Page 10 - Albina_1962_10

PREGĂTIRI PENTRU IARNA

LA CĂMINELE CULTURALE

I arna este îndeobşte cu­ culturală este nesatisfăcătoa­ fice”, „Serile de calcul” —
pentru
a demonstra colecti­
noscută ca perioada cea
re. La căminul cultural din
mai propice pentru des­ Rădăcineşti (Adjud) nu există viştilor avantajele aplicării
făşurarea unei intense munci sobă. La Ruscova (Vişeu) e- celor mai înaintate metode de
cultural-educative de masă. xistă şi sobă şi fonduri alo­ muncă în agricultură şi zoo­
Pentru aceasta este n&cesară cate pentru combustibil, nu­ tehnie.
însă asigurarea din timp a ce­ mai că banii sînt cheltuiţi în Ca şi în satele sucevene, în
lor mai bune condiţii mate­ alte scopuri. raionul Vişeu au fost reorga­
riale la toate căminele cul­ Unele sfaturi populare şi nizate colectivele de confe­
turale şi bibliotecile săteşti. consilii de conducere ale gos­ renţiari. Pentru informarea
Bunii gospodari' au şi luat podăriilor agricole colective, politică a oamenilor muncii
unele măsuri în acest sens. cum sînt cele din Voivodeni, din raion vor fi extinse peste
Astfel, comitetul executiv al Lunca, Laghig (Reghin), sînt tot forme ca : „în faţa hărţii
sfatului popular din comuna chemate să rezolve problema politice a lumii”, „Jurnale
Ploscuţeni (Adjud) a avut depozitării cerealelor în aşa vorbite", „Călătorii pe hartă",
grijă să aducă amenajările fel încît în căminele culturale iar în domeniul muncii cul­
necesare căminului cultural activitatea să poată continua turale — „Seri tematice”, „De
care acum impresionează plă­ nestingheirită. Corespondentul vorbă cu inginerul agronom”
cut prin aspectul ospitalier şi nostru, Ion Ticaliuc. ne sem­ şi altele. In colaborare cii or­
îngrijit al sălii de spectacole. nalează că munca pentru re­ ganizaţiile U.T.M., „Joile ti­
S-au achiziţionat scaune noi paraţiile căminului cultural neretului” vor căpăta un con­
pentru circa 300 de specta­ din Vicovul de Jos (Rădăuţi) ţinut mai bogat, mai educa­
tori ; în curînd vor fi gata a stagnat în mod nejustificat. tiv.
două sobe de teracotă. Aceeaşi Spectacolele se vor da în frig, Comitetele pentru cultură
preocupare se vădeşte şi in deoarece la cămin nu există şi artă din raioanele Ciuc şi
comuna Homocea (Adjud). Pe sobă. Reghin, au luat din timp le­
lingă celelalte utilări, local­ Se impune ca în toate a- gătura cu întreprinderea cine­
nicii au executat şi nişte ceste comune, ca şi în alte matografică regională şi cu N. Butnar iu ; PORTRET (desen)
brîie protectoare din scînduri locuri unde lucrurile se tără­ consiliu] agricol pentru a sta­
montate pînă aproape la ju­ gănează, organele locale să ia bili filme’e agrotehnice legate
mătatea pereţilor. Prin muncă toate măsurile pentru reme­ de specificul raioanelor res­
patriotică a fost curăţat, vă­ dierea deficienţelor, acum cît pective, care vor rula la că­
ruit şi amenajat pentru acti­ vremea mai este încă îngă­ minele culturale venind în F R U M U S E Ţ E
vitatea din timpul iernii şi duitoare. sprijinul participanţilor la în-
căminul cultural din comuna Căminul cultural poate fi văţămîntu! agrozootehnic de
Căian (Gherla). In plus, ini­ socotit bine pregătit pentru masă. i.
moşii artişti amatori Viorel iarnă numai atunci cînd, pa­ In mulle comune s-a por­ e mult mi-am pus în gînd să-mi adun însem­
Petean, Domnica Deuşan, Va- ralel cu asigurarea condiţiilor nit la reorganizarea şi comple­ D nările pe marginea acelui nestemat al creaţiei
sile Negrea şi ceilalţi membri materiale necesare pentru tarea formaţiilor artistice (la folclorice, de-o nepreţuită valoare artistică,
ai formaţiilor artistice ale că­ desfăşurarea unei bune acti­ Ţaga-Gherla formaţia de tea­ dansul popular, domeniu de-o fermecătoare armo­
minului au construit, tot prin vităţi, îşi întocmeşte din timp tru cuprinde cinci noi actori nie a melodiei, ritmului şi culorilor, de-o inepuiza­
muncă patriotică, cabina de un plan de activitate cu un amatori, iar corul încă 20 de bilă varietate.
proiecţie pentru cinematogra­ conţinut bogat, variat, atrăgă­ membri). Mi-a întovărăşit copilăria şi mi-a bucurat primii
ful sătesc nu demult înfiin­ tor şi bineînţeles axat pe De asemenea, în atenţia co­ ani ai tinereţii, vraja lui nu mi-a pălit niciodată din
ţat. Cu necesarul de combus­ problemele specifice ale fie­ mitetelor raionale pentru cul­ minte şi inimă, pretutindeni însoţindu-mă sub aceeaşi
tibil pentru perioada de iar­ cărei comune în scopul întă­ tură şi artă trebuie să stea şi strălucire de lumină, cum te urmăreşte mireasma
nă asigurat sînt şi căminele ririi gospodăriilor agricole co­ neîntîrziata completare a tu­ finului abia cosit şi mirosul cetinii de brad. L-am
din Vintileanca (Mizil) si Ul- lective. turor posturilor de directori de D asociat întotdeuna cu cuvintele simple, de sobră
meni (Buzău). Prima sarcină le revine co­ cămine, care sînt încă libere. eleganţă şi adîncâ simţire a versurilor populare. Căci
Asemenea exemple sînt ne­ mitetelor regionale şi raionale (In raionul Huşi, de exemplu, I aceeaşi expresivitate, ca a vorbei rostite o are şi îm­
numărate în toate raioanele. pentru cultură şi artă, care sînt 14 cămine fără directori N binarea arniciului, a motivelor populare, a negrului
Din păcate mai există însă şi trebuie să se preocupe de in­ şi ca urmare — cu o activi­ cu roşul, galbenului cu sclipirea argintie, în costumul
locuri unde se pare că unele struirea activului cultural de tate sporadică). popular. Am înţeles de mult că dansurile populare
sfaturi populare comunale au la sate pentru o bună orien­ Folosind experienţa anilor C exprimă un univers de simţire, de la iubire la ură,
uitat că după toamnă vine... tare in problemele actuale ale trecuţi, în majoritatea comu­ de la duioşie la asprime virilă. Ele alcătuiau, în fe­
iarna. E adevărat că la Cep- căminelor culturale şi ale bi­ nelor s-au început din vreme A lul cum era organizată perindarea lor, un adevărat
tura (Ploieşti) se construieşte bliotecilor, pentru alcătuirea pregătirile pentru iarnă. In R manifest al sufletului popular, în veacurile de opri­
un cămin cultural nou, dar unor asemenea planuri de ac­ această perioadă este necesa­ mare sălbatică, în negura ce-l apăsa şi-n care nu li­
pînă va fi dat în folosinţă tivitate în perioada de iarnă ră formarea în fiecare comună N căreau lumini. Dansul popular spunea că dorul adine
mai durează destul. In acest care să prevadă manifestări a unor cît mai largi colective E de libertate şi viaţă omenească nu poate fi stins.
timp localul actual al cămi­ ce vor dezvolta puternic în obşteşti de activişti culturali. T
nului are geamurile sparte, e conştiinţa maselor dragostea Prin atragerea în munca cul- îmbrăcat în zdrenţe, aplecat pe coarnele plugului,
nevăruit, iar într-una din săli pentru avutul obştesc, spiritul tural-educativă de masă a U încovoiat sub bici şi veşnic flămînd, apărea la horă
s-au depozitat cereale. Intr-o colectivist unui număr cît mai mare de într-un port în care n-ai fi bănuit că pînza de in,
stare şi mai jalnică se află activişti dintre oamenii cu o L jurubiţa de aţă şi degetele muncite de secere pot
sala de cinematograf. Nici în La instructajele ce au avut bună pregătire, cu experienţă scoate la lumină o astfel de comoară, pot crea me­
comuna Vutcani (Huşi) comi­ loc încă din luna trecută în în organizarea diferitelor ma­ lodii şi ritmuri uluitoare.
tetul executiv al sfatului regiunea Suceava, s-a pus un nifestări şi cu multă dragoste S Victorios, azi îşi desfăşoară întregul registru şi
popular comunal nu acordă deosebit accent pe îndrumările de muncă, sarcinile ce stau C pune an de an valori noi lingă cele moştenite, des­
atenţia cuvenită căminului pentru organizarea unor ma­ R cătuşat, ridicat la lumină. Adevărata scenă a artei
cultural care are nevoie ur­ In faţa căminelor culturale în lui e viaţa de azi a satului, socialismul.
gentă de reparaţii. Nu e de nifestări variate cum ar fi timpul iernii vor fi îndepli­ I Şi iată, „Rapsodia Romînă“ în Danemarca şi în
mirare că aici şi activitatea „Serile de experienţe ştiinţi­ nite cu succes. S.V.A. a smuls ropote nesfîrşite de aplauze, elogii
I neobişnuite pentru temperamentele nordice, uimire
T mărturisită deschis. Să ne amintim de Viareggio, de
triumfurile marilor noastre ansambluri „Ciocîrlia“,
0 „C.C.S." şi celelalte, a căror evoluţie a fost considerată
R
Surprize care puteau să lipsească U peste hotare drept o veritabilă revelaţie. Se datoresc
dansului popular, se datoresc anilor noştri acele con­
L diţii care au încununat cu lauri arta străveche şi mă­
iastră.
U Şi iată serbările cîmpeneşti, care adună zeci de
Într-una din zilele de sfîrşit de septembrie umpluse de oameni. Intre brigadă şi audito­ 1 formaţii, iată mii de spectatori strînşi lingă estrade,
un mic grup de oameni se îndrepta spre riu se înfiripă repede dialogul. Judecătorul în Poiana-Mare, la Reghin, în Braşov sau Maramu­
Logic. Mergeau încet, anevoios pe drumul Florea Zamfir conducea cu multă pricepere reş, sau, de curînd. în pădurea Pustnicul. Sînt festiva­
desfundat de ploi, oprindu-se doar cîte o desfăşurarea întîlnirii. Brigada răspunse luri ale artei populare, manifestări folclorice, în care
clipă să-şi uşureze pantofii de glod. Porni­ întîi la întrebările primite la raion, apoi la inovaţiile abundă.
seră cu o maşină din Reghin, cu cîtva timp cele puse pe loc. Profesorul Alexandru Le- Ritmurile, paşii se înregistrează pe hîrtie, strigă­
înainte, dar în drum maşina s-a poticnit. nard fu îndeosebi asaltat. Voiau oamenii să turile fac obiectul repetiţiilor la magnetofon, jurna­
Oamenii au pus umărul, au ajutat cît au ştie ce foloase aduc ştiinţei şi omului zboru­ lele de actualităţi aduc secvenţe exuberante pe pe­
putut, dar degeaba. Roţile se învîrteau pe rile cosmice, să cunoască posibilitatea de a liculă, în studiourile televiziunii vin căluşari, se în­
loc. Şi pînă la Logic mai era ceva de mers. zbura spre Lună şi spre alte planete, dacă e cinge brîul, s-aude melodia legănată a „purtatei“,
vCe facem ?“ a întrebat doctorul Horia lacob vreun fel de viaţă pe Marte sau pe Venus. ori te fură vîrtejul unei „învîrtite".
după zadarnicele încercări de a urni maşina Profesoara Doina Zamfir fu şi ea mult soli­ Voiam să-mi încep însemnarea cu ceea ce se mai
din loc. „Plecăm pe jos“ au răspuns ceilalţi, citată. Abia prididea să răspundă la mulţi­ ştia despre această minune a sincretismului folcloric,
fără să se gîndească prea mult. mea de întrebări legate de apariţia vieţii şi a poate cea mai des&vîrşită, în orice caz prilejuind
Porniseră deci încet, înainte. Trebuiau să omului pe pămînt. Doctorul şi judecătorul emoţii artistice de neuitat, într-o vreme cînd umblam
ajungă oricum în sat. Aveau la ei întrebările aveau de asemenea de dat multe lămuriri. la şcoală în pantaloni scurţi. Bagajul era însă extrem
la care colectiviştii din Logic aşteptau răs­ Oamenii ar fi voit să pună şi întrebări de sărac. Un „alunei" lînced, falsificat pînă la stri­
puns. Putea oare să se întoarcă din drum pro­ legate de problemele agriculturii, de dezvol­ denţă, o „sîrbă" dezarticulată şi o „zdroboleancă" de
fesorul de fizico-matematici, Alexandru ' Le- tarea gospodăriei lor. In brigadă însă nu era nerecunoscut, era cam tot ce se perinda la precarele
nard, şi să lase fără răspuns atîtea întrebări nici un inginer agronom şi nu avea cine să noastre serbări şcolare de acum două decenii. Firesc,
legate de zborurile cosmice ? Sau profesoara le răspundă. am renunţat la acel reper care nu reprezintă în
Doina Zamfir, care avea la dînsa întrebări Brigada ştiinţifică merită toate felicitările fond nimic altceva decît indiferenţa de-atunci a gu­
despre origina vieţii pe pămînt şi despre pentru felul cum a decurs întîlnirea şi pentru vernanţilor burghezi faţă de autentica artă popu­
apariţia omului ? răspunsurile lămuritoare date oamenilor. Nu lară, indiferenţă ca şi faţă de alte dureri şi bucurii
Merseră vreo trei kilometri pînă în sat. se poate trece însă cu vederea felul în care ale poporului. Durerile acelea nu-i întristau, aşa cum
Aici o primă surpriză. întrebară pe un om casa de cultură (de altfel o casă de cultură bucuriile nu-i bucurau. Doar doamnele de lume bună
de directorul căminului cultural. cu activitate frumoasă atît la centru cît şi in se fandoseau cîteodată în borangic. cu cofiţe şi cu
— Apoi degeaba îl căutaţi — răspunse cuprinsul raionului) a organizat această de­ cîte-o furcă lustruită în poze, cu unghii lăcuite şi
acesta. — L-am văzut de dimineaţă cînd a plasare. Brigada a plecat fără să fie anunţată brăţări de aur. La sate însă, Zamfirele aveau mîini
plecat la Teaca. crăpate şi năşteau pe cîmp .'
— Să mergem atunci la directorul şcolii — în sat, fără să fie însoţită de un activist cul­ Dar am avut neuitate emoţii, pînă la lacrimi, ur­
propuse cineva din brigadă tural de la raion şi a fost lăsată să se mărind în vremea din urmă „şireagul", „bărbuncvl",
Ion Puşcaşu, directorul şcolii, rămase sur­ < .'scurce singură cu toate problemele orga­ „fecioreştile“ „brîurile", „paşovoaica" sau „liuţul-
prins cînd îi văzu. nizării. Pe viitor casa de cultură va trebui ca~, „ghimpele", „bătutele“ sau „roata”, pe Olt sau pe
Mureş, în Dăbuleni sau Suceava, pe Argeş sau la
— N-am ştiut că veniţi. V-am aşteptat săp- să aibă mai multă grijă de amănuntele orga­ Pustnicul.
tămîna trecută — răspunse el puţin mirat, nizării, atunci cînd trimite brigăzi ştiinţifice Şi astfel, m-am hotărît să reiau vechiul plan şi să
apoi îi linişti pe membrii brigăzii: să nu aibă la sate. încep însemnările mele de nespeciolist.
nici o grijă, mobilizarea se va face.
Pe înserate o sală din sediul gospodăriei se I. R. ŞTEFAN LUCA