatrală ar fac sau se găsesc zidiri publice româneşti
fi gata. Vara s’ar angaja artişti dela Tea­ cu săli potrivite pentru teatru, ar trebui să
trul Naţional din Bucureşti cum sînt d-nil se facă scene. Cheltuelile s’ar putea întoarce
Brezeanu şi Liciu, şi cu concursul lor s’ar Societăţii, reţinîndu-se dela fiecare repre­
da măcar cîte-o reprezentaţie în fiecare oraş. zentaţie, dată pe scenă, anumite %.
Societatea dispune pînă acum de un om. Activitatea teatrală astfel începută s’ar
pe acesta l-ar putea foarte bine întrebuinţa putea încetăţăni încetul cu încetul şi în
ca regisor, care să îngrijească de toate mi­ satele mai mari.
zeriile unei trupe ambulante. Tot acest om Mai tîrziă, în oraşe, s’ar putea încerca şi
ar avea să fie mijlocitorul între trupă şi opereta.
Societate, să fie chiar impresarul trupei. Din în aşa fel îmi închipui eu întruparea
reprezentaţii o parte din venit s’ar da ar­ teatrului la noi. Oct. C. Tăslăuanu.