Page 22 - 1909-19

442 LUCEAFĂRUL Nrul 19, 1909.
iliric şi prin aceasta distruse şi legătura dintre Romania şi nu s’a ţinut de Ungro-Vlachia lui Negru; — Unirea
de vest şi de ost. Din ţara de origine a poporului Olteniei cu Muntenia s’a făcut numai după anul 1285,
roman de ost, din Sirmium şi Moesia Superior(Serbia) dând fiinţă Ţarii Româneşti.
populaţia emigră, mai târziu, spre nordost peste Du­ Aceste sunt în câteva cuvinte rezultatele d-lui Ma­
năre în Dacia veche: „Welsch“-ii de astăzi ai Româ­ rienescu, cari desigur vor fi după merit apreciate de
niei, Transilvaniei şi Basarabiei. Alte resturi risipite cercetătorii trecutului nostru.
ale acestor Romani (Români) balcanici se mai găsesc N. M.
*
în Macedonia, Albania, Grecia şi Istria".
Ce-i şi cu ştiinţa asta, vrea să ne balcanizeze cu Adunarea Societăţii pentru fond de teatru român.
orice preţ! Pentru întâiaşdată s’a întrunit adunarea generală
Partea d-lui Morf despre literatura română o vom a acestei societăţi sub noul ei preşedinte, Dr. Ioan
discută într’un număr viitor. O vom face cu o deose­ Mihu, ales anul trecut, la Oraviţa. Dela spiritul ager
bită plăcere, fiindcă am avut fericirea să cunoaştem al acestui distins fruntaş, pătruns de un remarcabil
personal pe d-1 Morf, care a stat vre-o trei săptă­ simţ al realităţii şi condus de vederi întemeiate pe
mâni în Sibiiu, interesându-se de-aproape de limba, logica faptelor, lumea românească se aştepta, pentru
literatura şi cultura poporului nostru. Şi nădăjduim Societatea de teatru, la începerea unei epoci nuoi.
că D-sa s’a depărtat din mijlocul nostru cu cele mai Şi aşteptările aceste au fost pe deplin adeverite prin
bune impresii. O. C. T. programul desfăşurat de noul preşedinte în discursul
prin care a deschis adunarea generală dela Alba-Iulia
*
Negru Vodă la Academie. In sufletul poporului (19 şi 20 Septemvrie n.).
român de şepte veacuri trăieşte o figură legendară, Accentuând că „pentru conservarea sufletului nostru
figura lui Ragu Negru, Domnul Făgăraşului, carele românesc nu e de ajuns numai o clasă de intelectuali,
— trecând munţii — a întemeiat Ţara Românească. ci avem lipsă indispensabilă de o ţărănime luminată
Asupra acestui descălecat cercetările istorice nu şi-au şi de o clasă de mijloc", conclude că „Luminarea şi
spus încă cuvântul definitiv pe care să-l primească trezirea lor la vieaţă naţională conştientă trebuie să
toţi istoriografii. fie una dintre preocupările neîncetate ale Societăţii".
Eruditul şi, în hărnicia sa, pururea tânărul bătrân Ţinta aceasta se va putea ajunge:
d-1 Dr. At. Marienescu aduce din nou in discuţie ches­ 1. Prin cultivarea teatrului ţărănesc în comunele
tiunea lui Negru Vodă. Avem înaintea noastră Analele rurale. Şi anume: ingrijindu-se societatea de piesele
Academiei române Tom. XXXI. Mem secţiei istorice, teatrale potrivite; intervenind la autorităţile biseri­
cuprinzând disertaţia d-sale, intitulată: Negru Vodă ceşti şi şcolare să îndrume învăţătorimea şi dăscăli-
şi epoca Iui. Nu încape în cadrele acestei cronici să mea să aranjeze, fiecare an, cel puţin câte 2 repre­
urmărim pas de pas studiile comparative, ce le face zentaţii cu concursul tineretului; făcându-se o pro­
d-1 Marienescu, pentru a ajunge la rezultatele sale pagandă înţeleaptă în pressa românească.
istorice, prin cari redă icoana intemeierei României. 2. Prin cultivarea teatrului studenţesc (reprezentaţii
Reţinem dintre ele următoarele: teatrale date de tinerimea dela licee şi preparandii,
a) Descălecarea avu loc la anul 1215 (nu 1241, nici sub îngrijirea unor profesori sau a unor bărbaţi de
1290) şi anume in Câmpulung. Cauza ei a fost depo­ încredere ai societăţii).
sedarea Românilor prin cavalerii teutoni, colonizaţi 3. Prin câştigarea industriaşilor şi meseriaşilor pentru
de regele Ungariei în ţara Bârsei. Românii au fost mişcarea teatrală (cerându-se concursul lor la repre­
pur şi simplu scoşi din proprietăţile lor avitice. zentaţiile teatrale date de diletanţi).
b) Noua ţară, în care a descălecat Radu Negru, 4. Impunându-se bursierilor societăţii ca, în fiecare
adecă teritoriul dintre Carpaţi şi Dunăre pe deoparte vacanţă de vară, să aranjeze câte o reprezentaţie tea­
şi dintre Olt şi Şiret pe de alta, se numeâ pe atunci trală cu concursul diletanţilor.
Transalpina şi fusese cucerită tot prin cavalerii teu­ In ce priveşte alcătuirea unei trupe ambulante,
toni pentru regele Ungariei. Radu Negru rămâne aşa­ noul preşedinte ţine de justă dorinţa celor cari doresc
dar şi în noua patrie vazalul regelui Ungariei, deose­ a vedeâ cât mai încurând realizarea acestui factor
birea eră numai aceea, că aci nu mai eră strâmtorat însemnat pentru mişcarea noastră teatrală, e, însă,
de teutoni, dimpotrivă oamenii săi se răslăţesc peste de părerea că ţinta aceasta se va puteâ ajunge mai
întreg teritoriul pomenit şi el însuşi căpătă domnia uşor lăsându-se realizarea trupei ambulante în sar­
peste acest teritor, care de aci înainte începe a se cina iniţiativei particulare, mărginindu-se societatea
numi Ungro-Vlachia. să subvenţioneze trupa după alcătuirea ci.
c) Se întâmplă insă din norocire, că cavalerii teu­ Noul preşedinte a trecut numai decât şi pe terenul
toni se răsvrătesc împotriva regelui şi închină terito­ faptelor reale, dăruind Societăţii suma de 10.000 de
riile, cucerite de ei, Papei ca supremului lor suveran, coroane cu menirea ca din veniturile acestui fond: 1)
răsvrătire, pentru care regele Andrei al II-lea d»*ja la să se premieze şi publice piese teatrale potrivite; 2)
anul 1225 îi scoate din ţară cu armata. Ţara lui Negru să se premieze şi publice colecţiuni de muzică popo­
Vodă se desvoaltă acum mai liber sub el şi urmaşii rală românească, sau compoziţii muzicale originale
lui, cari însă nu sunt voevozii aflaţi în acelaşi timp cu motive româneşti.
în Oltenia, fiindcă aceasta îşi avea voivozii proprii Discuţiile ce s’au pornit, pe baza raportului corni-