Page 8 - Albina_1962_10

Frunzuliţă viorea.
In grădina din vilcea V
Frumos cint-o turturea.
Şi-aşa cintă de cu foc
De stau călătorli-n loc I
JŞi cintă eu-atît alean
“ jrturel oltean u
re duios
;urel frumos,
dalba turturea m
:ă colşa-n vilcea
4te c ulifa mea i
inima ?
n-am fost la ea.
fi, mindro, necăjită, n
De neică eşti Îndrăgită
Şi nu vei fi părăsită.
N-am venit că n-am putut d
Foaie verde ae-avrămeasâ
Toamna asta-mi iau mireasa C-avem muKe de făcut.
Şi-o aduc la mine-rt casă ; Viu, rnîraifuţo, draga mea r
De JşsCrat cind om gâta
Am muncit un an cu spor lucrăm cu tractorul
Făcui casă cu pridvor. Cîtu-i de mare ogorul u
Am muncit la colectivă, To(i din brigadă zorim
Cu tot satul deopotrivă — Fruntaşi în muncă să fim.
Ai partidului cuvînt t
Face raiul pe pămînt; Auzit în satul Olteţ,
Taică, tăiculiţă-al meu raionul Făgăraş, de I. BRA- o
Ţie-n vremuri ţi-a fost greu GHEŞ.
Te speteai la cei avuţi,
Noi umblam pe drum desculţi.’
Maici, măictUiţa mea
Dus-ai ţi tu viaţi grea ;
N-ai avut ladă cu ţoale.
Numai inima cu jale ;
Ei. boierii răpitori,
Ti-au vestejit 'anii flori.
Cind privesc’ 'casa bătrină
Aud plînsut bum se-ngină
Si din tindă pîn' la pat,
E-o cărare de oftat. Mindro, ce sprlncene-avoai^
Cind privesc casa cea nouă. Frumos spic pe vtrt de
Ochii-mi lasă-n gene rouă. Cositele gălbioare.
’Asta-i rouă bucuriei. Nu le-aş ii schimbat pe ai
Izvoarele, multe fie -i! Dar de-o vreme te văd n
'Am de toate si am casă, Ca poiana după casă;
iVitţ la noi rîzînd, mireasă ! Pin' n-al dat cu rumenele
Ercd floare din vllcele
Auzit tn comuna Găuri- Şi acuma, dreptu-ti spui, /
ciu, raionul Zimnicea, Bine ţi-ar sta să te pul
regiunea Bucureşti de In mijlocul cîmpulul.
ION SOCOL. Pază cucuruzului.
Că de te-ar vedea vreo
S-ar muta In altă tară.
Auzit din corn
voi, regiunea
ION SOCOL:
Omul cind destâinuieşie Pe la noi dealu-1 cu vie
Parcă se mai răcoreşte... Om să nu bea nu se ştie!
Aşa-i povestea cu mine Cit trecu o sâptâmînâ O păţii cu m ăritatul
Ascultaţi să v-o spui bine: Bău lapte şi smintind.
Eram bobocel de iloare, Apă rece din iintinâ —
Mâ-ndrâgea şi mîndrul soare La o lună după asta. Foaie verde trei sulfine Sare dumnealui şi-o fură.
De mi-ti crede, nu mi-ti crede. Hop pe capul meu năpasta! O păţii şi-o păţit bine — — Hai bărbate cu brigada.
Oleacă tot se mai vede. Eu abia mâ dau cu stropul. Luai bărbat ca lumina — Dragă ţl-i nevastă, siada!
Inir-o zi, ca de oricine El ar ti băut potopul — Numai lucru-i cu pricina. Cui imi dă pe el un leu
S-o prins dorul şi de mine Şi de-atunci o ţine-ntr-una. Toate ziua e-ntr-o rină Să-l ducă i-ajut şl eu.
"h-ins s-o prins, nu m-o Pe-un pahar ar vinde Luna; Ca jsotanu-n strat de lină. Auzit în comuna Brînceni,
lăsat, Luna-i 'naltă ca şi cerul !nul doarme şi toarce raionul Alexandria, regiu-
.J!na nu m-am măritat. Şi-mi bea mie suileţeluL [tul nici nu se-ntoarce ucureşti, de ION
Voinicel cu vorbâ-aleasâ. Să m-asculte cine-o vrea „ Hai b
Mi-o cerut sâ-i tiu mireasă Eu îmi spui povestea mea,
Şi cind crivăţul se-ncruntâ Dragostea-n cale cind vine
Toamna s-a lăsat cu nuntă. Eu invâ) pe orişicine.
Iar cum stăm în cap de masă, Să deschidă ochii bine.
Tînârâ şi bucuroasă Şi să iacă ochii mari
Ii turnam ulcica rasă — Pin' nu-i cintă lăutari.
El şoptea că nu se face.
Lui, băutul nici nu-i place; Auzit în comuna Ţifj
Şi-mi grâiam in gînd surate : raipnul Panciu, regi•
Uite norocul mă bato! Galaţi, de ION SOCOL. ’N a ltu -i b a d e a
,Naliu-i badea cit un plop,
Văsălie, Văsălie... Câ de-abia-1 vezi de sub clop.
Mâi cumnate de la munte 'Naltu-I şi bine legat,
Ia dâ-ţi dopul de pe frunte. Vâsâlie, Văsălie, Se-apleacâ la sărutat;
Să-ţi spui două, trei cuvinte Numai jocul te îmbie; Hei, da1 ce-mi tot rîdeţi voi
ŞI ji-or ii de-nvâţâminte: Cum s-aude cetera De-aşa floare de zăvoi —
Sora mea-i cam tinerea Toată lumea e a ta. Şi sâ-1 vezi in cimp la sapă
N-o pune la muncă grea. Baţi talpa pe loc, pe loc, Pin’ la prinz mîncâ, s-adapă;
Numai la-ngrijit prin casă j?arcâ-|i umblâ-n vine loc — De la prinz pin’ Ia ojinâ
Şl-i dă vin roşu pe masă. ar cind e să dat la vaci, Stă lipit ling-o tulpină
Şl miere de buze dulci' ă meicuţu-abia te tragi. Unde-i umbruţa mai deasă.
Pe pătuc de flori s-o culci Cum te-ar orinde boii-n Cu două rinduri mâ lasă.
Şi s-o-nveleascâ pe seară coarne Sapa mea ride-n lumină,
Viersul velinţâ uşoară. iesle su te răstoarne A lui piînge cu rugină.
De-o mai laşi un an sau doi la-i hrăneşti pe la chindie Iacă, mâi, şi seara vine
Saltă carul in ţăpoi — l-au putere, Vâsâlie — jadea-i ţanţoş lingă mine —
Şi de-oi trimite-o la coasă. i-i hrăneşti c-o pală, două Vă roagă să ies pe stele.
Cinci voinici pe urmâ-ti lasă Dară tu mininci cit nouă. In-graiul cu floricele
— Cumnăţică, cloambă-n rouă Vacile se uită crunt Qr veni, bade veni,
Nu ne da poveţe nouă, Şi mulgi lapte lârâ unt, Cind lenea te-o părăsi.
C-aşa te-o ţinut bărbatul Câ le uiţi neadâpate Dar aşa cum eşti acuma
Şi-amu huleşte tot sati) Tot cu gindul la surate. Eu atunci oi veni numa,
Toată lume-an cimp laj Vâsâlie-al horelor. Cind o cinta ştiuca-n rlu
Tu cu pita lingă şuncăv Ruşinea ieclorilor, Am o mîndrâ : tragă dulce, Şi racul pe gardul tău.
Şi mâ jur pe tinereţe. Trîndâvia-ndat-o ţipă a lucru n-o pot duce, Şi-om tace nuntă amindol
Că ţl-i pâru-n cârunteţe. In Iza şi-n tund de rtpâ eaţa-i rouă mare Cind o-ncolţi piatra-n ploi.
Sora ta mi-o ii alâluri Să tie-n gospodărie udă pe picioare, Ce folos
JŞi pe vară şi-n omâturi, Grajdul ca o farmacie iazâ-i soare 'nalt, câ eşti frumos
jC-om munci-n gospodărie Cum scrie Ia cărţulie. merge câ-i e cald ; Daca lenea te dă jos.
Şi-om trăi cu avuţie. Auzit în comuna Drago- inţit e soare mic Ce folos câ eşti tăcut.
Noi dăm umbra din frunzare miresti, raionul Vişeu, re­ merge câ-1 e irig. Dacă tenii te-ai vindut.
Pe raza din mindru soare. giunea Maramureş, de ION ii, măre, ce să iac, De-i lngropa-o-n ţârînâ
Sora ff-o râmîne iloare, SOCOL. raţii sâ-i vin de hac. Te-oi lua. bade- de mină
Câ şederea-mbâtrineşte l-ol da nici pic de gură Şi-om muncl-n gospodărie
[Numai munca-ntinereşte. ai bobulef de mură Viaţa toatâ-n bucurie —
o aud cum s» jură, Ne-om tace o casă mare
Auzit în comuna Ibăneşti, lucra o să-mi iasă Să se-nvirtâ după soare
Reghin, regiunea o ii rouă cit da deasă, Şfrgţp trăi alăturaţi,
Autonomă Maghiară, rele numa-n amiază iragoste luminaţi.
N SOCOL. ra, ger de săgetează 1
^Jiaizit în comuna Metaş,
Auzit din comunarfBră- m b u ! Alba Iulia, regiu­
nişca, raionul Ilia, regiunea nea Hunedoara, de ION
Hunedoara, de ION SOCOL. SOCOL.

REDACŢIA : Bucureşti Piaţa „Scînteii-. Tel. 17.60.10 interior 1882. ABONAMENTE : 7,60 lei anual. Abonamentele se fac la oficiile
poştale, prin factorii poştali şi difuzorii voluntari. TIPARUL; Combinatul Poligrafic Casa Scînteii