Page 6 - Albina_1959_12
P. 6

n / I T                   A         D           ■  M
                                                                                         mWi~* ■                            aam  ml—m


                                                                                                              —   P O V E S T I R E  —
                                                                                         Grăbit  şi  îngindurat,  tînărul  medic  Mir-   tîlneau  —  dacă  i  s-ar  fi întimplat vreo  ne­
                                                                                       cea.  Sabău  o  porni  pe  uliţa  care  ducea   norocire  copilului  ?
                                                                                       spre  riu.  Ploua  cu  găleata.  Poate  şi  aces­  Se  inserase  de-a.  binelea.  Ar  fi  trebuit
                                                                                       ta  era  un  motiv  al  supărării  ce  i  se  citea  să  se  grăbească.  Dar  ca  să  facă ?  Ce  pu­
                                                                                       pe  ţaţa  obosită  şi  trasa  de  nesomn.  Ziua  tea  face ?  Se  simţea  legat  de  numi  şi  de
                                                                                       ploaie,  noaptea  ploaie.  Trecuse  o  sâptă-  picioare.  Aşa  cum  era,  Arieşul  era  impo­
                                                                                       rnină  şi  aceeaşi  ploaie  deasa,  lină,  se  cer­  sibil  de  trecut.  Oare  nu  există  totuşi,  o
                                                                                       nea  neîntrerupt  din  înaltul  cerului.  Aşa   posibilitate  de  a-1  trece ?  Vreo  posibilitate
                                                                                       era  vremea  aici  in  pragul  iernii.  Cind  se   pe  care  el  să  n-o  cunoască ?
                                                                                       apuca  de  plouat,  ploua  cu  nemiluita.  Oa­  Privirea  i  se  opri  stăruitoare  la  scin-
                                                                                       menii  locului,  obişnuiţf  cu  urîtul  vremii,  dura  ce  sălta  necontenit  pe  apă,  apoi  la
                                                                                       se  resemnau.  Pentru  el  insă,  ca  medic,  cablu.  Deodată  i!  străfulgera  un  gind.
                                                                                       vremea  aceasta  însemna  griji  suplimen­  Ce-ar  fi  să  treacă  rîul  agătat ?  Agătat
                                                                                       tare.                              de  cablu.  începu  a-şi  face  fel  de  fel  de
                                                                                         In  primul  rind,  gripa.  Se  puteau  ivi  presupuneri,  cintărind  cu  febrilitate  totul.
                                                                                       cazuri  de  gripă.  Apoi,  drumurile,  plouate  Cablul  era  ud.  Putea  aluneca  uşor  în  apă.
                                                                                       şi  rasplouatb,  drumurile  se  deslundau,  iar   Nu-i  nimic.  Se  va  lega  cu  cureaua  peste
                                                                                       deplasările  la  bolnavi,  intr-o  circumscrip­  mijloc  şi  cablu.  Dar  dacă  acesta  nu  re­
                                                                                       ţie  ca  a  lui,  cu  sate  îndepărtate,  răzleţite  zistă  şi  se  rupe ?  Se  duce  ca  bolovanul
                                                                                       pe  dealuri,  se  făceau  tare  anevoios.  la  fund,  căci  nu  ştia  să-noate.
                                                                                         Noaptea  trecută,, tyind'  cltpmat  la  două-   Vremea  trecea.  Timpul  acesta  pierdut
                                                                                       cazuri  urgente,  i  se  înţpotmojisa  şareta  poate  fi  fatal  pentru,  viaţa  copilului,  se  d
                                                                                       într-o  hirtoapă  şi  fusese  nevoit  să  facă  gîndi  ei.  Trebuie  să  se  decidă.  Acum,  că
                                                                                       trei, sferturi  de  drum  pe  jps.  Revenise  a-  întrezărise  şi  posibilitatea  de  a  trece,  nu
                                                                                       casfi  in  zori.  Abia  avusese  timp  să  mfi-  mai  putea  da  înapoi.  Fie  ce-o  fi.  Va  în­
                                                                                       nince  ceva  şi  pornise  la  dispensar.  II  aş­  cerca.
                                                                                       teptau'  oamenii  la  consultaţie.  Veniseră   Îşi  desfăcu  grăbit  cureaua  de  la  panta­  ii
                                                                                       şt  coRiii  pentru  vaccinări.  Isprăvise  toc­  loni  şi-şi  prinse  de  ea  geanta  medicală.   i»
                                                                                       mai  inspre  seară.  Obosit  o  pornise  apoi  Se  agată  cu  miinile şi  picioarele  de  cablu,   ('
                    0   După  ee-au  aflat  cum  se  organu  rob  pentru  haine,  o  sobă  de  zid.   agale  către  casă,  lă6indu-şi  gîndurile  să  prinzindu-se  de  el  şi  cu  cureaua.  Aşa  cel  d
                    4  zează  locul  de  casă.  Stan  şi  Veta,  In  cea  mică  să  fie  loc  pentru  un   hoinărească  în  voie.  Aşa  se  făcu  că  aproa­  puţin  era  sigur  că  n-o  să  alunece.  Totul  d
                    4  doi  tineri  de  curînd1  căsătoriţi,  m-au  pat,  bine  ax  fi  să  fie  două  paturi,   pe  nici  nu  băgă  de  seamă  că-n  urma  lui,  depindea  acum  de  rezistenţa  cablului.  To­  d
                    4  rugat  să-i  ajut  cum  să-si  facă  o  ca-  şi  tot  aşa,  un  garderob  şi  o  măsuţă.   la  doi  paşi,  venea  suflind  din  greu  badea  tul.  Şi  sănătatea  ori  viaţa  copilului,  şi  d
                    0  să  pe  potriva  lor.           Dacă  s-ar  putea  odăiţa  aceasta  mai   Florian,  cel  cu  casa  aşezată  în  buza  de  viaţa  sa.  Viata  sa.  Abia  împlinise  26  de
                    0   Stan  vrea  o  casă  cu  prispă,  tindă  mică  să  aibă  o  uşă  către  pridvor-   sus  a  Arieşului.  ani.  „La  naiba",  se  dojeni  el  cu  glas  tare.  d
                    0  şl  două  camere  „ca  la  tata*  si  gata.  Cred  că  aşa  e  bine.  Speriat  parcă  şi  el de  ce  spunea,  badea   Şi  scuipîndu-şi  în  palme  se  apucă  de
                    0   Veta  nu  vroia  să  Ştie  de  tindă  si                       Florian  îl  vesti  ca  Mitruc,  pruncul  ăl  mic   cablu  şi  incepu  să  înainteze.  Mergea  tare  d
                                                                                dădea
                                                        Toate  aceste  lămuriri  le
                    (  de  prispă,  ea  vrea  O'  casă  „ca  pen-   Veta.  Ea  gîndise  şi  chibzuise  toate,   al  lui  Pavel,  ciobanul  de  la  gospodărie,  greu.  Trei,  şase,  zece  metri.  Oare  o  fi  fă­ i»
                    0  tru  astăzi".  în  loc  de  prispă  vrea   parcă  le  văzuse  undeva.  se  vâtămase  tare  rău.  Picase  tocmai  din  cut  zece  metri ?   Ii  părea  că  pluteşte  de  d
                    0  un  pridvor,  că  în  prispă  nu  poate                         vîrful  unui  copac,  şi  mare  minune  că  nu   o  veşnicie  deasupra  Arieşului.  Se  opri  o  d
                    0  să-şi  pună  nici  o  masă,  nici  un  pat   —  Şi  acum,  gata,  am  zis.  murise  pe  loc.       clipă  să-şi  adune  puterile.  Rîul  înfuriat  d
                    0  ca  lumea,  în  loc  de  tindă  vrea  o   —  Ce  gata.  dar  spălătoria  si  că­  —  Musai  să  mereţi  mintenaş’  să  vedeţi  clocotea  nebuneşte  sub  el,  stropindu-1  ne­  i*
                    0  bucătărie  mai  mare,  unde  să  poată  mara ?                  pruncu',  tovarăşe  doctor,   ii  spuse-  badea   încetat.  O  ultimă  încordare.  încă,  şi  apoi   i?
                    0  şi  primi  pe  cineva,  şi  unde  să  poa-   —  Uite   —  zic   —   fiindcă   nu  Florian.  —  Numai  de-ţl  putea  trece  blăs-  încă  una.  Pînă  la mal  au  mai  rămas  cîti-  d
                    0  tă  să  se  joace  si  copiii,  „cînd  or  vă  înţelegeţi  în  privinţa  lor.  eu  cred   tămatul  ista  de  Arieş,  soarele  lui  astăzi  va  metri.  Gata.  A  reuşit'.  Uite  că  a  reu­  i»
                    0  veni“.  „Că  doară  casa  n-o  fac  pen-  că  să  le  faceţi  mai  tîrziu,  în  poiată,  şi  mîine...  şit.  Şi  cînd  te  gîndeşti  ce  idei  nebuneşti
                    0  tru  ieri,  ci  pentru  mîine  si  pentru  prelungind  streaşină  acoperişului  în   Nu  stătuse  pe  ginduri.  Se  hotârîse  pe  îi  învolburaseră  înainte  capul.  E  drept,  d
                    0  noi.  cu  rosturile  noastre  de  acuma*.  spate.  Poate  le  faceţi  şi  singuri  din   loc.  Şi  acum-  iată-1  în  drum  spre  Arieş.  îşi  jupuise  niţel  miinile.  Dar  trecuse.  Asta  0
                    0  Vrea  neapărat  lîngă  bucătărie  si  o  gard  lipit,  cum  se  făceau   casele  Mai  avea  puţin  şi  ajungea.  Ii  reveneau  era  important,  0
                    0  spălătorie,  unde  să  spele  rufele  si  pînă  acum.           în  minte  cele- spuse  de badea  Florian  şi  se   După  O'scurtă, odihnă,  porni  grăbit  c un
                    <0  să  facă  o  baie  sîmbătă  seara.  „Că   Stan  părea  încîntat.  Veta   însă   întreba :  „Să  nu  fie  oare  nici  un  chip  de  oarecare  tremur  în  picioare.  Pînă  la  casa   d
                    0  doar  n-o  să  spăl  în  bucătărie,  ca   murmură  ceva,  apoi  zise  răspicat:  a  trece  pe  malul  celălalt?"  Nu  putea  să  lui  Pavel  era  o  cale  bunicică,  şi  întuneri­
                    0  mama  să  fac  numai  apăraie  pe  jos                          creadă.                            cul  se  luase  la  întrecere  cu  ploaia.  Tre­  d
                    0  şi  numai  abur  in  casă  de  nu  poţi   —  E  bună  ideea  dumitate  cu  aple-   lată  şi  rîul.  Spumegind,  se  prăvălea  la  buia  să  urce  Piatra  pieptiş.  d
                    0  să-ţi  tragi  sufletul  si  să  nu  poţi  si   cătoarea, aşa s-o faci,  dar treaba  asta   vale  intr-un  zgomot  surd,  clocotit  O   porni  în  sus,  pe  poteca  alunecoasă.  d
                    4  tu  să  te  îmbăiezi   după   o  zi   de  cu  mai  tîrziu  şi  cu  qardul  să  mă   Singura  speranţă  era  pluta.  Doctorul  se  Ca  să  nu  cadă,  se  apuca  ba  de  vreun  d
                    0  muncă                           ierţi.  O  facem  tot  acum  şi  tot  din  îndreptă  spre  locul  unde  văzuse  oamenii  muşchi,  ba  de  vreun  pomişor.  Trebuia  să  d
                    0   Veta  era  amarnică  femeie,  nu  nu-  cărămidă,  că  nu-i  mare  lucru  Cu   trecînd  rîut  Rămase  înmărmurit.  Nimic  ajungă  cit  mai  repede  la  copil.  Poate  că
                    0  mai  vorbea,  ci-1  si  mustra  pe  Stan,   gard  se  împuiază  şoarecii  şj  şobo­  din  fosta  plută.  Ba  da-  lovită  de  butucii   totul  atirna  de  minute.  Nu  mai  simţea  d
                    ('  că  bate  pe  loc.  Ea,  de  pildă,  vrea                      şi  bolovanii  purtaţi  de  riu,  mai  rămăsese  nici  o  oboseală-  Urca  mereu.  Mai  repede-
                    I*  şi  cămară,  unde  să-şi  ţină  de  toatele   lanii  în  cămară  de  ne  mănîncă:  şi  din  ea  o  scîndură  neagră,  groasă,  ce  sălta   mai  repede,  mai  repede,  se  zorea  el.  A-  d
                    0  de  care  are  nevoie  si  Pe  care  ,,n-o  urechile.  Pe  urmă  mai  este  ceva :   nebună  în  voia  apei,  întlnzînd  la  maxi­  juns  pe  creastă,  văzu  în  dreapta  două  lu­
                    0  să  le  ţină  în  bucătărie :  făina,  carnea  din  bucătărie  eu  aş  vrea  şă-  dau  în   mum  sîrma  ce-o  reţinea  atirnată  la  cablul  miniţe  care  nu  păreau  prea  îndepărtate.  d
                    d  afumată,  ceapa,  putina  cu   brînză,   spălătorie  şi  apoi  să  pot  ieşi  afară   ce  traversa  rîul.  Acolo  trebuia  să  fie.  d
                    d  postava  de  aluat,  $i  toate  troacele*.                        Va  să  zică,  totul  era  pierdut.  Nu  exista   Intr-adevăr,  cea  de-a  doua  casă  era  a  d
                    ||   Stan  suspină  a  greu        în  spatele  casei,  că  Pe  acolo  o  să  nici  un  chip  de  a  trece.  lui  Pavel.  Intră.  In  jurul  unui  pat,  două  d
                                                       trecem  toată  ziua.  că  ne  e  mai  la   De  învinovăţit  nimeni  nu  l-ar  fi  putui  fentei.  Cum   îl  văzură-   se  repeziră  că­  d
                    (i   —  Mai  bine  —  continuă   Veta                              învinovăţi.  N-a  mers  la  căpătîiul  bolna­  tre el :              d
                    (l  fără  să-i  dea  răgaz  —  să  rugăm  pe   îndemînă.  Cînd  venim  de  la  cîmp,   vului  pentru  că  n-a  avut  cum.  A  vrut,  a   —  Tulai  doamne,  domnule  doctor,  bine  d
                    (1  tovarăşul  arhitect  să  na  facă  un  intrăm  prin  spălătorie,  ne  curăţăm   încercat...  n-a  fost  chip.  c-aţi  sosit,  că  lu  Mitruc  tare  i-i  rău.  d
                    p  plan  de  casă  care  să  împace  toate  pe  încălţăminte,  ne  spălăm  frumos,   Şi  totuşi  nu  se  putea  hotărî  să  plece   Exatnină  copilul.  Palid  ca  ceara,  gemea  d
                    p  trebuinţele  noastre  si  să  iasă.  casa   ne  scuturăm  hainele  sau  le  dezbră*  de  lingă  riu.  Dacă  pleca,  lăsa  copilul  în  încet.  Se  căţărase  într-un  copac,  alune­ d
                    , |  şi  frumoasă.                                                 voia  soarteii                     case  pe  crengile  ude  şi  căzuse  de  la  vreo
                    1*   Acum  fu  rîndul  lui  Stan  să  rîdă :  căm  pe  ăle  ude.  cînd  plouă,  si  apoi   Parcă-I  şi  vedea.  Un  copil  mic,  bălai  cinci  metri  înălţime.  Noroc  că  nu  căzuse  d
                                                       intrăm  în  casă  curaţi.
                    d   —  Aşa  crezi  tu.  că  tovarăşul  ar-                         ca  şi  taică-său,  întins  pe  o  masă,  suferind  în cap,  ci  se  nimerise  să  cadă  în  coaie.  d
                    d  hitect  altă  treabă  nu  are.  decît  să-ţi  Stan  a  rămas  mirat  foarte,  că  se  cumplit,  cu  braţele  sau  picioarele  sfărî-   îşi  luxase  am'mdouă  braţele  şi  poate  d
                    1   facă  tie  plan  de  casă ?    pare  că  Veta  nu-i  spusese  si  Iui   mate.  Sau  avînd  o  hemoragie   internă  avea  vreo  fractură.  îşi  mai  zdrelise  faţa  d
                    J (   Acum  jntervenii  şi  eu  glumind :  toate  gîndurile  ei.  Se  sculă  şi  o  bătu   care-1  putea  da  gata.  Oare  asta  să  fie  şi  genunchii.  d
                                                                                       soarta  lui ?
                                                                                                                           Mai  întîi,  îi  curăţă  frumos  rănile  şi-l  d
                    (l   —  Lasă.  Stane,  că  ori  ce  ai  zice,  pe  spate:            Pe  copil,  pe  Mitruc,  nu-l  ştia.  Pe  tai­  bandajă.  Apoi  îi  puse  o  mască  cu  eter  pe
                    p  tot  Veta  are  dreptate.  O  să  vă  fac   —  Că  bine  le  maţ  „zici",  parc-ai  că-său  însă,  nea  Pavel,  cum  îi  zicea  el,  fată  şi-l  adormi  pentru  a-i  putea  pune  la
                    p  un  plan  de  casă  după  pofta,  inimii   fi  arhitech         îl  cunoştea  bine.  Era  cioban  la  colectivă.  loc  oasele  braţelor.
                    p  voastre,  dar  o  să-l  dau  la  gazetă,                        De  cîte  ori  se  întîlneau  prin  sat,  îl  saluta   Intervenţia  dură  vreo  douăzeci  de  mi­
                    p  că.  după  cîte  am  auzit,  sînt  mulţi   —  Cum  să  np  le  ,.zică*,   dac-a   de  departe  cu  un  surîs  cald,  prietenos.  nute.  timp  în  care  cele  dbuă  femei,  mama  d
                    p  ca  voj  care  vor  să-şi  ridice  case  de  studiat  planul  —  i-am  spus  şi  l-am   Odată  chiar  îi  ceruse  nu  ştiu  ce  sfat.  A-  şi  bunica,  priveau  îngrijorate  la  copil,  d
                    p  locuit.  După  cîte  pricep  eu.  voi  vreţi  aşezat  şi  lui  planul  în  faţă.  cum,  poate  era  la  stînă.  Fără  să  bănu­  plingeau  şi  oftau.
                    p  aşa:  o  casă  sănătoasă  si...  Şii  acum  iată.  planul,  de  care  Stan   iască  necazul  de-acasă.  —  Tocineşte-1,  domn’  doctor,  că  el  îi  d
                    11   —  Frumoasă  —  adăugă  Veta.  şi  Veta  au  fost  mulţumiţi.   Cum  l-ar  mai  fi  putut  oare  privi  pe  bucuria  casei,  spuneau  ele.  —  Nu  cumva  d
                    d   —  Si  frumoasă  —  întării  eu  —  cu                         omul  acesta  care  avea  atîta  încredere  în  să  rămînă  olog.    d
                    •   un  pridvor  la  intrare,  mărişor,  ca   Arhitect             el  —  o  simţea  desluşit  de  cile  ori  se  în­  —  N-o  să  rămînă,  le  încuraja  el.  —   d
                    *   să  încapă  acj  un  pat   să  dormiţi   FLOREA  STÂNCIILESCU                                     Pentru  moment  i-am  potrivit  braţele.  O
                    1   vara,  o  masă.  la  care  să  mîncati  şi                                                       să  trebuiască, să  le  tină  deocamdată  atîr-  d
                    1   să  lucraţi.  între  stîlpi  o  policioară                                                        nate  de  git.  Miine  merem  la  Cimpeni  şi   d
                    '   pe  care  să  puneţi  ghivece  cu  flori.                                                         vedem  dacă  e  cazul  să  i  le  băgăm  in  gips.
                     i   —  Aşa,  aşa  —  se  bucură  Veta.                                                                Să  n-aveţi  teamă.  Intr-o  lună  îi  vin­  #
                    , i   —  Din  pridvor  să  intraţi  in  bu-                                                           decat,  spuse  el  zîmbind  in  timp  ce  căuta
                    11  cătărie,  o  bucătărie  mai  mare.  cu                                                            din  priviri  un  scaun  pe  care  să  se  aşeze:
                    11  plită  şi  cuptor                                                                                  Ce  bine  era  aici,  în  cămăruţa  asta  cu
                    i1   —  Si  corlată  deasupra,  să.  nu  vină                                                        miros  de  pelin  sălbatic.  Şi  ce  cald.  Parcă
                    i1  aburii  în  cameră  —  spuseră,                                       P  * Pridvor  Z.oo x 55o  m   era  acasă  la  bătrinii  lui.  Ieri  primise  de  d
                    ii   —  Bine.  de  asta  aveţi  voi  grijă                                                            la  ei  o  telegramă.  II  felicitau.  De  ziua  lui.
                                                                                                                          împlinise  26  de  ani  de  viaţă  şi  doi  ani  de
                    |i  cînd  veţi  construi  casa.  In  bucătă-                              B ' Bucătărie  b5ox5.5o •                                     d
                    11  rie  să  încapă  o  masă  pentru  5—6                                                            cînd  era  medic  aici,  in  Ţara  Moţilor.  d
                                                                                                                           —  Muttămim  Irumos,  domn’  doctor...
                    I >  persoane  un  pat  ta  nevoie,  un  du-                              D1 Dormi fo r  55ox5.5o  -   —  Cum *  Da  Nu-i  nimic.  Asta  mi-e  d
                    1i  lăpior  pentru  vase.  o  măsuţă  pentru                                                          meseria.
                    d  pregătit  de-ale  mîncării,  un  cuier,                                D-Dorm Hor  3.oo x 35o  •    Ce  cald  era  auu  şi  ce  plăcut  .O  să-şi  :!
                    l •  3—4  scaune  s>  gata  E  bine ?                                                                 pună  şi  el  pelin  prin  casă.  Tare  miroase
                    1 *   —  E  bine.  dar  să  aibă  şi  o  fereas-                          S  * Spă/dforie Uo xJ.5o  •   frumos.  închise  o  clipă  ochii.  O  toropeala  :i
                    1   tră  cît  de  mică  spre  pridvor  oe lîn-                                                        dulce,  grea,  se  lăsă  peste  întreaga-i  fiinţa.  d
                    1   gă  una  mare  spre  afară,  că  ne  aiută                            Cm Cămară    t7o x 5 5o  «  Se  gîndi.  Dimineaţă  copilul  trebuie  trans­ d
                    1   la  multe,  pe  lîngă  că  vedem  cine                                                            portat  la  spital,  la  Cîmpeni.  O  să  dea  te­
                    1   vine.                                                                                             lefon  la  Baia,  să  trimită  maşina.  d
                    I   —  Pe  urmă  —  continuai  —  două                                                                 Auzi  vocea  gazdei.  Parcă  venea  de  de­ d
                    p  camere  pentru   dormit.   amîndouă                                                                parte.  din  ce  în  ce  mai  de  departe.  1
                    I  dfe-opotrivă  de  mari ?                                                                            —  Oare  nu-ţi  bea  un  păhăruţ  cu  gi»
                    i1     Nu  una  mai  mare  si  una  mai                                «   i  &                       nars,  domn  doctor?  V-o  fi  răzbit  frigul   d d
                    ,l  mică.  In  a  mare  să  încapă  un  pat                            I  >  P  '  f                  şi  umezeala  asta  blăsfămată?*
                    d  mai  mare  si  unul  mai  mic  sau  un
                    il  război  de  tesut.  o  masă,  un  garde-                                                                       MARIUS  VIOREL
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11