Page 6 - 1909-24
P. 6

o46                        LUCEAFĂRUL                  Nrul 24, 1909.
            —  spunând,  că  deşi  broşura  aceasta  a  apărut   la  donaţia  făcută  de  generosul  domn  pe  seama
            sub pseudonimul 1 u s t u s la Budapesta (1907),   mitropoliei  ardelene.  I-ain  comunicat,  că  am
            dânsul  imediat  după  cetirea  ei  a  spus  d-lui   fotografiat  originalul  acestei  diplome,  care  se
            Maniu,  că  autorul  nu  poate  fi,  decât  cutare   păstrează  în  arhiva  muzeului  Brukentha!
            profesor tânăr din Sibiiu.       din  Sibiiu  şi  am  trimis  un  exemplar  pentru
             D-I  deputat  Maniu  confirmă  şi  dânsul  aser­  biblioteca  Academiei  Române.  Şirele,  cari
            ţiunea  aceasta,  accentuând  totodată,  ce  ser­  vorbesc  despre  întemeierea  mitropoliei  din
            viciu  însemnat  pot  aduce  cauzei  române  ase­  Bălgrad  prin  Mihaiu  Viteazul,  fiind  falsifi­
            menea  „paralele  istorice"  scrise  ungureşte.   cate,  sunt  de  natură  de  a  face  să  se  clatine
            Apoi  văzând,  cum  discuţia  începe  a  se  adânci   teoria  formulată  în  cărţile  Sf.  Sale,  cu  privire
            tot  mai  mult  în  chestiuni  istorice,  privitoare   la începutul mitropoliei.
            la  trecutul  mai  îndepărtat,  iar  de  altă  parte   Mi-a  răspuns,  că  rămâne  totuş  celalalt
            fiind  dânsul  atât  de  ocupat  cu  alte  afaceri,   document  dela  acelaş  domn,  din  1700,  al  cărui
            s’a  ridicat  să  plece.  Voiam  să  plec  şi  eu  cu   „original  se  păstrează  la  Moldovănuţ  şi  în
            d-l  Maniu,  dar  părintele  Bunea  m’a  reţinut   care  nu  e  nici  un  şir  falsificat.  Dacă  vrei,
            încă  vre-o  3—4  ore  la  dânsul  exprimându-şi   putem merge să-l vezi".
            bucuria,  că  poate  să  discute  chestiuni  istorice   —  „Dacă  îmi  spuneţi  Sf.  Voastră,  e  desigur
            ceeace  pentru  dânsul  e  totdeauna  un  adevărat   aşa;  cred  şi  fără  a-l  vedea;  rămâne  însă  greu
            prilej de recreaţie...           de  înţeles,  cum  la  curtea  lui  Constantin  Brân-
             Se  plângeâ,  că  prin  munca  grea  şi  intensivă,   coveanu  să  nu  se  fi  ştiut  cu  siguranţă  la
            ce  i-o  reclamă  aducerea  în  ordine  a  adminis­  1868  acelaş  lucru,  pe  care  îl  precizează  do­
            traţiei  domeniilor,  a  fost  împedecat  mult  în   cumentul  din  1700.  în  genere  din  toată  dis­
            cercetările  sale  istorice...  „Acum  în  timpul   cuţia,  ce  s’a  desfăşurat  în  chestia  mitropoliei
            din  urmă  am  început  să  cetesc  în  orele  de   se  vede,  că  aceasta  e  o  chestie  nenorocită,
            recreaţie  pe  ROssler,  dar  ştii,  că  pe  multe   a  cărei  rezolvire  definitivă,  în  lipsa  de  do­
            locuri  argumentează  bine  blăstămatul  de   cumente  hotărîtoare  va  mai  întârzia  încă
            Neamţ?...  Nenorocul  lui  a  fost,  că  tezele   multă  vreme.  Mitropolia  ardeleană  trebuie  să
            istorice  susţinute  şi  precizate  de  el  s’au  com­  fi  existat  şi  înainte  de  Mihaiu  Viteazul,  căci
            promis  prin  exagerările  hiperzeloase  şi  prin   altfel,  dacă  ea  ar  fi  fost  o  creaţiune  recentă
            tendinţele  foarte  transparente  ale  Neordssle-   a  lui  Mihaiu  Viteazul,  ar  fi  nimicit-o  negreşit
           rienilor unguri".                 năpraznica  furie  a  răsbunării,  ce  s’a  deslăn-
             —  „Din  parte-mi  socot,  că  soluţia  cea  mai   ţuit imediat după căderea lui Mihaiu..."
           verosimilă  a  acestei  oţioase  probleme  istorice   —  „Este  ceva  adevăr  în  această  părere  a
           a  dat-o  d-l  Onciu  în  „Originile  principatelor   D-tale—îmi  zise  părintele  Bunea  —  şi  măr­
           române" — reflectai eu.           turisesc,  că  meditând  timp  mai  îndelungat
             — „Negreşitaşae", confirmăpărintele Bunea.  asupra  lucrului,  am  ajuns  însumi  la  opinia,
                           *                 că  s’ar  putea  admite  existenţa  unui  episcop
             Trecând  apoi  la  polemia  cu  părintele  Man-   român  în  Alba-lulia  şi  înainte  de  Mihaiu
           gra,  am  observat,  că  eră  foarte  necăjit  din   Viteazul  cu  câteva  decenii;  pare  verosimil,
           pricina,  că  sentinţa  de  osândire  a  mitropo­  că  se  va  fi  aşezat  aci  un  episcop  român
           litului  Sava  Brancovici  nu  o  reprodusese   după  secularizarea  averilor  bisericii  catolice
           părintele  Mangra  din  istoria  lui  Samuil  Klein,   şi  dupăce,  în  urma  triumfului  curentului  de
           al  cărui  original  se  păstrează  la  episcopia   reformă  religioasă,  episcopul  romano-catolic
           gr.-cat.  din  Oradea  mare,  ci  după  o  copie  dela   a fost alungat din Alba-lulia."
           Arad.  A  mai  amintit  şi  alte  cazuri  şi  amănunte,   —  „Pentruce  să  nu  fi  putut  există  şi  înainte
           asupra  cărora  nu-mi  permite  însă  timpul  şi   de această dată?" îndrăznii eu a întrebă.
           locul a mă extinde.                 —  „Fiindcă  un  episcop  latin  puternic  nu
                           *                 i-ar  fi  îngăduit  aci  şi  aveâ  destule  mijloace
             Intenţionat  am  adus  vorba  şi  de  hrisovul   spre  a-şi  duce  la  îndeplinire  dorinţele"  fu
           lui  Constantin  Brâncoveanu  din  1698,  privitor  răspunsul.
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11