Page 1 - Albina_1952_03
P. 1

■-  L U-c .1 O l»


          Anul  5!                                                                                                        Miercuri  5  Martie  1352
                                                                                                                          ~  8 pagini

                  Comitetul                                                                                                 REDACŢIA:    Bucureşti
                                                                                                                          str.  Dobrogeanu  Gherea  2
                de  conducere                                                                                                   Tel  5 89 48
                                                                                                                              ADMINISTRAŢIA
             Mihalţ  Sadoveanu                                                                                            Editura  de  Stat—Imprimate
             Gala  Gaîaction                                                                                               şl  publicaţii  —  Sectorul
                                                                                                                                  Publicaţii
             Al.  Cazaban                                                                                                 Bucureşti  Str.  Brezolanu 27
                                                 ‘[Rei/ishi suptamânaia
             Ion  Călugării                                                                                                     Tel  4  66.70
             Dumitru  Mihaiache                                                                                             A B O N A M E N T   Ei
                                                 aaşeZâm w M w  lUiiluim h,                                                     7,50  le'  anual
             Dumitru  Corbea                                                                                                    Un  exemplar
             Şerban  Nedelcu                                                                                                      15  Bani
                                         Taxa  poştală  plătită  tn  numerar  cont.  aprobării  Dir.  Generale  P  i  l.  Nr.  «7 933/942


                  Să  pornim  cu  toate  torţele                                    Pentru  întărirea  banului  nostru

                              la  însămânţări

            In  aceste  zile,  milioane  de  oameni  al   întinse.  De  pildă  anul  trecut,  pe  pă­
           muncii  depe  ogoare  sunt  gata  de  a   mântul  întovărăşirii  din  Scânteia-la-
          porni  cu   plugurile  pe  ogoare,  de  a   iomiţa,  datorită  aplicării  metodelor  a-
           pune  sămânţa  în  pământ,   pentru  a   grotehnice  sovietice,  s’a  scos  cu  50  la
          câştiga   bătălia   însămânţărilor   de   sută  mai  multe  roade  decât  pe  loturile
           primăvară.  In  multe  regiuni  din  ţara   ţăranilor  individuali,   rămaşi  înaîara
          noastră,  ca  de  pildă  în  Constanţa,  Ti­  întovărăşirii,  lată  de  ce  trebuesc  spri­
          mişoara,  Ialomiţa,  Dolj  şi   Bucureşti,   jinite  puternic  întovărăşirile.
          această  campanie  a  şi  început.  Până   De  un  foarte  mare  ajutor  în  bunul
          la  26  Februarie,  în  regiunea  Constanţa   mers  al  însămânţărilor,   este  întrece­
          au  fost  însămânţate   aproape   1.300   rea.  In  gospodăriile  colective  şi  gos­
          hectare  cu  cereale,  iar  până  la  28  Fe­  podăriile  de  stat  trebuesc  sprijinite  cât
          bruarie  ţăranii  muncitori  din  raionul   mai  mult  întrecerile  socialiste.  Ţăranii
           Vidra,  folosind  timpul  prielnic,  însă­  individuali  muncesc  cu  şi  mai   mult
          mânţaseră  314  hectare.           drag  şi  spor  atunci  când  sunt  antre­
            Anul  acesta,  Planul  de  Stat  prevede   naţi  în  întrecere  patriotică.  Aceste  în­
          creşterea  producţiei  agricole  cu  20  lâ   treceri  se  pornesc  şi  între  comune.  Ast­
           sută  faţă  de  anul  trecut.  Dobândirea   fel  da  pildă  comuna  Bot’za-Rodna  a
          acestui  spor  de  recoltă  va  da  putinţa   chemat  comuna  Săcel  din  aceiaşi
           statului  să  ia  noi  măsuri  pentru  scă­  regiune,  la  întrecere  patriotică  pentru
          derea  preţurilor  de  stat,  pentru  întă­  pregătirea  şi  desfăşurarea  campaniei
          rirea  leului  nou  şi  ridicarea  puterii  lui   de  primăvară.  Să  urmăm  exemplul  a-   Toi  mai  mulţi  ţărani  muncitori,  înţelegând  avaniagiile  schimbului
          de  cumpărare.  O  recoltă  bogată  însem­  cestor  comune.             de  produse  dintre  oraş  şi  sat,  vin  să  vândă  la  preţ  de  liberă  învoială
          nează  întărirea  alianţei   dintre  clasa   Comitetele   executive  ale  sfaturilor   produsele  ce  le  prisosesc,  pe  pieţele  Capitalei.
          muncitoare  şi  ţărănimea  muncitoare,   populare  au  sarcina  de  a  organiza  şi   In  fotografie:  Ţărani  muncitori  din  comuna  Găuriciu,  raionul  Zim-
          însemnează  creşterea  puterii  patriei   sprijini  temeinic  însămânţările  de  pri­  nicea,  regiunea  Teleorman,  vânzând  produsele  lor  oamenilor  muncii  din
          noastre  în  lupta  pentru  pace.  măvară.  Sfaturile   populare  vor  acti­  Capitala,  în  piaţa  Rahova.
            Obţinerea  de  recolte  bogate  depinde   viza  căminele  culturale  care,  în  această
          mai  întâi  de  desfăşurarea  la  timp  şi  în   perioadă,  îşi  vor  îndrepta  forţele  prin­
          bune  condiţiuni   a  însămânţărilor  de   cipale  în  sprijinul  campaniei  însămân­
          primăvară.  Ministerul  Agriculturii,  ţi­  ţărilor.                 Numai  într’o  lună  au  valorificat  produse
          nând  seama  de  experienţa  anilor  tre­  Căminele  culturale,  prin  cercurile  a-
          cuţi,  a  stabilit  o  hartă  a  însămânţări­  grotehnice,  prin  conferinţe,  biblioteci,   de  12.172  lei  noi
           lor,  arătând  timpul  când  trebue  însă­  seri  culturale,  gazete  de  perete,  trebue
          mânţată  fiecare   plantă,  în  diferitele   să  arate  ţăranilor  muncitori  însemnă­  In  urma  reformei  băneşti,  maga­  cei  800  lei,  dar  mai  bucuros  a  fost
          regiuni  ale ţării.  Dispoziţiunile  Ministe­  tatea  muncii  la  vreme,  foloasele  apli­  zinul  universal  al  cooperativei  din  când   numai  cu   o  parte  din
          rului,  date  în  urma  unor  adânci  studii  cării  metodelor sovietice în  agricultură.   con  una  Işa 1 nîţa,  raionul  Craiova,  această  sumă  el  şi-a  cumpărat  20
          de  agrotehnică,  trebuesc  respectate  în­  Afişarea  graficelor  care  arată  mersul   a  fost  şi  mai  bine  aprovizionat  cu  metri pânzeturi, încălţăminte, fier şi
          tru  totul.                        însămânţărilor,  a  situaţiei  întrecerilor   pânzeturi,  stofe,  încălţăminte,  pos­  cărbuni  să-şi  repare  carul  şi  plu­
            Căminele  culturale  au  datoria  de  a   patriotice,  a  fruntaşilor  sau  a  codaşilor   tav,  materiale  de  construcţie,  etc.  gul.  Deasemcni,  IIie Mitrache,  după
          arăta  că  semănatul  la  vreme  aduce  un  în  muncă,  să  fie  o  preocupare  de  zi  cu   l.a  cooperativa   din  Işalniţa,   se  ce  a  valorificat  1.060  kg.  arpagic,
          mare  spor  de  recoltă.  învăţatul  sovietic  zi  a  colectivelor  de  redacţie  a  gazetelor   poate vedea  că muncitorii  trimit fra­  şi-a  putut  lua,  numai  cu  o parte din
          lakuschin  a  dovedit  că  floarea  soarelui,  de  perete.  Tot  o  sarcină  a  activiştilor   ţilor  lor depe ogoare mărfuri tot  mai  banii  primiţi  dela  cooperativă,  20
          spre  exemplu-,  însămânţată  cu  15  zile   culturali  este  munca  de  lămurire  dela   multe şi  tot mai  bune. Ţăranii  mun­  metri  pânzeturi  pentru  perne  şi
          mai  târziu,  dă  o  recoltă  mai  mică  cu  om  la  om,  sau  organizarea  de  discuţii   citori  şi  colectiviştii  cumpără  canti­  cearceafuri  şi  ca  un  bun  gospodar
          900  kg.  la  hectar,  iar  la  grâul  de  pri­  in  grupuri,  pentru  combaterea  obiceiu­  tăţi  însemnate  de  mărfuri  industri­ şi-a  mai  cumpărat  fier  şi  cărbune
          măvară,   însămânţat  cu  5  zile  întâr­  rilor  dăunătoare,  a  superstiţiilor  care   ale,  şi  în  acelaş  timp  vin  să-şi  vân­  pentru  repararea  plugului  şi  caru­
          ziere,  se  pierde  o  jumătate  din  recoltă.  ţin  în  loc  uneori  munca  ţăranilor  mun­  dă  şi  produsele  lor.  Cooperativa  a  lui.
            Căminele  culturale  au  datoria  de  a  citori.                   achiziţionat  astfel  după  reforma   In  vederea  întăririi schimbului  de
          explica  ţăranilor muncitori  că însămân-   In  campania  însămânţărilor  de  pri­  bănească,  numai  în  răstimp  ele  o   produse  între  sat  şi  oraş,  numeroşi
          ţările  de  primăvară  sunt  o  muncă  de   măvară,  deputaţii  sfaturilor  populare,   lună  de zile, 3.026 kg făină de grâu,   agitatori  printre  cari  Constanţa
          scurtă  durată  şi  că  orice  întârziere                            2.040 kg. făină  de porumb,  1.16y kg.   Mălăescu,  Ion  Lăzeanu,  Andrei
                                             activiştii  culturali  şi  toţi  ţăranii  munci­
          poate  aduce  pagube  mari.        tori  trebue  să  vegheze  la  duşmanul  de   morcovi,  sute  de  kilograme  de  po­  'juca,  Petre  Ţucă,  îndrumaţi  de  or­
            Pentru  a  dobândi  recolte   bogate,   clasă,  chiaburii,  care  caută  pe  orice   rumb,  fasole,  cartofi,  în  valoare  ganizaţia  de baza  P.M.R.  duc o lar­
          este  nevoe  să  aplicăm   cât  mal  mult   cale  să  împiedice  buna  desfăşurare  a   totală  de  12.172  lei.  Printre  ţăranii   gă  acţiune  de  lămurire  printre  ţă­
          metodele  agrotehnice  înaintate,  experi­                           muncitori care şi-au valorificat  pro­  ranii  muncitori,  pentru  a-i  îndemna
          enţa  agriculturii  sovietice.  Tractoriştii   campaniei,  să  lovească  în  ţăranii  mun­             să-şi  vândă  produsele  agricole  prin
          care  lucrează  pe  tarlalele  gospodăriilor  citori.  Să  urmăm   exemplul  deputa­  dusele  lor  prin  cooperativă  este  şi   cooperativă,  sau  la  piaţă  cu  preţ
          de  stat,  ale  gospodăriilor  colective  şl   ţilor  şi  al  activiştilor  culturali  din  Cio-   Tudor  N.  Enache,  care  a  luat  800  de  liberă  învoială.
          ale   ţăranilor  întovărăşiţi,  să  aplice   rani-Prahova,  care  atunci  când  chia­  lei  pentru  800  kg.  arpagic.  Bucuros   Aurel  Frîgioiu
          metoda  graficului  orar  a  Iui  Ivan   burul  Gh.  S.  Stănescu  a  încercat  să-i   a  fost  Tudor  Enache  când  a  primit  corespondent
          Buneev,  metoda  Ninei  Nazarova,  a  lui   îndemne  pe  ţăranii  muncitori  să  nu  în­
          lvan  Saţkî,  aşa  cum  fac   tractoriştii   sămânţeze  la  vreme,  l-au  demascat  pe   Âu  frarmirtat  fosămânţârite  clin  etapa întâia
          dela   S.M.T.  „1  Alai”  din  regiunea   duşman  in  faţa  întregului  sat
          Brăila.  Cercurilor   agrotehnice  le  re­  îndeplinirea  planului  însămânţărilor   Luptând  intens  pentru  o  recoltă  Februarie  a.c.  au  fost  însămânţate
          vine  sarcina  să  popularizeze  şi  să  în­  de  primăvară  este  factorul  principal  în   îmbelşugată,  membrii  gospodăriei  20  hectare  ovăz,  10  hectare  floarea
          demne  la  aplicarea pe ogoare a  metode­  bătălia  pentru  a  obţine  recolte  bogate,   agricole  colective  „Haia  Lifşil”  din  soarelui.  In  curând  vor fi  însămân­
          lor  agrotehnice  sovietice,  aşa  cum  a   pentru  a  asigura   pâinea   poporului   comuna  Mangalia,  regiunea  Cons­ ţate  4  hectare  de  mazăre.
                                                                              tanţa,  au  terminat  însămânţările
                                                                                                                   La  grădina  de  zarzavat  lucrările
          făcut  cercul  agrotehnic  al  colţului^ roşu   muncitor.   Oameni   ai  muncii  de  pe  din  etapa  întâia.  sunt  în  toi.  In  întrecerile  socialiste
          din  gospodăria   colectivă  Frumuşeni-   ogoare !  Pentru  belşugul  caselor  noas­  Ei au  însămânţat 33 hectare grâu   organizate  cu   prilejui  campaniei
          Arad.                             tre,  pentru  întărirea  patriei   noastre  de  primăvară,  32  hectare  de  orz  şi  agricole  de  primăvară,  s’au  eviden­
            Aplicarea  înaintatelor  metode  sovie­  dragi,  pentru  biruinţa  cauzei  păcii,  să  5  hectare  cu  plante  furajere.  Dea-   ţiat  colectiviştii  Nazarie  Vasile,
          tice  ce  măresc  recolta  se  poate  face  cu   ducem  cu  toate  puterile  bătălia  însâ-  semenea,  ei  au  trecut  Ia  îndepiini-   Eras  Cubanitz,  Isac  Zenovei  şi  alţii
                                                                                                                 care  au  realizat câte  o normă şi ju­
          succes  deosebit  mal  cu  seamă  atunci   mânţărilor  din  primăvara  celui  de-al  nirea  planului  de  însămânţări  din   mătate până  ia două norme pe zi  la
          când  pământul  este  lucrat  în  tarlale  doilea  an  al  pianului  nostru  cincinal i  etapa  a  doua.  Astfel,  până  la  28  insămânţ&L
   1   2   3   4   5   6