Page 7 - Albina_1959_12
P. 7
LUCRĂRILE CELUI DE-AL VII-LEA CONGRES
AL PARTIDULUI MUNCITORESC SOCIALIST UNGAR
cători ai celor 45 de delegaţii ale
W partidelor comuniste şi muncitoreşti
M sosite la congres.
V Dr. Ferenc Munnich a salutat apoi
A pe delegaţi şi oaspeţi. El a propus să
se cinstească memoria unor eminenţi
V activişti ai mişcării muncitoreşti in
W ternaţionale, a unor activişti de
partid de seamă din Ungaria, precum
M şi a eroilor unguri şj sovietici căzuţi
W în lupta împotriva contrarevoluţiei
din Ungaria în toamna anului 1956.
V întreaga sală s-a ridicat în picioare
A păstrînd un moment de reculegere.
.V In cuvintul său introductiv, dr.
.V Ferenc MunnicTi a relevat marea im
portanţă a celui de-al
VH-lea Con
’.V gres a! P.M.S.U. şi a urat delegaţilor
la Congres succes în muncă.
A După alegerea organelor congresu
lui a urcat la tribună Jănos Kâdar,
. W prim-secretar al C.C. al P.M.S.U.,
care a prezentat raportul de activi
. V tate al C.C. al P.M.S.U.
Raportul prezentat de Jănos Kădar
W In clişeu: un aspect de la masa prezidiului. Telefoto : M.T.I. a fost ascultat cu o deosebită atenţie
A şi a fost subliniat în repetate rînduri
In dimineaţa zilei de 30 noiembrie delegaţi străini sosiţi la congres, am- partid, reprezentanţi ai organizaţiilor prin aplauze furtunoase, prelungite.
W s-a deschis in sala festivă a Palatului basadorii ţărilor frăţeşti, invitaţi. de partid din întreprinderi şi sate, In şedinţa de după-amiază a Con
cultural „Rozsa Ferenc“ al construc Congresul a fost deschis de dr. Fe- conducători ai instituţiilor de stat şi gresului, Jeno Fock, membru în Bi
' A torilor din Budapesta cel de-al renc Miintvich, membru al Biroului ai organizaţiilor de masă, oamenj de roul Politic şi secretar al C.C. al
. ^ VM-lea Congres al Partidului Munci'’ Politic al C.C. al P.M.S.U., care a artă şi cultură. P.M.S.U., a prezentat raportul „Di
tor esc Socialist Ungar. dat cuvîntul unui delegat pentru a In prezidiu au fost de asemenea
V In sală au luat loc delegaţi; la propune pe membrii prezidiului. In aleşi N. S. Hruşciov, Tan Cijen-lin, rectivele cu privire la sarcinile eco
A congres — muncitori, ţărani şi inte prezidiu au fost aleşi membrii şi Wdlter Ulbricht, Jacques Duc tos, nomice şi cu privire la pregătirea
lectuali reprezentînd pe membrii de membrii supleanţi ai Biroului Politic Emil Bodnăraş, Giancario Pajetta, celui de-al doilea pian cincinal al eco
W partid din toate regiunile Ungariei, al C.C. al P.M.S.U., activişti de t>. N. Aidit, precum şi ceilalţi condu nomiei naţionale".
W
A „Lupfa noasiră pentru coexisienja paşnică
'. W este indisolubil legată de apărarea cuceririlor socialismului"
_ A BUDAPESTA 1 (Agerpres) TASS : Cuvîntarea tovarăşului N. S. HRUŞCiOV de-a doua tendinţe sînt încercările m
. S Luînd cuvîntul la 1 decembrie în ca nu se stinge după instaurarea dic tem partizani convinşi şi luptători de a pune din nou în discuţie în
drul lucrărilor celui de-al VlI-lea
O.N.U. aşa-numita problemă ungară.
W Congres al Partidului Muncitoresc taturii proletariatului, ci ia doar activi pentru o asemenea organizare N. S. Hruşciov a amintit despre
Socialist Ungar, tovarăşul N. S. alte forme. a societăţii în care să nu fie loc situaţia anormală care s-a creat în
A HRUŞCIOV, prim-secretar al C.C. al întărirea dictaturii proletariatului pentru exploatarea omului de către Berlinul occidental. în problema
. V P.C.U.S., a subliniat că Congresul şi succesele construcţiei socialiste om, pentru asuprirea unor popoare Berlinului occidental, a spus N. S.
căruia i-au fost prezentate spre exa
Hruşciov, se manifestă deosebit de
duc neabătut la schimbarea rapor
de către altele, unde să fie asigu
W minare cele mai importante proble tului forţelor de clasă în favoarea rate libertatea şi fericirea pentru activ cancelarul Adenauer care,
me ale construcţiei socialismului în socialismului, la slăbirea forţei de toţi oamenii şi toate popoarele. „după cum se ştie, nu are nici un
W Ungaria populară are o însemnătate rezistenţă a rămăşiţelor claselor Tocmai de aceea comuniştii sînt temei să pretindă să se amestece în
deosebită în viaţa mişcării comu duşmane. Dar evoluţia nu este rec adversarii cei mai consecvenţi ai treburile acestui oraş".
W niste internaţionale, în viaţa tilinie, în epoca construirii socia războiului. N. S. Hruşciov a subliniat încă o
N. S. Hruşciov a spus că politica
. 'A P.M.S.U. S. Hruşciov a spus că cei cinci schimbări în situaţia internă şi ex de coexistenţă paşnică, dusă de dată că Uniunea Sovietică nu va I
anumite
cu
lismului în legătură
N.
sprijini niciodată cererea de a se re
ani care au trecut de la ultimul U.R.S.S. şi de ţările lagărului socia nunţa la cuceririle socialiste din Re
ternă în diferite perioade lupta de
. W congres, au fost o perioadă complexă clasă poate să se intensifice şi să ia list este clară şi de înţeles. Lupta publica Democrată Germană.
V în dezvoltarea P.M.S.U. şi a ţării. cele mai ascuţite forme, mergînd noastră pentru poexistenţa paşnică, a Berlinul occidental — a continuat
Comuniştii din Ungaria au trecut pînă la ciocnirea armată, aşa cum spus el, pentru o pace trainică, N. S. Hruşciov — a devenit în pre
W prin mari greutăţi şi încercări. Dar s-a întîmplat în 1956 în Ungaria. este indisolubil legată de apăra zent un izvor de conflicte, un fel de
S nimic nu a frînt voinţa lor de a lupta N. S. Hruşciov a arătat că duş rea măreţeloT cuceriri ale socialis măr al discordiei. Cînd spunem că
A pentru socialism. manii socialismului nu au renunţat mului. Ne-am pronunţat şi conti trebuie rezolvată problema Berlinu
Unind în rîndurile sale forţele
. V credincioase marxism-leninismului, nici acum la planurile lor de zdro nuăm să ne pronunţăm pentru re lui occidental înseamnă că propunem
să se scoată dintr-un corp sănătos
zolvarea pe cale paşnică prin tra
bire a lagărului socialist şi
caută
. W P.M.S.U. s-a călit şi mai mult în verigi slabe în acest lagăr. Ei vor tative a tuturor problemelor litigi un ghimpe care a rămas după cel
de-al doilea război mondial şi să fie
lupta împotriva contrarevoluţiei, a
oase şi nerezolvate în relaţiile din
V apărat şi a consolidat dictatura cla să se răfuiască cu fiecare ţară so tre state. lichidat focarul regimului de ocupa
cialistă în parte. Trebuie să ţinem
N. S. Hruşciov a respins născoci
„ sei muncitoare, puterea oamenilor seama de acest pericol deoarece el rile presei străine că Uniunea Sovie ţie. Cum se poate face aoeasta ? Sin
muncii şi în prezent '.rezolvă cu suc-
nu este lipsit de temei şi trebuie
A *ces sarcinile construirii socialismu să facem totul pentru ca să spulbe tică ar fi renunţat la ideea convocă gurul mijloc este de a semna Trata
.V lui . răm speranţele duşmanilor, să fa rii în viitorul cel mai apropiat acon- tul de pace cu Germania.
N. S. Hruşciov a spus în conti
Am semna cu bucurie, împreună
.V nuare : cem în aşa fel încît aceste speranţe ferinţei şefilor de guverne. Am con cu aliaţii noştri, un tratat şi cu Ger
siderat întotdeauna, a spus el, că în-
V Prin lupta sa consecventă pentru să nu se îndeplinească. tîlnirfle şefilor de guverne sînt utile mania occidentală, a spus N. S.
In prezent, fiecare ţară socialistă
,S puritatea teoriei marxist-leniniste, în parte şi lagărul socialist în an şi că, cu cit vor fi organizate mai cu- Hruşciov, dar dacă nu vom realiza a-
V împotriva revizionismului şi dogma samblu sînt atît de puternice încît rînd aceste întîlniri, cu atît va fi cest lucru vom fi nevoiţi să semnăm
A tismului, pentru internaţionalismul forţele noastre sînt invincibile. în mai bine. Noi dorim această întîl- un tratat unilateral cu Republica
proletar şi unitatea lagărului socia
Democrată Germană.
nire, dar vrem ca ea să fie rodnică,
.,.V list, P.M.S.U. şi-a cîştigat respectul cercarea de a învrăjbi ţările socia să aducă folos popoarelor. Guvernul că soluţionarea problemei unificării
N. S. Hruşciov a amintit din nou
liste şi de a slăbi relaţiile frăţeşti
bine meritat al mişcării comuniste
.V ca detaşament de nădejde. de prietenie dintre ele reprezintă sovietic este gata pentru o asemenea Germaniei este un drept al germa
internaţionale, din care face parte
întîlnire la data şi locul care vor con
una din formele luptei de clasă fo
.V N. S. Hruşciov a arătat că organi losite de adversarul nostru. veni tuturor participanţilor. nilor înşişi.
Uniunea Sovietică, a declarat N.S.
Subliniind că problema convocării
Iată de ce, a declarat N. S. Hruş
.V zatorii complotului contrarevoluţio ciov, principiile imuabile ale inter conferinţei trebuie abordată în mod Hruşciov, va aplica întotdeauna în
nar din 1956 au vrut să dea o lovi
rezonabil şi că trebuie să se ţină
politica sa măreţele principii ale
naţionalismului proletar sînt legea
W tură socialismului, să înnece în supremă de nestrămutat a mişcării seama de dorinţele celorlalţi parte coexistenţei paşnice. Dar noi nu cer
^ sînge puterea populară. Acestea au comuniste internaţionale. neri, N. S. Hruşciov a continuat : şim pacea. Năzuinţa spre pace nu
% fost evenimente care în mod indis N. S. Hruşciov a subliniat nece faptul că la 15 martie este fixată în- este de loc un semn al slăbiciunii
cutabil au animat pe toţi duşmanii
Sovietice
noastre. Puterea Uniunii
A comunismului Ei se lingeau deja pe sitatea întăririi lagărului mondial tîlnirea mea cu preşedintele De şi a întregului lagăr socialist creşte
Gaulle nu înseamnă de loc că întîl-
.V buze, văzînd in aceste evenimente socialist. nirea şefilor de guverne nu poate să pe zi ce trece Dispunem de tot ceea
Problema cea mai importantă şl
începutul prăbuşirii comunismului.
V Speranţele imperialiştilor în prăbuşi, cea mai arzătoare a timpurilor noa aibă loc înainte de întîlnirea cu ce este necesar pentru a respinge
domnul De Gaulle. întîlnirea şefilor
orice lovitură. Nu vrem însă jertfe,
W rea socialismului în Ungaria, s-au stre, a spus N S. Hruşciov în con de guverne ar putea avea loc şi îna nu vrem distrugeri şi piei rea a mi
năruit. tinuare, este aceea a slăbirii încor inte de vizita în Franţa, însă gene lioane de oameni.
W Din învăţămintele rebeliunii con dării internaţionale, a preîntîmpină- ralul De Gaulle doreşte el însuşi să N. S. Hruşciov a amintit că in pre
% trarevoluţionare dfn Ungaria, decurg rii războiului şi a instaurării unei aibă un schimb de păreri cu mine zent în Uniunea Sovietică s-a acu
A unele concluzii importante cu pri păci trainice, pe pămînt. El a pînă la întîlnirea şefilor de guverne. mulat un număr atît de mare de ra
subliniat
eforturile
Uniunii
vire la lupta de clasă în perioada
că
V construirii socialismului. Sovietice şi ale celorlalte ţări socia Dorinţa lui nu este lipsită de temei, chete, de încărcături atomice şi nu
cleare, încît „dacă
vom fi atacaţi
înţelegem acest lucru şi acordăm a-
La Congresul al XX-lea al parti
.W dului nostru, a spus N. S. Hruş liste, îndreptate spre asigurarea tenţia cuvenită dorinţei sale. Poate pământului pe toţi adversarii noştri
vom putea mătura de pe suprafaţa
securităţii generale, nu au rămas
că aceasta va contribui la o mai
.V ciov, a fost criticată pe bună drep zadarnice. Programul sovietic de bună înţelegere în cursul întîlniril eventuali".
dezarmare generală şi totală, vizita
Nu din slăbiciune, ci în virtutea
V tate teza greşită formulată de Stalin mea în Statele Unite ale Americii. şefilor de guverne, a subliniat N. S. politicii noastre principiale leniniste
cu privire la ascuţirea
luptei
de
Hruşciov. Trebuie căutate tot felul
W clasă pe măsura creşterii succese întîlnirile şi convorbirile cu preşe de posibilităţi pentru rezolvarea pro de coexistenţă paşnică, a spus N. S.
lor obţinute în construcţia socialis dintele Eisenhower. a spus N. S. blemelor litigioase pe o bază rezo Hruşciov. sîntem dispuşi să distru
W tă. Dar criticarea acestei teze, a Hruşciov. au dus la o oarecare slă nabilă şi de aceea trebuie să se ţină gem imediat toate aceste stocuri
^ subliniat el, nu înseamnă cîtuşi de bire a încordării internaţionale. seama de dorinţele partenerilor. dacă va fi adoptat programul de de
V puţin negarea inevitabilităţii luptei Dar acesta nu este decît începutul. N. S. Hruşciov a declarat că în zarmare generală.
S de clasă în perioada construirii so N S. Hruşciov a arătat din nou că prezent în situaţia internaţională se In încheiere. N. S. Hruşciov a dat
V cialismului. mai sînt încă nu puţine forte care manifestă clar două tendinţe — re citire salutului adresat de Comitetul
N. S. Hruşciov .a subliniat că, se străduiesc în fel şi chip să stă cunoaşterea necesităţii de a se li Central al P.C.U.S. celui de-al VII-
W după cum a confirmat-o întreaga vilească slăbirea încordării Interna chida „războiul rece" şi străduinţa lea Congres al Partidului Muncito
V experienţă a construcţiei socialiste ţionale care a început şi să menţină anumitor cercuri ale puterilor occi resc Socialist Ungar.
.S în Uniunea Sovietică şi în ţările de starea de ..război rece“. dentale de a stăvili procesul de slă
democraţie populară, lupta de clasă Noi, comuniştii, a declarat N. S. bire a încordării internaţionale care (Text prescurtat)
W Hruşciov. nu am ascuns niciodată şi a început, de a menţine starea de
% v w . v . % v . v . w . nu ascundem nici în prezent că sîn- „război rece". Ca exemplu al celei V . m V A V .V A V .
