Page 9 - 1909-16-17
P. 9

Nrul 16—17, 1909.          LUCEAFĂRUL                        357

                          Membri Academiei române.

          Am  anunţat intr’un  număr  trecut numele acelora pe   protonotar  consistorial,  director  al  cancelariei  metro­
        cari Academia română i-a aflat vrednici să-i primească   politane  şi  notar  la  Directoriul  fundaţiunii  Şuluţu.
        în  sânul  ei.  In  acest  număr  publicăm  schiţele  biogra­  încă  în  1895  a  fost  ales  canonic  teolog  in  capitulul
        fice  şi  portretele  celor  ce  ne  sunt  mai  cunoscuţi  şi   metropolitan  din  Blaj,  dar  nu  a  fost  introdus  până
        ne stau mai aproape.              în  13 Noemvrie  1898,  când fu  promovat şi Ia demni­
                                          tatea  de  canonic  custode.  A  mai  fost  administrator  al
                  Dr. Augustin Bunea.     fundaţiunilor  arhidiecezane,  iar  în  anul  acesta  a  fost
          E  una  dintre  figurile  cele  mai  distinse  ale  bisericii   numit rector al seminarului teologic din Blaj.
        noastre  unite  cu  Roma  şi  unul  dintre  cei  mai  de   Pe lângă aceste funcţiuni, de multeori ingrate pentru
        seamă  istorici  ai  neamului  nostru  de  dincoace  de   un  om  cu  însuşiri intelectuale superioare,  a găsit timp
        Carpaţi.  Om  cu  o  cultură  superioară  şi  cu  sentimente   să  înzestreze  literatura  noastră  istorică  şi  bisericească
        naţionale  curate,  a  avut  şi  are  un  rol  însemnat  şi  în   cu  lucrări  de  o  înaltă  valoare.  Dintre  ele  amintim
         vieaţa noastră publică.          pe  cele  mai  însemnate:  Metropolitul  Dr.  Ioan
          S’a născut la 4 August 1857 în comuna Vad, comi­  Van cea de Buteasa, schiţă biografică. Blaj, 1890.
        tatul Făgăraşului, din părinţii Arseniu Bunea, paroh  Chestiuni   din   dreptul   şiistoria   bisericii
                                în  Vad  şi  Ve-   româneşti   unite.   Blaj,   1893.   Episcopul   Ioan
                                rona  Urs,  ne­  Inoccnţiu  Klein.  Blaj,  1900.  —  Statistica  Româ­
                                poata  colone­  nilor  din  Transilvania  în  anul  1750.  Sibiiu,
                                 lului David   1901.  —  Vechile  episcopii  româneşti,  a  Va­
                                Baron  Urs  de   dului, Geoagiului, Silvaşului şi Belgradului. Blaj, 1902.
                                  Margina.   Episcopul   Petru   Pavel   Aron   şi   Dionisiu
                                Şcoalele  ele­  Novacovici  sau  Istoria  Românilor  ardeleni  dela
                                mentare  le-a   1751  până  la  1764.  Blaj,  1902.  Discursuri,  Auto­
                                urmat  în  Vad,   nomia   bisericească,   Diverse.   Blaj,   1903.
                                şi  Ohaba  dela   Ierarchia   Românilor   din   Ardeal   şi   Ungaria.
                                anii 1864-1870,  Blaj,  1904.  —  Mitropolitul  Sava  Brancovici.
                                când a trecut la   Blaj, 1906.
                                gimnaziul  ro­  A  mai  colaborat  la  ziarele  „Unirea"  din  Blaj,
                                mân  din  Bra­  „Tribuna"   din   Sibiiu,   „Gazeta   Transilvaniei"
                                şov,  de  unde,   din  Braşov,  apoi  la  revistele  „Transilvania"  din
                                în  primăvara   Sibiiu,  „Foaia  bisericească  şi  şcolastică"  din
                                anului 1877, s’a  Blaj, şi la „Enciclopedia Română".
                                dus  la  gimna­  Vieaţa  d-lui  Bunea  e  o  vieaţă  de  muncă  rodnică  şi
                                ziul  din  Blaj.   alegerea  d-sale  de  membru  al  Academiei  Române  a
                                 Din  toamna   fost  primită  cu  bucurie  de  toţi  cărturarii  dela  noi,
                                 anului 1877   cari  ştiu  apreţiâ  oamenii  înzestraţi  cu  o  personalitate
              Dr. Augustin Bunea.  până  în  De­  aleasă.  Suntem  siguri  că  d-1  Bunea  va  împodobi  cu
                                cemvrie 1882 a  cinste locul ce i s’a dat în Academia Română.
         urmat teologia şi filozofia în colegiul urban de Propa­
        ganda fide din Roma, când a fost promovat doctor în teo­  Vasile Mangra.
         logie. Intorsîn Blaj a ocupat diferite funcţiuni Ia consistor   Părintele  arhimandrit  şi  vicar  episcopesc,  Vasile
         şi la institutele de învăţământ de acolo. Amintim pe cele   Mangra,  e  o  podoabă  a  bisericii  noastre  ortodoxe,  e
         mai importante. Din Decemvrie 1882 până în Sept. 1886   unul  dintre  cei  mai  învăţaţi  bărbaţi  în  sânul  acestei
         a  fost  oficial  în  cancelaria  metropolitană,  purtând  şi   biserici.
         protocoalele  şedinţelor  consistoriale.  In  16  Sept.  1884   S’a născut în anul 1852 în Săldăbaj, o comună ne­
         a  fost  numit  asesor  la  consistoriul  arhiepiscopesc   însemnată  din  Bihor,  între  Oradea-mare  şi  Beiuş,
         din Blaj, iar din 10 Martie 1885 până la 28 Sept. 1886   unde  tatăl  său  a  fost  preot.  A  urmat  liceul  în  Beiuş,
         asesor  la  tribunalul  matrimonial  al  metropoliei.  Din   s’a  înscris  la  facultatea  de  drept  din  Oradea-mare,
         Sept.  1886  până  în  Aug.  1888  a  ocupat  catedra  de   dar  după  un  an  trece  la  seminarul  teologic  din  Arad,
         teologie  dogmatică  la  seminariu!  arhidiecezan  şi  cea   unde  şi-a  terminat  studiile  teologice.  Ca  student  s’a
         de religie la liceul din Blaj, fiind totodată şi prefect în   ocupat şi cu literatura, redactând, în seminar, foaia bi­
         internatul  Vancean  de  băeţi  şi  prefect  de  studii  în   sericească  literară  a  tinerimii  teologice,  „Speranţa".
         seminariul  teologic.  In  acelaş  timp  (dela  1886  1889)   După  terminarea  studiilor  a  fost  numit  profesor  de
         a  fost  defensor  la  tribunalul  matrimonial  arhidiecezan   istorie  la  aceiaş  seminar.  In  acelaş  timp  a  redactat
         din Blaj. Din 20 Aug. 1888 până în Noemvrie 1898 a   „Lumina"  şi  mai  pe  urma  „Biserica  şi  Şcoala",  care
         ocupat  posturile  însemnate  de  secretar  metropolitan,  există şi astăzi. In 1879 a intrat în cinul călugăresc.
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14