Page 10 - 1909-16-17
P. 10

358                        LUCEAFĂRUL               Nrul 16—17, 1909.
           La 1900 episcopul Goldiş l-a înaintat protosinghel şi   pe  lângă  profesorii  celebri,  von  Christ,  Furtwăngler
           a fost ales vicar episcopesc al Orăzii mari, In care  şi  Krumbacher  din  Miinchen,  unde  după  doi  ani  de
                                   calitate func­  studii  şi-a  luat  di­
                                    ţionează şi   ploma  de  doctor
                                    astăzi. Din   în filozofie. Venind
                                   1906 e înaintat   în ţară, actualul mi­
                                   la rangul de   nistru  de  instruc­
                                   arhimandrit.  ţiune  l-a  însărcinat
                                    In 1902, după  să  continue  studiul
                                  o grea luptă în   arheologiei clasice.
                                   Sinod,  a  fost   Cu  această  ocazie
                                  ales  episcopal   a  vizitat  Grecia  şi
                                   diecezii Ara­  Italia  şi  s’a  abătut
                                  dului,  dar  gu­  cu  deosebire  în
                                   vernul  nu  l-a   Atena  şi  în  Rama,
                                    întărit  din   unde  a  fost  elevul
                                   cauza activi­  institutului  arheo­
                                  tăţii  sale  poli­  logic  german.  Pe
                                  tice. A luat mai   baza studiilor şi lu­
                                  cu seamă parte   crărilor  sale,  a  fos:
                                  activă  la  con­  numit  profesor su­
                                   gresul naţio­  plinitor  la  catedra
                                  nalităţilor  din   de  arheologie  dela
                                   10 August 1895.  Universitatea  din
                  Vasile Mangra.    A  scris  un   Bucureşti. Pe lângă
                                  studiu  despre   asta  D-sa  e  pro­
           diecii  ver.iţi  din  Moldova,  cari  au  contribuit  şi  ei  la   fesor  la  Seminarul
           susţinerea  românismului  în  biserica  noastră. In  1906  a   Nifon  şi  traducător   Dr. George Murnu.
           publicat cartea sa  despre mitropolitul  Sava Brancovic',   al  documentelor
           luând apărarea acestui ierarh, pe care d-1 Dr. Augustin   greceşti al Academiei Române.
           Bunea  il  prezintase  în  altă  lumină.  La  răspunsul  d-lui   D-sa  e  un  vechiu  colaborator  al  „Convorbirilor  Li­
           Bunea  a  scris:  „Ierarhia  şi  Mitropolia  bisericii  române   terare".
           din  Transilvania  şi  Ungaria".  Sibiiu,  1908.  A  mai   Din lucrările sale cităm:
           publicat,  in  ziarul  „Tribuna",  fragmente  din  studiul   Studiu   asupra   elementului   grec.   antefa-
           său despre Moise Nicoară.         nariot  în  limba  română.  Bucureşti,  1896,  lucrată
             Alegerea  părintelui  Mangra  de  membru  al  Acade­  şi  premiată  de  Universitatea  din  Bucureşti.  Gânduri
           miei  Române  a  fost  primită  cu  bucurie  de  toţi  prie­  şi  vise.  laşi,  1898.  Rumănische  Lehnworterim
           tinii d-sale.                     Neugriechischen   mit   historischen   Vorbe-
                                             merkungen.  Miinchen,  1902.  Apoi  studii  din  isto­
                     Dr. George Murnu.
                                             riografia  bizantină  în  legătură  cu  istoria  Românilor,
             E poate cel mai temeinic cunoscător al culturii gre­  precum  Kekavmenos  şi  Românii  în  veacul  al
           ceşti.  Desigur  cel  mai  mare  merit  al  D-sale  e  tradu­  Xl-lea  (Convorbiri  Literare  XXXIX,  Iulie—August
           cerea  lliadei  lui  Homer.  După  spusa  specialiştilor,  e   1905,  p.  557—  650).  NichitaAcominatosHoniatul:
           cea  mai  bună  traducere  din  toate  câte  s’au  făcut  nu   traducerea   părţilor   privitoare   la   istoria
           numai în limba română ci şi în cele străine.  Asanizilor,  cu  introducere  la  istoria  şi  istoriografia
             Născut  în  Veria  (Macedonia),  la  1  Ianuarie  1868,   bizantină  şi  cu  index,  lucrare  publicată  în  Analele
           studiile gimnaziale şi le-a făcut în Bitolia. In 1888 tatăl   Academiei  Române.  Omer:  IIiada,  traducere  în
           său,  părintele  Ioan  Murnu,  ales  fiind  paroh  al  comu­  versuri,  Edit.  „Luceafărul",  Budapesta,  1906.  Arheo­
           nităţii  greco-macedo-române  în  Budapesta,  el  a  avut   logia  clasică  şi  rostul  ei  la  noi,  discurs  de  des­
           prilejul să se înscrie ca student la Universitatea de aici.   chidere  a  cursului  de  arheologie  la  Universitatea  din
           Sentimentele  sale  înflăcărate  româneşti  şi  idealul  na­  Bucureşti,  1908.  Descriere  şi  impresii  asupra  Mo­
           ţional,  l-au  silit  însă,  chiar  după  un  an,  să  părăsească   numentelor  antice  din  Roma  Bucureşti,  1908.
           capitala Ungariei şi să se aşeze în Bucureşti.  Portretul  elin,  studiu  iconografic  din  arheologia
            Aici  şi-a  făcut  studiile  universitare,  înscriindu-se  la   clasică.  Bucureşti,  1908.  Pe  lângă  acestea  a  publicat
           secţia  filoîogică-istorică,  în  care  a  şi  obţinut  licenţa   un  mare  număr  de  articole,  de  poezii  originale  şi
           în 1893. Numit profesor secundar, a funcţionat ca atare   traduceri  în  revistele  cele  mai  de  frunte  („Convorbiri
           mai  mulţi  ani  atât  la  Bucureşti  cât  şi  la  Iaşi  la  Semi­  Literare",  „Luceafărul",  „Vieaţa  Românească").  Apoi
           narul  Veniamin.  In  1900  obţinând  un  concediu,  şi-a   D-sa  mai  are  câteva  lucrări  parte  gata,  parte  în
           completat  studiile  de  filologie  clasică  şi  bizantinologie  studiu, care nu vor întârzia să vadă lumina tiparului.
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15