Page 18 - 1908-19

470 LUCEAFĂRUL Nrul 19, 1908.
cari aveau de gând să se facă profesori de limba Fără îndoială ele au adus foloase. De pildă, pu­
franţuzească la şcoale medii şi aşa trebuia neapărat blicul, care a ascultat pe cele dela Văleni, — unde
să-mi calc pe inimă şi să las studiul limbei române, am asistat şi eu — a fost mulţumit.
pentru care-mi simţiam atâta tragere de inimă, dacă Profesorii:
nu cu totul, cel puţin pe o vreme inai priincioasă. Dl N. lorga, o minte care cristalizează totul pentru
Vremea aceasta a şi sosit, căci de acum încoace lămurirea unei idei.
am de gând ca la Universitate, până când voiu sta Dl V. B o gr ea e un magazin universal de cu­
acolo, să mă îndeletnicesc numai şi numai cu graiul noştinţe, în care, de repede şi mult ce-a înmagazinat,
cel dulce şi armonios al urmaşilor lui Traian de pe n’a avut de multe ori vreme să şi pună în ordine.
malurile Dunărei. Numai cu condiţiunea aceasta m’am El a fost ascultat totdeauna cu admiraţiune.
lăsat înduplecat să mai stau câtăva vreme la Uni­ Dl Dobrescu aduce mai mult cu savantul neamţ.
versitate, pe care avusei de gând s’o părăsesc îm- El are sistem şi nu riscă păreri, pe cari nu le poate
plinindu-mi cei 60 ani ai vieţei şi mai mult de 30 ani documenta.
de muncă în slujba statului. Dl N. Iorga a făcut istoria politică şi istoria li­
Mai târziu, văzui trebuinţa să mai fac încă o călă­ teraturii româneşti, dl Bogrea istoria literaturilor eu­
torie la Paris şi să public ceva despre limba franţu­ ropene, dl Dobrescu istoria bisericei româneşti.
zească în limba mea strămoşească şi aşa cu 10 ani Mai aproape de trebuinţele vieţii reale au rămas dl
mai înainte am dat la lumină o legendă despre sfta St. Bogdan, şi dl H. Stahl. Cel dintâi îşi cumpă­
Ecaterină în vechia limbă franţuzească. neşte şi ideia şi fraza (ca un adevărat himist ce e)
In anii cei din urmă, afară de câteva recensiuni pri­ şi în fonetica limbii sale nu îngădue să se strecoare
vitoare la limba română şi albaneză, nu prea am nici un fel de provincialism.
produs mult şi iată cauza. Dlui H. Stahl, care e stenograf, e firesc să-i curgă
Am eşit din părinţi săraci, tatăl meu fiind un ţă- şi ideile şi vorbele. Dl Bogdan a vorbit despre petrol
sător, care trăia din munca mânilor sale. E deci lucru şi despre alimentaţie, dl Stahl a făcut un curs de
firesc, că mi-am păstrat în inima-mi o aducere aminte stenografie şi istoria ei.
de momentul acesta şi că bucuros mi-am jertfit o Toate cursurile au fost făcute cu scopul şi în
parte de viaţă pentru ajutorarea studenţimei sărace forma de popularizare, ceeace n’a împiedecat însă pe
cehe. Aşa am fost 12 ani preşedintele societăţii de unul sau altul dintre profesori să aplice ici-colo şi
ajutorare pentru studenţii cei săraci la facultatea de câte-o demonstrare pur ştiinţifică. Numai nota aceasta
ilozoîie din Praga, am lucrat 8 ani la Mensa aca­ de popularizare a adunat publicul cel mai variat, ce-a
demică cehă, la 1904 am aranjat o mare festivitate stu­ stat vre-odată laolaltă pe băncile şcoalei, şi l-a atras
denţească la Praga, din care a eşit două societăţi: una la toate cursurile: profesori de felurite specialităţi,
„Uniunea centrală a studenţilor ceho-slavi din Praga“ studenţi dela facultăţi felurite, preoţi şi teologi, ofi­
şi a doua „Reuniunea centrală a societăţilor de înfrum- ţeri, medici şi silvicultori, advocaţi şi comercianţi ori
seţare pentru Boemia, Moravia şi Silezia", al cărei proprietari.
preşedinte de atunci încoace sunt. Tot aşa am fundat Fără îndoială deci, că începuturile acestei noi ra-
o societate de înfrumseţare cu 26 ani mai înainte în mure de învăţământ au fost mulţumitoare.
locul meu de naştere Rottenstein i. B., unde dela Dacă ne vom gândi însă la viitorul acestor cursuri,
întâiul moment până azi tot ţin postul de preşedinte la posibilitatea desvoltării lor, vom fi siliţi să ex­
şi last not least în 1903 am fundat un fel de bursă primăm păreri deosebite de ale iniţiatorilor. Vom
de lucru pentru studenţi săraci, cari doresc să ca­ aveâ în samă două puncte: cine să le organizeze şi
pete vr’o ocupaţie dând lecţiuni private, lucrând în cum să le organizeze şi cum să fie organizate. S’a
birouri, fabrici ş. a. dovedit, acum la cea dintâi ocazie, şi se va dovedi
Toate aceste mi-au luat prea multă vreme şi aşa tot mai mult, că iniţiativa particulară nu le va fi de
se esplică, cum de lucrările mele nu corespund de folos. Ea nici nu e cea mai potrivită pentru împre­
loc simpatiei şi dragostei ce o am avut şi ce o ani până jurările culturale dela noi. Odată fiindcă cursu­
în ziua de azi şi ce o voi avea până la suflarea rile şi organizaţia lor iau o notă prea personală,
mea cea din urmă pentru limba română şi poporul iar ele trebue să se apropie ori să ajungă a stă pe
care o vorbeşte. treapta ştiinţifică cea mai reală, adecă obiectivă. In
Văd, însă, că m’am lăsat dus de peana cea iute cur­ al doilea rând, fiindcă s’ar măsură, şi nu numai mă­
gătoare şi Vă rog să mă iertaţi, primind asigurarea sura ci s’ar luptă cum se cade, puteri inegale. Căci
stimei mele deosebite cu care semnez al D-Voastre ce-ar fi în stare să facă un profesor ori mai mulţi
Dr. loan Urban Iarnik". faţă de un minister? Şi o universitate de vară e şi
*
mai puţin ferită decât „Universitatea" de strecurarea
Cursuri de vară. Au fost două universităţi de vară în în ea a duşmăniilor politice, şi atunci te-ai pomeni
România, una la Văleni, alta la laşi. Doi comiţi. Fiindcă că se înfiinţează trei ori patru universităţi de vară,
ele vor dispărea în forma în care au fost începute, şi câte partide vor există, căci fiecare partid numără
fiindcă au fost întovărăşite ori urmate şi de-o parte câţiva profesori de samă, care ar refuza invitarea
şi de alta de acuze ori nedreptăţiri. Prieşte o astfel de pentru o universitate, pentru casă se ofere partidului
atmosferă unui început de formă nouă în învăţământ? său pentru acelaş scop. Deci nici ministerul ori mi­