Page 8 - Albina_1959_12

u«
UW)

ş i * le b e lş u ţj p a r te

S p i g r a m c
Echipei de dansuri din
Flămînzi, premiată la ul­ Norii trec în pilcuri sure Griul mic sub zeghea moale
timul concurs (pentru in­ Peste cîmp, peste pădure îşi croieşte-n viaţă cale
terpretarea dansului „Bă­ Scuturînd din tolba lor Şi de loc nu bănuieşte
tuta"). Puf de nea strălucitor. (Asta-i lipsa lui, fireşte)
A ajuns echipa asta Că la şcoală.
Foarte cunoscută ; Intr-o sală
Căci, ia dansuri populare, Despre el se tot discută...
' — Linişte I Bâtrinul se ocupă de buna noastră creştere!!! Nu se dă... bătută! O discuţie-ncepută
(Desen de N. CLAUDIU) De vreun ceas ori poate două
Azi la sate, superstiţiile Despre tehnica cea nouă.
şi leacurile băbeşti nu
mai au crezare. Pe o tablă, creta lasă
Cele leacuri bâtrineşti Urmă albă şi lăptoasă
Şi-au trăit al lor final... Ceilalţi, în caiet notează.
Leacul... leacurilor astea Faptu-n sine demonstrează
E... căminul cultural t
C U II U I U L - i - â geni, ca şi în multe alte Că „elevii" pun sub frunte
In satul
Peicani-Mur-
(Unii-s cu mustăţi cărunte)
Deunăzi, mă aflam într-un la pomi... Că anul ăsta ne-am sate s-au construit dru­ Ceea ce în primăvară
Deocamdată,
muri noi.
compartiment de clasa 2-a în întins... Drumu-i nou şi-i pietruit —
drum spre Feteşti. In faţa mea, — Ca peste tot locu-n Dobro­ N-o tnai fi noroi cînd plouă. Practic vor lucra afară.
un colectivist înalt, cu faţa pre­ gea la noi... Da’ eu mă mir fră- E vizibil că ţăranii Agrotehnica-avensată
lungă, purtînd o cuşmă mare, ţioare... Dată e spre folosinţă
bălană. Se uită pe fereastră o — O să vie şi un doctor ve­ Azi, păşesc pe-o ... cale nouă 1 In pilule de ştiinţă.
vreme la cîmpiile arate şi excla' terinar să ne înveţe cum să S. HOROVITZ Au început înscrierile...
mă deodată, bucuros, cu vădită îngrijim animalele... funcţionar — laşi (Desen de NIC NICOLAESCU) ION RUŞ
intenţie de a intra în vorbă : — Foarte bine... Să vezi însă.
— Bravo nouă 1 Acu’. dacă Eu mă mir...
terminarăm şi cu arăturile. înce­ — Dar spune o dată tovarăşe,
purăm şi cursul... de ce te miri ?
— Care curs? — îl întrebă un — Pentru că dumneata eşti sHi b r i d u l
om scund de-alături, pe chipul din regiunea noastră şt n-ai Sub un şopron, intr-un amurg de iarnă,
căruia se ivise un zîmbet şiret. aflat încă... Cînd uşurel porniră să se cearnă
— Agrotehnicu şi zootehnicu. — Ce să aflu ? Fulgi mari şi fragezi de zăpadă.
N-ai auzit? Mneatale nu eşti — Că în raionul nostru, la S-au prins şi s-au aprins la sfadă
tot de pe aici, din Dobrogea ? Feteşti, am început cursu’ ...agro- Doi osebiţi grăunţi de păpuşoi :
— Ba da, făcu celălalt. Dar tehmcu şl zootehnicu, cum zi­ Unul hibrid şi altul slab de soi.
mă mir că... seşi - INCA DE LA ÎNCEPU­ Acela slab se-nfipse înainte
— Eu îs din raionul Negru TUL LUNII NOIEMBRIE. N-am Cu-nfăţişarea lui de dinte
Vodă, îl informă cel înalt. Is mai aşteptat sfîrşitu’ lunii, cum Şi începu să dea din gură :
brigadier constructor la colec­ era vorba... - Ascultă, biată corcitură
tiva noastră... ...Colectivistul cel înalt, rămă­ Cu aer de mironosiţă,
— Aşa ? Numai că eu mă sese cu gura căscată. Acum ÎI Ne taci de ris întreaga noastră spiţă.
mir... turuia gura celui mărunţel : Eşti un copil născut în eprubetă,
— De ce să te miri ? Eri, am — La noi, la colectiva „Pro­
început cursu'... Să-i vezi pe ăi gresul" de la Fâcăeni, s-a des­ O simplă cifră pe o etichetă
Şi-acum ai vrea să stai cu noi alături
bătrîni cum vin cu caietele la chis cursu’ încă de la 5 noiem­ Ba. şi mai mult, ai vrea ca să ne-nlături I
subsoară, alături de flăcăiaşi şi brie. A fost serbare mare. Ştii Dar, bine, noi sîntem de viţă veche
codane... cîţl colectivişti vin la curs anul Şi faima noastră-i fără de pereche 1
— Bravo lori Insă mă mir ăsta ? Aproape 80. Zi cu zi. Cînd pomeneşti de falnicul porumb
că... Nici unul nu întîrzie un minu- Răsaren minte Cristofor Columb
— Să 1 vezi şi pe lector ce ţel măcar. Şi avem nu unul, ci Ce ne a adus din ţări îndepărtate
scrie pe tablă... întinde nişte doi lectori. Pe inginerul Suci Sâ-mbelşugăm săracele bucate.
planşe cît cearceafurile de mari Mihai şl pe tehnicianul Stâncii
şt ne-arată tulpinele şl rădăcU N. Ion.... Dacă îi asculţi îţi Noi veacuri am domnit peste ogoare
Cu armiile noastre foşnitoare.
nile... creşte inima. Lecţii nu glumă. Răspunse cel hibrid : ăi fi de neam
— Aşa şl trebuie. Ziceam însă 18 agrotehnice şi legumicole, 18
că mă mir... zootehnice, 7 despre pomi şi vil. Dar în zadar te-apuci să faci haram.
Ai fost hrănit de cîmpuri nevoiaşe,
— Ce să te mai miri ? Nu-1 Dar de ce te-ai încruntat fră- Cuprins de buruieni ca-ntr-o cămaşe,
nimic de mirare. Acu’ oamenii ţioare ? Ori crezi că mă laud ? Şi din făptura mîndrâ, de pripas,
se îmbulzesc singuri la curs. Nu te bucuri ? Doar eşti tot do­ Coceanul scofîlcit ţi-a mai rămas
Nu mai vrea nici unul să rămîe brogean... Şi-un biet
de căruţă. Toţi vor să afle... — Ba mă bucur, numai că Ştiulet
— Cinste lor 1 Insă mirarea vorba dumitale... mă mir... Cit degetul pot spune
porneşte de acolo că... — De ce te miri ? Şi măcinat şi-acela de tăciune.
— Fiindcă noi chiteam că sîn.
— Stai să vezi. A zis agro- tem primii pe regiune. Şi cînd Eu sînt, o recunosc că sînt hibrid
nomu’ nostru că o să facem şi-un colo voi ne-aţt luat-o înainte.» Dar vieţii mai puternic mă deschid
cerc pomi-viticol... Ştii, să-nvă- Căci mi-a pus omu-n boabe aurite
ţăm bine meşteşugu’ şi la vii, şi AL. RAICU Tot ce i mai bun din viţele sleite.
Cind ascultăm ce spune agronomia
Nu mai răzbeşti cu genealogia
La începerea cursurilor Ci doar cu rodnicia la hectar.
Aici să-ţi văd eu strămoşescul har t
Destulă vorbă, sfada s-o sfîrşim I — Ai dreptate, Vasile, prietena asta e bună la orice
Ce zici, pornim întrecerea î — Pornim. vîrstă. (Desene de G. BADEA)
Şi fură cele două soiuri, peste-un an.
Sădite cam pe-o vreme-n cîte-un lan.
La fel plivite,
Bine îngrijite,
Ca nu cumva să pară părtinite. G H I C I T O R I
Pe cind hibridul se-nâlţa spătos
Bâtrinul soi doar frunzele şi-a scos. Din mînă mereu zvîcneşte
Iar vara, cind porumbul înnoit Pe sub pod călătoreşte
Cît omul de a călare s a lungit Toată ziua împleteşte
Şi-şi ascundea in fragedele foi Şi de loc nu oboseşte.
Mărgele dese. pline şi de soi, (EDlSAns)
Bâtrinul clătina pe-o tijă slabă
Ştiuletul ca gingiile de babă. Nu-i făină, dar se cerne
(epedez)
— Tii, de anul trecut, frumos aţi mai crescut. Că omul doar pe primul l-a ales Nu-i covor, dar se aşterne.
— Cu un asemenea profesor creşterea noastră este firească. Şi l-a oprit, e lesne de-nţeles.
(Desen de N. CLAUDIU) TUDOR OPRIŞ Culese de ION MARINESCU

REDACŢIA: Bucureşti Piaţa -.Seînteii* Tel 1780 10 1780 20 1760 40 ABONAMENTE- 7.80 le: anual Tasa poşialâ plătită in numerar cont aprobării Dir Generaie
P.T1.R. Nr. 17.933/942. Abonamentele se Iac la oficiile poştale, prin lacioru poştali şi difuzoru voluntari. TIPARUL: Combinatul Poligrafic Casa Scinieii „1. V. Stalin"