Page 4 - Albina_1959_12

pund ei, s-a şi deschis învătămintul.
Acesta nu este un lucru rău. Dar în Să ne pregătim temeir
ce condiţii ?
Intr-adevăr, la gospodăria colec­
tivă s-au organizat două cercuri care bienal de teatr
cuprind cîte un colectivist din fie­
care familie, s-au asigurat condiţiile
materiale şi materialul didactic- La Decorul, costumul, lumina şi ma­ nem că este
comună însă. situaţia se Drezintă alt­ chiajul creează cadrul piesei şi. dacă scenă a piesi
fel. S-a organizat, bunăoară, un sin­ sint frumos realizate, atrag privirea Gheorqhe Ţe
gur cerc pentru întovărăşirea „23 spectatorului şi-i dau o imagine cu­ că intreaqa i
August" în care din cele peste 600 prinzătoare despre lumea pe care o sediul qospod
de familii, s-au înscris abia 48 de prezintă- in biroul pre
cursanţi. Cauza ? Iată cum s-a făcut Instructorul în munca sa este a- făcut decoraţi
mobilizarea : s-a anunţat la aduna­ jutat de colaboratori care. avind a- existente aşa
rea populară data deschiderii învă­ plicatii pentru desen (eventual mem­ piu să le ir
tămîntului şi asta a fost tot. „înscrie­ bri ai vreunui cerc de artă plastică
rea" s-a făcut în ziua începerii în­ sau de artă populară aplicată) cau­
vătămîntului, înainte de lecţie. tă să qăsească cele mai sugestive IV. D<
Exislă şi aici un sfat pedagogic soluţii în decorarea spectacolului. maci
dar.-, pe hîrtie. a cărui activitate nu La majoritatea căminelor culturale
se face simţită. Trebuie amintit că sint unul sau două decoruri repre-
spre deosebire de alte comune, aici zentînd fie interiorul unei case ţără­
Deschiderea invăţămiidului agrozootehnic in comuna Măgurele, raionul neşti, fie o curte, ori o livadă. Dar
Teleajen există o gospodărie de stat şi un soluţia cea n
S-M.T., care cuprind un număr în­ pentru fiecare piesă de teatru, au­ cea mai artist
semnat de ingineri si tehnicieni. torul indică un decor anume, o anu­ într-un asemei
Nici unul, insă, n-a fost antrenat să me aşezare a mobilierului in camera sigur, cu toa(
predea lecţii la învătămintul agrozoo­ respectivă. Ba mai mult. Este uneori de masă simp
fntqâtihi si... tehnic de masă. In ceea ce priveşte vorba de camera unui ţăran munci­ mai află şi o
hirtii aşezate
de
tor, iar alteori de vreun birou
asigurarea condiţiilor materiale, tre­
buie arătat că situaţia nu este cores­ gospodărie aqricolă colectivă- Şi nu se vorbeşte
punzătoare. Cu multe stăruinţe, sfa­ este prea plăcut pentru spectatori să Apoi, in încă]
tul popular a aprobat 1-000 kq. de asiste la desfăşurarea tuturor piese­ bănci, scaune,
Deschiderea anului de învătămînt cele peste 500 familii de ţărani mun­ lemne pentru căminul cultural, bi­ lor in acelaşi cadru. Aşa incit, chiar eventual o hi
punea la Măgurele — ca de altfel citori din comună s-au înscris la în- bliotecă şi pentru sala unde se va dacă la cămin se află un decor de acestea insă c
peste tot — două mari probleme de văţămînt abia 150 cursanţi. Condiţii ţine învătămintul. Este Insă cu totul interior, fantezia instructorului şi a tîmplare, pent
rezolvat. In primul rînd este vorba sint pentru mărirea numărului de insuficient. Pe lingă aceasta, deşi decoratorului, se cuvine a fi pusă la este frumos, ş
de asigurarea condiţiilor materiale. cursanţi- Iată de ce trebuie să ţină instalaţia electrică este făcută, la că­ încercare pentru a schimba, prin de­ spaţiul scenei
Cum s-a rezolvat aceasta la Măgu­ seama tovarăşa Cătărău Vera. direc­ minul cultural nu este lumină. Vina talii. aspectul încăiperii. Să presupu. jocul actorilor
rele ? In primul rînd asigurarea unei toarea căminului cultural şi tovară­ s-ar putea să fie a întreprinderii
săli corespunzătoare- Sfatul popular şul Dumitru Ungureanu, directorul regionale de electricitate, nu sint
are o sală de şedinţe încălzită ; s-a gospodăriei de stat, al căror aport s-a Insă lipsite de răspundere nici orga­
hotărît ca aceasta să fie folosită ca simţit prea puţin.4' nele locale, care ar fi trebuit să se
sediu. ★ intereseze de această problemă- BIBIIOTECILE DE k
Ca material didactic, va fi folosită In sfîrşit, în afară de cele 15-20 (?)
colecţia de planşe agricole a scolii Dacă în comuna Măgurele există cărţi agrotehnice de la biblioteca co­
de 7 ani. Pe lingă aceasta, la biblio­ unele deficiente de ordin organizato­ munei, alt material nu există. Tova­
teca comunală, care are peste 3.400 ric, care pot fi uşor îndreptate, sint răşul Teodor eseu Petre, directorul
de volume, există 500 de cărţi agri­ comune în care lucrurile nu stau de­ căminului cultural este complet
Pe un perete al biblio­
Mai în glumă, mal în nă
cole. Acestea vor fi de bună seamă loc bine in ce priveşte organizarea străin de problema învătămîntului tecii comunale din Cîn- serios, Aurelia Răican i-a aci
un ajutor preţios pentru cursanţi. învătămîntului agrozootehnic de agricol de masă.
De un real folos va fi expoziţia a- masă- lată. de pildă, în comuna Dacă organele locale au uitat că deşti, raionul Buzău, suit dat un teanc de cărţi, căi
afişate la loc de cinste multe pentru copii, povă
gricolă a comunei, ale cărei expona­ Stîlpu, din raionul Buzău- Aici, după timpul începerii cursurilor a sosit, două panouri de onoare. tuind-o ce să facă cu c ]
te se v°r păstra în tot cursul anului. părerea tovarăşilor de la secţia de este necesar ca tovarăşii de la secţia Dintr-unul îţi zîmbesc L- Pes.e vreo două sâpi. Cil
cei
între
tnvăţămint a raionului (care
A doua problemă, la lai de însem­ noi fie vorba n-au fost nici la Stîlpu culturală a raionului să le aducă a- guri de copii, nu mai mini, Paraschiva a cerut căi
nată. ilar mai greu de rezolvat a fost şi nici în alte comune să îndrume minte, dacă, bineînţeles, n-au „uitat* mari de 13 ani, pe celă­ alte cărţi, mereu altele. tor
aceea a mobilizării cursanţilor. Pen­ această activitate), lucrurile stau şi ei.-, lalt, portrete de oameni în La început Paraschiva
tru a asigura o frecvenţă mare la a- foarte bine- De ce î Pentru că, răs­ Ing. M. BOGDAN toată firea, muiţi cu părul Gorgoteanu i-a atras pe de
ceste cursuri, s-a pornit încă de la încărunţit. Aici, la loc de copii ca să-i vadă biblio- fiei
stabilirea tematicii lor- Astfel, tinîn- cinste au fost puşi numai teca. Le citea din cărţi, pes
du-se seama de specificul comunei cîţiva, cei mai buni din­ le oferea cărţi, iar cînd iec
şi de dorinţele ţăranilor munci­ tre cititorii bibliotecii aceştia îi înapoiau cârti- deţ
tori, s-a stabilit să se organi­ Printre aceste fotografii le, discuta cu fiecare ce a aci
zeze la gospodăria colectivă un se află şi cea a Paraschi- înţeles, ce i-a plăcut, ce tite
cerc agricol şi unul zooveterinar. vei Gorgoteanu. ar mai vrea să citească. 1
Iar pentru întovărăşiţii şi ţăranii .••Intr-o zi, bibliotecara — La ăi mari nu prea se
muncitori individuali un cerc agri­ Răican Aurelia s-a pome­ îndrăznesc să merg — dre
col şi unul pomicol. Pentru fiecare nit cu un prichindel de spunea într-un timp Pa- rel
cerc s-a stabilit o tematică precisă, fotă, cunoscută ei. ca o raschiva. am
care a fost popularizată în rîndul ţă­ bună cititoare, pe nume Pină cînd, înlr-o zi şi-a că
ranilor muncitori pentru a le stîmi Paraschiva Gorgoteanu, luat inima-n d.nti şi a în- de'
interesul. S-a trecut apoi la o mun­ în vîrstă de numai 13 ani. drăznit... tec.
că mai directă de lămurire asupra — Vreau să am şi eu Aşa s-au trezit cu ea, cup
însemnătăţii învătămîntului. înscrie­ o... bibliotecă de casă Constantin Cismaru, Ale- cur
rile s-au făcut pe bază de cereri in­ din acelea I xandrina Ciortan, Stela tat<
dividuale. Astfel. în cele patru — De care ? Cristescu. Purta la sub- căr
cercuri au fost cuprinşi pînă în pre­ — Ia, cum îs la lelea suoară cîteva cărţi şi i-a nat
zent peste 150 de cursanţi- lardahan sau Bănică. îmbiat să le ia... Aproa- chi,
In linii mari se poate afirm-, deci, — Şi ce-ai să faci cu pe 50 de oameni, fiecare ace
că în comuna Măgurele s-au pregă­ cărţile ? cu fişa lui, au devenit Goi
tit cele mai bune condiţii pentru des­ — Oi Învăţa eu — a titori permanenţi ai L
chiderea învătămîntului- Dar s-a fă­ răspuns înţepată Paras­ bliotecii de casă de la Pa­
cut oare totul ? Iată bunăoară, din După lectie> se vizitează expoziţia comunală de produse agricole chiva. raschiva Gorgoteanu. Pî-
I POMICULTORII POh
MARIA STANCU
ochii înceţoşaţi. Apoi, cu o sforţare şi-a ridicat capul de pe câ- mama ieşise în tindă să bată i
pătîi, şuierind: chiar şi atunci cind dispăruse i
— N-ai avut noroc, Dinule tată, norul ei de sărăcie I se in pat şi o aştepta speriat,
Capul i s-a lăsat moleşit înapoi pe câpâtîi. Ţipetele sfîşietoare morii. „Săraca mama, cum să-i
ale Gherghinei şi zgilţîieturile babei Floarea, care venise, chipurile, Dar Dinu nu-şi duse pînă la cc
sâ-i descinte de căzătură, l-au readus pentru o clipă la viaţă. La toate astea se gîndea I
Ridicîndu-şi pentru a doua oară capul de pe câpâtii, reuşi să strigat. Inginerul, care termina
rostească : biceiului său, la concluzii. Iar £
P o v e s t i r e — In grădină, Gher... vezi în gră... să... de cîte unul dintre cursanţi, a
Dar vorba ii râmase in gîtlej. Baba Floarea, speriată, scăpă jos alţii.
ulceaua cu descintece. — Ce ai azi, Dinule, eşti
Dinu Stăvărache rămase cu creionul în mină şi ochii pironiţi — Muri maică, fie-i ţărina uşoară, că i-a lăsat Gherghnei o
asupra liniilor de pe tablă. Inginerul de la secţia agricolă raio­ comoară în grădină. O să fie pricopsit Dinu, fii-su, cînd s-o face — Eu ? Eu, tovarăşe ingine
— Atunci, să încercăm să
nală tocmai arăta distanţele la care trebuie plantaţi pomii. Lui mare. Nu în zadar se sparse ulcica mea cu leacuri. Asta arată
Dinu îi încolţise in minte un gînd pe care nu-1 putea alunga. în­ noroc. — Păi eu, tovarăşe inginer,
cerca zadarnic să se concentreze şi să-l urmărească pe inginer, Trei zile în şir I au bocit pe Matei Stăvărache rubedeniile, în- dumneavoastră, că doar ştiţi b
deşi nici o lecţie urmărită de el la cercul agro-pomicol nu i se trebîndu-se printre bocete : încep cu ingrăşămintele. După
păruse atit de interesantă. II năpădiseră gînduri şi ginduri... dîncă de 30 de centimetri... Şi
Cu ani în urmă, taică-său, Matei Stăvărache, săpase grădina — Auzi cumătră, auzi, că verişorul nostru, bunul de el, a dus-o se poate. Şi apoi... şi după c
şl adusese nişte puieţi de pruni, meri, peri şi gutui pe care-i plan­ aşa din greu, omorînd bietele animale la cărăuşie şi cînd colo în — Zi-i mai departe, Dinule
tase aşa, de-a valma, iar iarna îi mejdriseră iepurii şi degeraseră. grădină a îngropat o comoară... — Tocmai ăsta i necazul, to
Supărat, Matei ii scosese primăvara şi-i făcuse surcele pentru foc. Baba Floarea stătea la vatră, unde fierbeau oalele cu mîn- mai pot. Să zică şi altul.
Mai rămăseseră doar pe coastă vreo cîţiva pe care fetiţele veci­ care pentru pomană şi o ţinea una şi bună, precum că Dinu, fe­ — Bine — zise inginerul — i
nului Gociu îi înfăşuraseră în paie şi scutece, aşa cum văzuseră că ciorul mortului, va avea ca moştenire comoara din grădină. Ulcica m-ai întrerupt cînd explicam li
infaşâ mama copilul să nu răcească. Ce bine-i păruse lui Matei ei, cînd s-a spart, noroc a arătat. — Aici e-aici, tovarăşe ingi
cînd le aflase rămurelele crude. Cit era ziulica de mare, îl punea Anii treceau unii după alţii şi o dată cu ei creştea şi Dinu şi
pe Dinu să-i păzească de capre. îmbătrînea şi tuşa Gherghina, căreia comoara din grădină i se nu mai înţelesei nimic. Şi gînd
— Păzeşte-i, Dinule tată, că de-aici vei mînca şi tu chisăliţă de arăta şi noaptea în vis. Nu mai avea odihnă. De cîte ori nu venise câtelea ce vorbesc eu, mă gin
prune — îi zicea el. Fi-ar afurisit de noroc, că dacă s ar fi prins baba Floarea să-i dea cu masa şi să cheme, cică, spiritul lui Matei, cum să vă ajut pe dumneavoas
şi-âilalţi, am fi avut şi noi poame, ca alde Gheorghieş, primarul. spunîndu-i cum că banii ar fi blestemaţi de nişte samsari de cai pe mine....
Dar te-i face tu mare. Am să te fac pomicultor. care fuseseră jefuiţi de străbunica Irina şi că de aia nu pot fi — Cum adică ? Nu înţeleg,
Dar Matei Stăvărache n-a apucat să-şi vadă feciorul nici mă­ găsiţi. Baborniţa o învăţase pe Gherghina ca în noaptea de învi­ noastră de azi ?
car trecut de clasa a patra primară. Intr-o toamnă, pe cînd aducea ere, pe la cîntatul cocoşilor, să iasă în tindă şi să facă la mătănii Dinu privi în dreapta şi si
lemne primarului, vacile s-au speriat de o maşină, răsturnînd carul cu faţa spre grădină, pînă ce i se vor arăta banii jucînd. Atunci, băieţi tineri, unii de curînd ver
în şanţ peste Matei. El se proptise in leucă să-l ţină. L-au adus cu un cuţit în mină, să se ducă şi să însemne, cică, looul. Ba rora abia le mijiseră mustăţile
acasă zdrobit, aproape mort. L-au aşezat uşurel pe patul curat, uneori, Gherghinei chiar i se păruse că vede banii jucînd în gră­ curioase. „Ce ştiu ei" îşi zise
pe care tuşa Gherghina aşternuse foaia de scoarţă aleasă cu mo­ dină ! O dată, a alergat să însemne locul cu pricina, dar în privirile spre banca din stingă,
tive olteneşti, primită în dar la nuntă. Doctorul din Craiova, adus schimbul banilor jucînd, a găsit motanul cel bătrîn, căruia îi stră­ meni mai in vîrstă. Unchiul Toai
de Gherghina, plătit cu ultimii bani pe care-i strînsese bietul Matei, luceau ochii în întuneric ca două seîntei. L-a luat de după ceafă, din capul satului, deputata circi
şoptise : l-a adus în casă ocârindu-1 şi azvirlindu-l după cuptor. „Na, împie- nevesti-sii, moş Gociu, vecinul,
^ M-aţI adus prea tirziu. liţatule, aici ţi-e locul, nu in grădină" — îi strigase Gherghina, cu — Ce te uiţi aşa la noi, Dii
-Matei şi-a chemat lingă pat fiul şi nevasta, l-a privit lung, cu glas tare, fără să-l observe pe Dinu care se trezise încă de cînd — îi zise unchiul Toader.