Page 5 - vl_47
P. 5

Centenarul Marii Uniri



              Acțiunile politice întreprinse de Consiliul Național Român
             Central pentru preluarea administrației teritoriilor locuite

                     de români (10 noiembrie - 1 decembrie 1918)

                           onsiliul Național Român Central, urmărind desfășurarea rapidă a evenimentelor
                           politice și militare din toamna anului 1918, declara prin membrii săi că „a ajuns la
                  C acea convingere că, în conformitate cu dreptul popoarelor  la autodeterminare, în
           interesul națiunii noastre și a minorităților cu care conviețuiește pe același teritoriu, în scopul apărării
           ordinei publice, a securității averii și a persoanelor, trebuie să preluăm deja de pe acum întreaga putere
           de guvernare asupra teritoriilor locuite de români din Ungaria și Transilvania”. De acest teritoriu
           aparțin următoarele județe: Torontal, Timiș, Caraș-Severin, Arad, Bihor, Satu Mare, Maramureș,
           Bistrița-Năsăud, Solnoc-Dobâca, Sălaj, Cluj, Mureș-Turda, Turda - Arieș, Alba de Jos, Târnava-Mică,
           Târnava-Mare, Hunedoara, Sibiu, Brașov, Făgăraș, Trei Scaune, Odorhei și Ciuc, precum și regiunile
           locuite de  români din județele Bichiș, Cenad și Ugocea.
                  „În acest sens, solicita guvernului maghiar să adreseze imediat naționalităților din Ungaria și
           Transilvania un manifest în acest înțeles și să ordone trecerea sub   autoritatea noastră a   tuturor
           instituțiilor și organelor de stat, politice, administrative, judecătorești, școlare, religioase, financiare și
           militare ce se găsesc în acel teritoriu. În același timp se va desființa pe acest teritoriu orice alt imperiu.
           În acest caz putem garanta ordinea publică, securitatea averii și a persoanelor. În caz contrar am fi
           nevoiți să aducem la cunoștință printr-o   proclamație   poporului nostru, țării și întregii lumi, că
           folosirea dreptului la autodeterminare   a devenit pentru noi imposibilă, și astfel am încetat orice
           colaborare pe mai departe cu autoritățile și nu ne asumăm nicio răspundere pentru evenimentele ce ar
           urma, aceasta ar cădea în întregime în sarcina guvernului actual al Consiliului Național Ungar.
                  Față de celelalte popoare ce trăiesc pe teritoriul în chestiune  vom respecta desigur principiile
           wilsoniene. Modul  de predare a guvernării să fie stabilit de o comisie mixtă. Guvernul îl vom constitui
           la Sibiu. Așteptăm răspunsul  la această căutare a noastră până la 12 noiembrie a.c. orele 6.
                  Arad, anul 1918, luna noiembrie 9.          Consiliul Național Român,
                                                           dr. Ștefan Cicio Pop, președinte”.

                  Ziua de 10 noiembrie a consemnat și alte evenimente importante pentru istoria românilor. În
           această zi este decretată mobilizarea armatei române, în aceeași zi armatele franceze de sub comanda
           generalului Berthelot – silite să părăsească România în urma păcii de la București – treceau Dunărea.
           La rândul său, Regimentul 64 Orăștie, care s-a aflat în Viena, s-a prezentat înaintea Senatului militar
           român de acolo, și a depus jurământul de credință în mâinile reprezentantului Consiliului Național.
           Comandantul nemțesc de până atunci al acestui regiment a declarat ofițerilor români că recunoaște
           Consiliul Național Român ca singurul purtător al puterii civile și militare a tuturor românilor și a
           predat comanda, toată averea și depozitul regimentului Consiliului Național Român.
                  Evenimentele zilei de 11 noiembrie întregeau pe cele din 10 noiembrie. „În această zi era
           înmânat  ultimatumul  Consiliului  Național  Român  destinatarilor  prin  Ioan  Erdélyi;  aveau  loc
           manifestații prilejuite de constituirea Consiliului Național Român de la Budapesta și era trimisă
           telegrama  voluntarilor  români  de  la  Celiabinsk  prin  care  aceștia  anunțau  că  ei  «au  proclamat
           desfacerea pământurilor românești de Austro-Ungaria și alipirea lor la România»”.
                  Ultimatul de   la Arad a căzut ca o bombă în sânul Consiliului Național Maghiar și al
           guvernului Károlyi. Pentru a avea un răgaz să analizeze punctele ultimatului, președintele Consiliului

            Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018                                               3
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10