Page 14 - 1909-14-15
P. 14

322                         LUCEAFĂRUL               Nrul 14-15, 1909.

                                              şi  laiţa  se  întrebuinţa  mai  ales  ca  pat  pentru
                                              copii,  mutându-se  spătarul  dela  perete,  fără
                                              ca  laiţa  să-şi  fi  schimbat  locul,  aşa  că  pe­
                                              retele  acoperit  cu  covoare  rămânea  ca  un  al
                                              doilea  spătar  şi  astfel  copiii  nu  puteau  cădea
                                              noaptea  din  pat.  Laiţa  mobilă,  cu  spătar,
                                              (fig. 17.) e şi mai recentă.
                                               In  colţul  dinspre  miază-noapte  şi  răsărit
                                              al  odăii  ţărăneşti  e  aşezată  masa,  dinaintea
                                              celor  două  laiţe  (fig.  4).  Deasupra  mesei,
                                              între  pereţi,  e  „colţarul“.  Pe  cei  doi  pereţi
                                              icoane  sfinte  (spre  răsărit)  şi  lumeşti  (spre
                                              miază-noapte),  ştergare  alese,  năfrămi,  talgere
                                              şi  ulcioare  zmălţuite.  In  satele  din  Ardeal
                                              de  lângă  frontiera  Bucovinei  deasupra  fereş-
                                              tilor,  pe  cei  doi  pereţi  aproape  de  tavan,
                                              sunt  aşezate  cuierele,  de  cari  atârnă  ştergare
                                              şi  căni.  Deasupra  lăiţii,  peretele  e  îmbrăcat
                                              în covoare (plocuze).
                                                Masa  s’a  desvoltat  probabil  din  ladă,  prin
                                              prelungirea  picioarelor.  Mesele  se  întrebuin­
                                              ţează  şi  astăzi  ca  dulapuri  de  haine.  înălţimea
                                              meselor  variază  între  78  90  cm.,  iar  lăţimea
                                              între  30  40  cm.  Picioarele  stau  vertical,  dar
            5. Blidar (podişor) din Pojoriţa (ţinutul Câmpulungului),   sunt  şi  cu  picioare  plecate  puţin  în  laturi,
                      vechiu de 100 de ani.   în  partea  de  jos  piciorul  e  mai  lat,  ca  masa
                                              să  stee  mai  bine.  Picioarele  sunt  legate  de-
            bătrâneşti  cu  trei  stâlpi  înfloriţi.  In  acest  din   olaltă,  jos,  prin  chingi.  Mesele  se  sculptează
            urmă  caz  unul  dintre  stâlpi  e  prins  de  laiţă,   numai pe laturi şi pe picioare (fig. 12   14).
            iar  al  treilea  e  fixat  de  perete.  Stâlpii  sunt   Lângă  colţul  dinspre  răsărit  şi  miază-zi  e
            împreunaţi  uneori,  deasupra,  prin  chingi  de   blidarul  („podişorul")  (fig.  5).  Blidarele  nu
            lemn.                             sunt  vechi  şi  nici  nu  sunt  aşa  de  înflorite
              Compoziţia  d-lui  1.  Ştefureac  poate  servi   ca  alte  mobile.  Mai  de  mult  locul  blidarelor
            ca  model  pentru  aşa  numitele  „paturi  cu   îl ţineau poliţele sau cuierele.
            polog“,  cari  se  întrebuinţează  în  casele  boe-   Dintre  mobilele  aflătoare  într’o  casă  ţără­
            reşti.                            nească  din  Bucovina  mai  amintim  Leagănul
              Mai  amintim  că  pe  pat,  când  nu  e  între­  (vezi adausul). Forma lui primitivă e un
            buinţat,  sunt  aşezate  ţoale
            şi  perini  de  zestre,  ca  şi  pe
            ladă.
              Dela  pat  în  jurul  pereţi­
            lor,  până  în  dreptul  uşei  e
            laiţa  de  şezut.  Forma  cea
            mai veche a laiţei este pris­
            pa  de  piatră  sau  de  lut,  din
            care s’a desvoltat laiţa sim­
            plă,  fără  spătar.  Laiţa  cu
            spătar  apare  numai  în  vea­
            cul  al  17-lea,  după  d-1  Ves-   6. Ladă ţărănească (compoziţie originală după o ladă veche aflată în comuna
            lovski.  Spătarul  era  mobil  „Fundul Moldovii", ţinutul Câmpulungului),
   9   10   11   12   13   14   15   16   17   18   19