Page 3 - 1908-08

LUCEAFĂRUL

REVISTA ILUSTRATA pentru literatura Şl artA. apare de douAori pe lună
sub îngrijirea unui comitet de redacţie.
Colaboratori: I. Adam, I. Agârbiceanu, Z. Bârsan, G. Bogdan-Duică, Dr. I. Borcia, Dr. T. Brediccanu,
I. Ciocârlan, V. Cioflec, Al. Ciura, Maria Cun|an, I. Duma, Elena Farago-Falma, O. Goga, Dr. I. Lupaş,
Dr. G. Murnu, H. P. Petrescu, Ecaterina Pitiş, M. Sadoveanu, C. Sandu-Aldea, M. Simionescu-Râmniceanu,
I. U. Soricu.

Orice reproducere, fără indicarea izvorului, este oprită.

Bădicul Pătruţ.

în topirea zăpezilor de primăvară, pe drum e — De pe partea asta putem fi liniştiţi. în
numai cir şi părăiaşe ce şerpuiesc ca nişte bi- semne de acelea nu mai crede nime astăzi. Vâr­
ciuri de lumină. La uşa crâşmei, care cum dă colaci nu-s cum nu sunt acum la mine în palmă
să intre îşi izbeşte mănios cizmele de podele, bănuţi.
şi mocirla se ’mprăştie în toate părţile. în Oamenii însă îşi aveau credinţele lor şi pe
crâşmă s’adună, rând pe rând, oaspeţii obişnuiţi, lângă aceasta ţineau tare mult la Pătruţ. De o
să bea o jumătat’ de vin, să joace o păreche parte că înainte vreme ţinuse bădicul crâşmă
de cărţi. Bădicul Pătruţ niciodată nu lipseşte. mare, ii ospătase pe toţi de multeori, iar de
Vine cu pieptul înainte, încordat ca un militar. altă că era om de nu se clătea iac’aşâ de orice
S’aşază unde vede că-s mai mulţi. îşi trage un vânt. Român să fi fost, care să-l poată în­
scaun, se îndeasă între oaspeţi, ascultă, privind frânge pe Pătruţ. Că de aceea nu mai ţine dânsul
cu ochii iuţi la cei de faţă, dar el la ’nceput nu crâşmă acum. Vârtutea lui de român i-a adus
zice nimic. într’un târziu îşi scoate de după pacostea pe cap. Că eră înaintea unor alegeri
şerpar gazeta, îşi încruntă sprâncenele, îşi în­ de deputat, şi venise un străin să-l îndemne să
creţeşte fruntea, foaia despăturată o ţine departe ţie cu Iuda. Da bădicul i-a pus mâna ’n piept
cu amândouă mânile întinse, şi se pare adâncit şi i-a dat vânt pe uşe afară. Atunci a venit un
de tot în cetire. finanţ şi a început cu ameninţările.
Dupăce se pare c’a terminat, zice aşâ pentru Bădicul l-a tot ascultat, şi când acesta n’aveâ
sine de treiori »hm, hm, hm«, clatină din cap, ce să mai zică, l-a luat de mână şi l-a dus la
şi pare foarte abătut. părete.
— Ce-i, bădicule Pătruţ, ce s’a mai întâm­ — Vezi, domnule, chipul de colo, hârtia aceea?
plat iară? — Văd.
Acesta se ’nsenină deodată, pune gazeta pe — Dac’o vezi, mi-ai şti spune cine-i iscălit
genunchi, şi zice c’un glas încordat, ca şi când acolo ?
ar ceti ş’acum din foaie: — Cum să nu, directorul de finanţe.
— Ce să se mai întâmple, frate, spune că vin Bădicul aci zâmbi pe supt mustaţă:
iar răşmiriţile, cu lăcuste pe câmpuri, cu foa­ — Mi se pare mie că nu-i fi D-ta acela, şi-l
mete pe oameni şi pe dobitoace. Ci-că departe privi in batjocură din creştet până ’n tălpi.
prin ţara muscălească s’ar fi ivit şi semne ’n — Apoi vezi, dacă veniâ chiar el, care-i iscălit
soare şi ’n lună. Chip de vârcolaci, pare-se! să-mi zică: bade, dacă nu votezi cu noi, perzi
Oamenii întorc capetele şi privesc miraţi la licenţa, poate că tot mai credeam. Dar cu D-ta
Pătruţ. Acesta clipind des din ochi, îşi ţine capul nu vreau să stau de vorbă.
plecat pe gazetă, ca şi când ar vrea să mai Cela s’a dus ca din puşcă, dar după alegeri
scoată ceva de acolo. Unul mai tânăr, ţine să-şi bădicul Pătruţ a trebuit să-şi încuie crâşma.
spună şi el cuvântul. Dar nu i-a părut rău. Nu zău lui! O spunea