Page 1 - Albina_1962_09
P. 1
!;o 'n-3'a
Miercuri
A n u l 6 4
X V f i T l i X 5 septembrie 1962
S e r i a II
8 pagini —
A I i d I N A
N r 767 15 bani
REVISTA SAPTAMiNALA A AŞEZĂMINTELOR CULTURALE 11______________________
i i B i i s t limmiiB
Cind scriem rîndurile acestea ne stau stăruitor
in minte chipurile lui Iliuţă Popescu, talen
tatul fluieraş din Cătina şi al Măriei Precup
din Leşul Ilvei-Cluj, laureaţi la cel de al Vl-lea
■
Concurs, ale fraţilor Hera, dansatori din Ciu-
percenii Noi-Oltenia, premiaţi la acelaşi con
curs, şi ale altor zeci de făclieri ai artei popu
lare, in viaţa de toate zilele colectivişti.
In Surdila, Găiseanca, Peretu şi-n multe alte
comune, colectiviştii întorşi de la treburi
schimbă straiul de muncă cu cel de artist ama
tor şi urcă pe scenă. Cîteva ceasuri apoi el nu
va mai fi brigadierul sau mulgătorul ci perso
najul unei piese, solist al brigăzii, dansator în
focat.
Faptul acesta tipic pentru satul colectivist a
devenit o obişnuinţă cotidiană. Prezenţa colec
tiviştilor la cămin a lărgit cadrul muncii artis-
tice-culturale, l-a înfrumuseţat şi îmbogăţit.
Cea mai mare parte a interpreţilor din echi
pele de teatru săteşti, participante la actualul
Festival „I. L. Caragiale" sînt colectivişti. Iar
dacă nivelul interpretării artistice la acest festi
val se arată mai bun ca la cele precedente, una
din explicaţii stă fără doar şi poate în aceea
că piesele sînt interpretate azi în cele mai
multe cazuri, de înşişi eroii care le-au inspirat.
Participarea colectiviştilor la activitatea artis-
tică-culturală determină în bună măsură succe
sul acestei activităţi. Ei, interpreţii colectivişti,
sînt doar purtătorii celei mai scumpe experienţe
de muncă şi viaţă, păstrători ai comorilor fol
clorice făuritori ai folclorului nou.
Echipa de teatru a căminului cultural din
Plosca, regiunea Bucureşti, alcătuită în mare
parte din colectivişti, a făcut -dovada unor
reale posibilităţi artistice. Unul dintre membrii
acestei echipe al cărui joc place mult spectato
rilor, este colectivistul Petre Petrescu, inter
pretul lui „moş Dudău“ din piesa „Las’ că vine
Nuţă“. El şi-a recunoscut în personaj încă de
la citirea rolului propriile-i frămîntări de pînă
acum cîţiva ani. Jocul lui este de fiecare dată
îndelung aplaudat.
La Ungureni, raionul Titu, instructor al echi
pei de dansuri este Marin Stoichici, vicepreşe
dintele gospodăriei colective, iar Radu Ion, unul
din cei mai buni brigadieri de cîmp este şi
membru al brigăzii artistice, dansator şi solist
vocal. De altfel 80 la sută dintre membrii for
maţiilor artistice din raionul Titu sînt colec
tivişti.
Participarea nemijlocită a colectiviştilor la
activitatea culturală le rezervă acestora satis
facţii de ordin artistic dar mai presus de
aceasta multe învăţăminte. Ea le lărgeşte ori
zontul cultural-ştiinţific, le dă dezlegare la nu
meroase probleme de muncă şi viaţă, îi ajută
în ultimă instanţă să muncească mai bine, să
obţină producţii mari. Activitatea cultural-
artistică devine astfel, un ajutor preţios în dez
voltarea multilaterală a gospodăriei. La rîndul
lor, artiştii amatori găsesc la cămin tot ce le
trebuie pentru manifestarea nestingherită a ta
lentului şi elanului lor, începînd de la costum
şi terminînd cu ultimul element de recuzită.
Gospodăriile colective sprijină căminul cultural
alocînd an de an din venituri fonduri pentru
achiziţionarea de costume, instrumente muzi
cale, material sportiv etc.
Actori profesionişti de la teatrele de stat în
drumă cu dragoste şi grijă pe interpreţii ama
tori, ajutîndu-i să se familiarizeze cu scena,
să-şi adapteze rolului gesturile, mimica, dicţia.
Aceşti factori şi alţii explică succesele repurtate
de arta noastră amatoare la concursurile din
ţară şi peste hotare, admiraţia şi elogiile din
partea oaspeţilor străini manifestate în repetate
rînduri şi de curînd Ia Festivalul Internaţional
de folclor al ţărilor balcanice şi din zona Mării
Adriatice.
Dar colectiviştii nu sînt numai interpreţi. Cea
mai mare parte dintre ei, ca spectatori de astă-
dată, învaţă pe zi ce trece, să privească critic
conţinutul şi modul de prezentare al activităţii
cultural-artistice. înainte de a se avinta in fotomontaj de T. loaneş
marile concursuri, orice artist amator îşi supune
mai întîi priceperea şi talentul judecăţii con
sătenilor. Spectatorii săteni sînt, Ia drept vor
bind, primul juriu al oricărei echipe de ama
tori, cei care dau echipei reprezentative primele C A M I N U L
sugestii de calitate pentru continua perfecţio
nare a măiestriei artistice.
Rindurile de faţă se adresează deopotrivă di E oasa cea mai albă dintre toate Bărbaţi voinici, în plină-amiază-a vieţii
rectorilor de cămine culturale, activiştilor cul
turali la sate care se preocupă neîncetat de In satul care vesel m-a primit, Şi harnice femei se strîng Ia sfat,
lărgirea cadrului activităţii culturale dar şi ce înaltă, eu ferestre luminate, .Voios răsună glasul tinereţii
lor care folosind soluţii „mai comode", nu se In joc aprins şi cîntec legănat.
îngrijesc de atragerea colectiviştilor in activita Şl chipul Îndreptat spre răsărit.
tea culturală, împăcîndu-se cu situaţia în care E şcoala unde şi cărunţii-nvaţă
majoritatea interpreţilor, şi uneori toţi — sint Stau cărţile cuminţi, purtînd in rînduri — Na-1 niciodată prea tîrziu să ştii —<
cadre didactice sau salariaţi din comună.
Tot rostul lumii tălmăcit in seria, Căminul tuturor le dă povaţă
(Continuare în pag. Z-a) Ga un hambar îmbelşugat de ginduri; Şl desfătare inimilor vii.
T-ft-inVi ■^rnr.r.- ir m r w w tM w r ir r — înţelepciune, adevăr şi yhi. TUDPH MAlNESCUţ
