Page 8 - vl_47
P. 8

Centenarul Marii Uniri



           că față de celelalte popoare locuitoare pe acest teritoriu va respecta principiile wilsoniene și este gata
           să asigure pentru fiecare popor condițiunile liberei dezvoltări naționale, dar în  rezolvarea  propusă de
           d-ta, pe de-o  parte vede negațiunea independenței de stat, pe de altă parte crede că acea rezolvare face
           imposibilă  năzuința  acestei  națiuni  pentru  susținerea  ordinei  publice  până  la  înfăptuirea  păcii
           definitive.  Între  asemenea  împrejurări  Consiliul  Național  Român  nu  poate  primi  propozițiile
           guvernului  Consiliului  Național  maghiar  trimise  prin  D-ta,  plenitudinea  răspunderii  pentru
           evenimentele ce pot să urmeze o declină de la sine și acea răspundere o lasă în  sarcina guvernului
           consiliului național maghiar. Cu toate acestea Consiliul Național Român, din partea sa, va face tot
           posibilul ca să păstreze ordinea publică, siguranța averii și a vieții pe teritoriile locuite de români și
           nădăjduiește că în această năzuință va avea sprijinul tuturor în conformitate chiar cu dorința expresă a
           prezidentului Wilson  cu  atât  mai  vârtos,  că  tribunalul  istoriei  cu  imparțialitate  va  judeca  ținuta
           singuraticelor neamuri manifestată în privința aceasta. Te rog, domnule Ministru, să aduci acestea la
           cunoștința guvernului consiliului național maghiar”.
                  Față de acest răspuns ministrul Oskár Jászi a declarat că guvernul maghiar ține strâns la
           punctul său de vedere exprimat. Mai face și remarca că în răspunsul Consiliului Național Român „în
           mod vădit iese la iveală principiul suveranității națiunii române și cade pe planul al doilea motivul
           susținerii ordinei”.
                  A  luat  cuvântul  dr.  Aurel  Vlad  care  „cu  multă  temeinicie  a  răsturnat  datele  statistice
           prezentate  de  ministru,  dovedind  amănunțit  cu  cifre  și  exemple  clare  că  teritoriul  reclamat  de
           C. N. R. C. este un teritoriu geograficește compact românesc. A dovedit că operațiunile matematice
           făcute de specialiștii d-lui ministru sunt pure jocuri cu numere fără bază reală. Statistica ungurească, și
           de altfel falsificată, nu poate fi baza unei drepte judecăți. Chiar și populația maghiară care de fapt
           există în teritoriul reclamat de români este urmarea nenaturală a unui sistem oprimator.
                  Cum  ar  putea  să  creadă  cineva  că  națiunea  română  ori  judecătorul  drept  va  putea  să
           socotească de o piedică a înfăptuirii statului român cu teritoriu compact, coloniile făcute intenționat și
           în contra protestelor națiunii române anume pentru a compromite cel puțin în aparență într-un mod
           decisiv cum este aceasta continuitatea geografică a poporului românesc?
                  Cum s-ar putea admite  ca toată ceata de sute de mii a oficianților maghiari azvârliți asupra
                                         poporului  românesc,  cu  toate  protestele  continue,  că  poate
                                         tulbura icoana clară și întreagă a configurațiunei geografice al
                                         cărui caracter etnografic îl dă în mod unitar poporul românesc?
                                               Fără îndoială, enclave etnografice sunt, dar ele dispar în
                                         masa compactă a poporului românesc, cu toate acestea națiunea
                                         română este aplicată și hotărâtă a le investi cu toate drepturile pe
                                         care ele însele și le vor cere în cadrele statului român. Poporul
                                         român  recunoaște  principiile  lui Wilson  ca  valabile  în  toată
                                         puterea lor în ce privește popoarele neromâne de pe teritoriul
                                         românesc. Mai constată că modalitatea propusă de d. ministru
                                         nu este potrivită pentru susținerea ordinii, mai ales pentru că
                                         împarte răspunderea și puterea, ceea ce este o imposibilitate în
                                         vremuri așa grele”.
                                               Ministrul maghiar a prezentat apoi a doua propunere, în
                                         11 puncte, ce avea avizul guvernului condus de Mihály Károlyi.
                                         Ea oferea românilor o autonomie limitată în teritoriile în care
           Iuliu Maniu, membru al delegației române,
                                         erau  majoritari,  cu  o  reprezentare  în  guvernul  maghiar  în
           în tratativele de la Arad
            Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018                                               6
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13