Page 9 - Albina_1959_12
P. 9
I TreţjTjjTiB-a I
| Hunedoara-Deva \
ALBINA 9 decembrie 1959 J
Anul 62 Miercuri j
_
Seria Il-a 8 p a g i n i i f
Nr 624 15 b a n i |
REVISTA SÂPTÂMÎNAIA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE
C O M U N I C A T
In zilele de 3, 4 şi 5 decembrie a.c. a şedinţi ai Comitetelor centrale ale sindica parte numeroşi vorbitori, plenara a aproi
avut loc plenara lărgită a Comitetului telor, secretarii C. C. al U.T.M., redactori bat expunerea tăcută şi sarcinile de pian
Central al Partidului Muncitoresc Romîn. responsabili ai unor ziare şi. publicaţii şi p„e anul 1960 cu îmbunătăţirile şi comple
In afară de membrii şi membrii supleanţi alţi activişti de partid, de stat şi ai orga tările corespunzătoare.
ai Comitetului Central, la plenară au luat nizaţiilor obşteşti. La al doilea punct al ordinei de zi, ple
parte : primii secretari şi secretari cu pro La primul punct al ordinei de zi, plenara nara a stabilit următoarele norme de re
blemele economice ai comitetelor regionale a examinat proiectul planului de stat pe prezentare pentru alegerea delegaţilor la
de partid, preşedinţii sfaturilor populare anul 1960. Tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- cel de al Hl-iea Congres al partidului, care
regionale, primi-secretari ai unor comitete Dej, prim-secretar al Comitetului Central
orăşeneşti de partid, miniştri şi adjuncţi al Partidului Muncitoresc Romîn, a făcut o va avea loc în primăvara anului 1960:
ai miniştrilor, şefi de secţii şi adjuncţi ai expunere, prezentînd concluziile analizei — 1 delegat cu drept de vot deliberativ
şefilor de secţii ale Comitetului Central al făcute proiectului de plan de către Biroul la 700 membri de partid;
Partidului Muncitoresc Romîn, secretarii Politic al Comitetului Central. — 1 delegat cu drept de vot consultativ
Consiliului Central al Sindicatelor şi pre In urma dezbaterilor, la care au luat la 700 candidaţi de partid.
EXPUNEREA TOVARĂŞULUI GH. GHEORGHIU-DEJ
la plenara C. C. al P. M. R. din 3 —5 decembrie a. c.
Tovarăşi, einile pe care le prevede, elaborate pe Dezvoltarea producţiei industriale si agricole în 1960
baza rezultaielor obţinute p’nă acum
Plenara Comitetului Central al Par de oamenii muncii, vor fi incluse în Proiectul planului de stat pe anul 1960 se prevede creşterea producţiei
tidului Muncitoresc Romîn a fost con 1960 întocmit de Comitetul de Stat al siderurgice cu peste 28%, a construc
vocată pentru a examina proiectul planul economic de 6 ani, în curs de Planificării pe baza directivelor con ţiilor de maşini cu 17%, a industriei
planului de stat pe anul 1960. Sar- elaborare. ducerii partidului prevede creşterea chimice cu 22%, a industriei energiei
într-o măsură însemnată a producţiei electrice şi termice cu 20%.
Planul pe 1959 va fi îndeplinit şi depăşit industriale şi agricole, mărirea volu La principalele produse industriale
mului desfacerilor de mărfuri prin co se prevăd următoarele niveluri şi creş
Realizăriie de pînă acum, şi în realizeze economii peste plan în va merţul socialist şi creşterea număru teri ale producţiei:
mod deosebit din acest an. creează loare de 2,6 milioane Iei, au obţinut în lui de muncitori, ingineri, tehnicieni energie electrică — 7.7 miliarde
premizele necesare ca în 1960 activi- primele 10 luni ale anului economii ocupaţi în economia naţională. fcWh, adică o creştere cu 14%, prin pu
■ tatea economică să se desfăşoare în suplimentare de 5,3 milioane iei. La Venitul naţional va creşte cu 12,5% nerea în funcţiune a unor noi grupuri
fl condiţii mai bune şi să se atingă rit- întreprinderea „Steagul Roşu“ din O- faţă de 1959 ; fondul de acumulare va ia Borzeşti, Arad, Timişoara ş.a. pre
B muri mai înalte decît pînă acum. raşul Stalin, faţă de un angajament reprezenta aproximativ o cincime, iaT cum şi ca urmare a creşter i orelor de
I După toate datele, planul de stat privind economii de 16,9 milioane lei, fondul de consum circa patru cincimi. utilizare a centralelor existente;
fl pe anul 1959 va fi îndeplinit şi de- s aa rcalizit în 10 luni 12.6 milioane Repartiţia jud cioasă a venitului na minereuri de fier — 1,4 milioane
H păşit la indicii de bază — produc- lei ; la Uzinele Metalurgice Tîrgovişte, ţional se reflectă în creşterea însem tone, reprezentînd o creştere cu 27%
H ţie. productivitatea muncii, reducerea la un angajament de 3 milioane lei nată a investiţiilor pentru anul 1960, pe baza dezvoltării şi reconstrucţiei
B preţului de cost. Numeroase între- s-au realizat 8,3 milioane lei. precum şi în aplicarea mai departe a unităţilor existente;
I prinderi şi-au îndeplini şi depăşit Cele mai bune rezultate le-au obţi măsurilor de îmbunătăţire a nivelului oţel — 1,7 milioane tone, o creştere
fl încă de ne acum sarcinile de plan pe nut întreprinderile industriale din ca de trai prevăzute de Plenara C.C. al cu 22%, pe baza îmbunătăţirii folosi
P.M.R. din iulie a. c.
■ anul 1950. drul următoarelor m’nistere : rii utilajelor existente, precum şi a
fl Oamenii muncii au dat în primele întreprinderile din cadrul Ministe Din totalul investiţiilor industriale capacităţilor de producţie intrate în
funcţiune la C. M. Reşiţa anul acesta ;
fl Î0 luni (jeste plan 37.000 tone fontă ; rului Industriei Grele, care au reali — care reprezintă 59% din volumul
fl 77.000 to”ne oţel: 39.600 tone lami- investiţiilor — aproape 4/5 vor fi des laminate finite pline — 1.140 mii
H nate finite pline; 731 tone cupru ; zat în primele 10 luni ale anului eco tinate dezvoltării ramurilor de bază tone, reprezentînd o creştere cu 51%
fl 700 tractoare ; 69.100 m. c. cherestea ; nomii peste plan de 396 milioane lei ; ale economiei naţionale şi anume: pe seama noilor agregate de la Hune
N peste 4 milioane m. p. ţesături de Ministerul Industriei Petrolului şi Chi cea. 39% pentru industria energetică doara şi de la Uzinele „Nicolae Gris-
Q bumbac şi lină, peste 1.4 milioane miei — economii peste plan de 170 mi şi a combust.biiuiui, cca 19% pentru tea“-Galaţi (intrate în funcţiune din
fl bucăţi tricotaje, 552.000 perechi incal- siderurgie, metalurgie neferoasă şi semestrul II. 1959), precum şi a utili
fl ţăminte. precum şi alte produse. lioane lei; Ministerul Construcţiilor, industria constructoare de maşini şi zării mai depline a celorlalte lami
noare ;
9 Se îndeplineşte cu succes sarcina de Industriei Materialelor de Construcţii 21% pentru industria chimică, a celu creşterea producţiei la instalaţiile
lozei şi prelucrării cauciucului.
9 mare răspundere, aflată în centrul ac- şi Industrializării Lemnului 107 mili Se prevede punerea în funcţiune în de foraj — cu 63% :
jg tivităţii economice — mobilizarea de oane lei; Ministerul Industriei Bunu cursul anului 1960 a unor importante tractoare — 15 mii bucăţi, adică a
fl noi rezerve materiale şi financ are rilor de Consum 198 milioane lei; De capacităţi de producţie printre care a creştere cu 36% : din lemn — 35
plăci aglomerate
3 existente în întreprinderi, pentru spori- partamentul Silviculturii 87 milioane 4 a baterie de cocs şi al 4-lea cuptw mii tone, cu o creştere de 100% prin
lei. Martin la Hunedoara ; o instalaţie de
H rea acumulărilor statului. 'Măsurile ho- cracare catalitică şi una de cocsare la deplina folosire a capacităţii fa
•9 tărîte de Plenarele Comitetului nostru Toate acestea dovedesc deplina jus Borzeşti; uzinele de sodă de la Go bricii de la Brăila şi prin intrare® în
fl Central din noiembrie 1958 şi iulie teţe a măsurilor hotărîte de plenarele vora şi Borzeşti ; fabrica de ce'uloză funcţiune a secţ'ei de la Gălăuţaş:
producţia de mobilă va creşte cu
Q 1959 au dat un mare avînt iniţiativei Comitetului Central din noiembrie din stuf de la Brăila, complexele de 31% pe baza mai bunei folosiri
B creatoare a maselor pentru utilizarea 1958 şi iulie 1959 cu privire la îmbu prelucrare a lemnului de la Tîrgu Jiu a capacităţilor existente şi a intrării
şi Pipera, fabricile de mobilă din Iaşi
H mai bună a capacităţilor de producţie, nătăţirea activităţii economice, acce si Militari-Bucureşti, fabricile de zahăr în funcţiune a fabricilor de la Miii-
fl pentru scurtarea termenelor de dare lerarea ritmului de dezvoltare a eco de la Bucecea şi Luduş ; combinatul tari-Bucureşti, Iaşi şi Tîrgu Jiu;
producţia
de ţesături de bumbac
H în funcţiune a noilor lucrări de inves- nomiei şi valorificarea mai intensă a de produse lactate de la Bucureşti ■ va ajunge la 235 milioane m. p„
B tiţii. pentru economii de materii prime rezervelor materiale şi băneşti, pre ţesător ia de la Păuleşti etc. reprezentînd o creştere cu 9% ;
De asemenea sC prevede începerea
■ şi materiale. cum şi la creşterea nivelului de trai construcţiei unor noi obiecte indus producţia de încălţăminte piele—
j| Răspunzînd chemării partidului de a al oamenilor muncii. triale ca secţia nouă de furnale la Hu 19 milioane perechi, cu o creştere de
B desfăşura larg întrecerea soc'al'stă Un rol însemnat în înfăptuirea aces nedoara. noi m ne. o fabrică de anve 7% ;
carne — 298 mii tone, cu o" creştere
pentru reducerea consumurilor speci tor măsuri l-au avut organele şi or lope, complexul pentru industrializa de 18% ;
fice de materii prime, combustibil şi ganizaţiile de partid care s-au ocupat rea lemnului de la Suceava, comple zahăr — 325 mii tone, cu o creştere
xul de industrializare a lemnului de Ia
energie, muncitorii, inginerii şi tehni- în acest an mult mai temeinic de pro Odorhei, o fabrică de lapte praf. o fa de 41%, pe baza utilizării mai
| elenii din întreaga ţară şi-au luat an- blemele concrete ale economiei. brică de preparate de carne la Bucu. bune a capac tăţilor existente, a intră
rii în funcţiune a celor două fabrici
! gajamentul să dea pînă la sfîrşituţ a- Comitetele regionale, raionale şi resti, mari depozite frigorifice ş a. noi de la Bucecea şi Luduş, precum şi
j nului economii peste pian de cea. un orăşeneşti de partid, cu sprijinul acti Alegerea mai jud cioasă a obiecti a dezvoltării fabricii de ia Sascut;
miliard lei. vului format d n muncitori fruntaşi, velor, reducerea costului lucrărilor şi uleiuri comestibile — 115 mii tone,
I In primele 10 luni, sarcinile prevă- ingineri, tehnicieni, economişti au mai ales grăbirea ritmului de punere adică o dublare a producţiei faţă de
a lor în funcţiune prin concentrarea
I zute de plenara Comitetului Centra! identificat şi pus în valoare însem mijloacelor mater aie şi băneşti pentru acest an.
nate rezerve de capacităţi de produc In agricultură se vor Investi in
din noiembrie 1958 cu privire Ia reali terminarea lucrărilor în curs de exe
zarea de economii au fost îndeplinite ţie, de materii prime pentru sporirea cuţie urmăresc în mod deosebit spo total circa 4.4 miliarde lei, ceea ce fl
rirea eficacităţii economice a investi
şi depăşite. Potrivit datelor prelimi producţiei industriale şi agricole, a ţiilor. reprezintă o creştere de peste 25%
I ge, pînă la finele anului, la aproape drumuri, pentru creşterea economiilor cităţilor de producţie existente şi prin tru lărgirea înzestrării tehnice a agri
faţă de anul trecut.
volumului construcţiilor de locuinţe şi
nare, economiile peste plan pot ajun
Pe baza folosirii mai bune a capa
Aceste fonduri vor fi utilizate pen.
intrarea în funcţiune a unor obiective
şi acumulărilor statului.
13 miliarde lei.
Anul acesta G-A-S.-urile au depăşit
pentru
tractoare şi maşini agricole,
sarcinile planificate Ia livrările către noi, producţia industrială urmează să culturii cu un număr însemnat de
crească in anul următor cu 14%,
stat de grîu, porumb şi alte produse Producţia mijloacelor de producţie aprovizionarea mai bună cu îngrăşă
agricole, obţinînd şi scăderea preţului — grupa A — va creşte cu 14.6% minte chimice şi insectofungicide, ex
lor de cost. Acesta este un rezultat faţă de anul 1959, iar producţia bunu tinderea lucrărilor de îmbunătăţiri
îmbucurător al străduinţelor depuse rilor de consum — grupa B — dis- funciare şi în primul rînd amenajarea
de muncitorii, agronomii, zootehnicie- punînd de o bază sporită de materii (Continuare in pag. a 2-a)
nii din G.A.S.-uri sub conducerea or prime interne, va creşte cu 13%.
Oamenii muncii' au dovedit prin ganizaţiilor de partid. In proiectul planului de stat pe
munca lor plină de abnegaţie şi prin
rezultatele obţinute cit de mari sînt
rezervele de care dispune economia
naţională. Muncitorii, ■ tehnicienii şi
inginerii de la Uzina „1 Mai“ Ploeşti,
c?re şi-au luat angajamentul să
£j.
Ifcaaa, -au.-
