Page 15 - 1909-14-15

Nrul 14—15, 1909. LUCEAFĂRUL 323
trunchiu de răchită scobit, cam
de 90 cm. lungime. în casele
săracilor şi astăzi se întrebu­
inţează covata în loc de leagăn,
în Bucovina mai e cunoscut
leagănul din leţe sau din îm­
pletituri de nuele, care se acaţă
de grindă. Forma pe care o
publicăm e cea mai desăvârşită.
Leagănul se face numai din
lemn de paltin sau de brad din
nuele de alun sau răchită.
Credem, că din cele de mai
sus şi cu ajutorul ilustraţiilor,
oricine îşi va putea face o
icoană a aranjamentului unei
odăi, ţărăneşti din Bucovina şi
va putea s’admire frumuseţea şi originalitatea în ornamentaţiile şi în săpăturile de pe
mobilierului ţărănesc din această provincie toate mobilele trăeşte sufletul ţăranului român
românească. din Bucovina. însuşirile artistice ale firei sale
La noi desigur în multe părţi aranjamentul îl face să înfrumseţeze tot ce-1 încunjoară.
odăilor ţărăneşti e altul şi ne-am bucura, dacă Cum se poate naşte din motivele ţărăneşti
cetitorii ne-ar trimite descrieri de interioriiri artă decorativă naţională superioară, o dove­
de case şi de mobile din diferite ţinuturi. desc compoziţiile d-lui Ştefureac, care aplică
Despre mobiliarul vechili din Bucovina decoraţiunile poporale chiar şi la mobilele
trebue să mai spunem că eră lucrat de ţărani. moderne (fig. 15 20).
Construcţia mobilelor eră trainică şi făcută Aceste mobile se şi execută Ia şcoala din
numai din lemn, nici metalul nici cleiul nu Câmpulung, unde ar fi bine dacă s’ar duce
se întrebuinţa. Unele dintre mobile erau şi băeţi dela noi. Aceştia, întorcându-se acasă,
strujite, ceeace dovedeşte că strungul e cunos­ ar putea deschide ateliere de industrie na­
cut de mult de Românii din Bucovina. ţională, care de bunăseaină s’ar rentă.
Ornamentaţia se compune din figuri geo­ Din desemnările d-lui Ştefureac desigur
metrice. Mai des se întrebuinţează triunghiul vor şti să profite şi artiştii cari caută motive
şi cercul. întâlnim şi decoraţiuni cu figuri naţionale. Le recomandăm şi revistei „Munca"
geometrice mai complicate. Se observă şi din Sebeşul-Săsesc.
străduinţa de a stiliza formele plantelor şi Nădăjduim că acest articol va îndemnă
animalelor. Semnul crucii e deasemenea foarte pe mulţi să se ocupe mai deaproape cu
întrebuinţat aproape pe toate mobilele. Co­ arta noastră ţărănească, care e chemată să
lorile principale cari se întrebuinţează sunt: câştige un nou titlu de mândrie neamului
cafeniu (mai ales câmpul), negru, galbin auriu nostru.I Oct. C. Tăslăuanu.
şi roşu închis.

Cuier aflat în Pojorîta; vechimea cam 200 de ani.