Page 4 - Albina_1962_10

*
Frate Vanea...

“A*
Floricică din lăstare
Mâ rugai la mindrul soare
- t Cam pe vremea clnd râsaxe,
Sâ dea veste-n plai rusesc
C-am un irate să-l gâsesc.
In râzboi, prin cei Carpaţi,
Am luptat alăturaţi
Şi pe Crişuri, mai departe.
Am gonit fascista moarte.
Cind trâgea el cu catiuşa
Fugeau nemţii ca cenuşa —
Cind se umflâ vîntu-n ea
0
< * Şi cu aripa o ia.
Floricică din cunună.
Mă rugai la maica lună
Cind se urcă-n cer de noapte
Să-l spună lui Vanea-n şoapte
Că mi-e dor de el, mi-e dor
Şi ca pasărea in zbor.
Aş pleca la drum să-l văd. n
Că m-a scăpat de prăpăd :
Un obuz venit pe vint
Mă-ngropase in pămînt — \
Mi-era trupul rană-n rană.
Val de mamă de cătană 1
Şi de-s azi, teafăr in sat
Numai Vanea m-a scăpat —
Bun ca fagurul de miere '4
M-a mlntuit de durere ;
EI m-a-ngrijit ca un frate.
Cum mai bine nu se poate.
Spuneţl-1, lună şi soare —
Şi voi stele, surioare.
Că dacă azi mai trăiesc
Lui cu dor fi mulţumesc i
Şi eu şl copiii mei.
Cu crlngul de nepoţel.
Cind cinstesc Ia masă vin
Eu şi pentru el închin.
Şi cum totdeauna-i bine.
Chipul Iul In minte-mi vine î
Primăvara pe sub floare,
•l Vara-n holda foşnitoare.
Toamna pe lingă hambare.
Auzit in comuna Ar geto aia,
* raionul Filiaş, regiunea Olte­ 4
nia, de ION SOCOL.
V

O « • u <ţ
braia ţara

către ţară

n curînd vom sărbători cea de-a tră agricolă. Gîndiţi-vă la bucuria oamenilo:
45-a aniversare a Marii Revoluţii au rupt-o pentru totdeauna cu mizeria, cu
t Socialiste din Octombrie. In întâmpina­ cia, cu munca istovitoare. Gîndiţi-vă la şt
Foaie verde de secară, rea ei, poporul nostru şi-a făcut o tra- patriei pe care cresc grîie de aur, pe care i
ascultam din deal aseară diţie din a sărbători indestructibila combinele şi duduie tractoarele ; gîndiţi-vă
grăind ţară către ţară. prietenie cu marele popor sovietic levizoarele intrate în casele ţăranilor, în
Be pe pat de floricele, printr-o lună de manifestări de tot felul închinate case în care acum douăzeci de ani gemea
ghiceam glasul ţării mele : ştiinţei, artei, tehnicii, eroismului, generozităţii ră­ şi muşca gerul ; gîndiţi-vă la bucuria jocuri
— Sara bună, măi vecină, sunătoarelor succese şi uriaşei dragoste de pace cîntecelor noastre noi 1
cu obrazul de lumină a poporului sovietic. In toate se simte cum bate, caldă şi genei
răsărită din turbină — Intr-adevăr, Luna prieteniei romîno-sovietice este alături de vrednicia noastră, de puterea n<
sara bună, şl să-mi spui nu numai o cinstire a prieteniei care leagă po­ creatoare, căldura prieteniei pe care ne-o p
cum ţi-e spicul griului, poarele noastre, ci şi un omagiu adus geniului
că la mine-i 'nalt, gălbui. creator al marelui nostru prieten. Un omagiu adus poporul sovietic, in fmnte cu partidul său t
Şi copiii ce-ţi mai fac ? — dragostei de oameni a poporului sovietic şi răsu­ nist. In toate stăruie, alături de zîmbetul n
zîmbetul prietenilor noştri. Cît de mult am
că ai mei o duc pe plac 0 nătoarelor drumuri în Cosmos ale vitejilor cosmo­ ţat, cît de mult învăţăm şi cît de mult vom îi
şi de tine mă întreabă k nauţi sovietici. Un omagiu adus politicii de pace de la ei 1 Cît de mult ne-au dăruit, ne dăr
că eşti megieşă dragă, a statului sovietic şi fermităţii cu care guvernul şl ne vor dărui din experienţa lor, din inirr'
iar pe drumul ce-am urcat sovietic ia consecvent atitudine împotriva aventu-
♦ mare ajutor ne-ai dat... : riştilor războiului. Un omagiu adus abnegaţiei cu din înţelepciunea lo r! Exemplul lor ne îmb<
4 care omul sovietic traduce în viaţă strălucitul Pro­ tează 1 Exemplul lor ne avîntă tot mai sus pe
lele desăvîrşirii construcţiei socialiste
nu demult, tovarăşul
Vizitîndu-ne ţara,
4 Pe pătuc de iarbă grasă 0 gram al P.C.U.S. şi înţelegerii prieteneşti cu care Hruşciov spunea în cuvîntarea sa la mitingu
se apropie de inima atîtor popoare ce luptă pen­
unde floarea amiroasă,
am ascultat vorbă-aleasă tru independenţă şi pentru fericire. Un omagiu şi Capitală : „Ţin minte că, luînd cuvintul la
şi-am ascultat un răspuns i un semn de recunoştinţă pentru dragostea pe care greş, am spus că planul dv. de şase ani e£
care-n suflet mi-a pătruns — o poartă ţării şi poporului nostru şi pentru ajuto­ simfonie. Intr-adevăr, perspectivele cuteză'
Uniunea glăsuia 0 rul larg şi complet pe care îl dă avîntului noBtru trasate înj acest plan răsună ca un imn înă
cu blindeţe-n grai, aşa : socialist. muncii lihfere, însufleţite. Este foarte importar
— Romînie, surioară, i Să poposim cîteva clipe în faţa hărţilor patriei creezi o ifiuzică bună, dar aceasta nu este
cu suris de primăvară, noastre de ieri şi azi. Căutaţi pe harta anului 1939 pe departe totul. Se cer interpreţi buni şi ur
« • mulţumesc de Întrebare — 0 Bicazu.1, Săvineştiul, Oneştiul, Oraşul Victoria, rijor cu experienţă. Aveţi interpreţi admirabili :
■i i griul mi-e pe secerare Uricanii. Căutaţi Bucecea, căutaţi Bîrladul, nicul şi talentatul popor romîn. Aveţi şi un d
* iar copiii o duc bine 0 Romanul. Căutaţi Ţiclenii, Preajba, Gherla. Nu cu experienţă : Partidul Muncitoresc Romîn,
+ şi-mi vorbesc cu drag de tine 4 veţi găsi decît cîteva din toate, nişte bfete oră­ îndrumă şi organizează cu pricepere constn
şi de drumul bun şi drept şele oropsite de provincie care n-aveau nici un socialismului. De aceea, simfonia dv. sună a
ce-1 urci astăzi inţelept... alt rost decît să fie reşedinţe de judeţ sau de nios”.
plasă. Uliţe glodoase, prăvălii povîrnite, plictis şi Mi-am îngăduit să sfîrşesc rînduiile de faţc
mizerie.
Şi iar foaie de secară, ...Poate că nu toţi dintre dumneavoastră, iubiţi acest superb poem închinat de marele nostru ţ
<• ascultam cu drag aseară ten partidului, poporului, muncii noastre însu:
cum grăia ţară cu ţară. s cititori, aţi vizitat oraşele şl centrele amintite mai
# Uniunea şi-a mea mamă sus. Dar toţi dintre dumneavoastră ştiu ce impor­ te. Cuvintele izvorăsc din dragostea, din buc
ce Republică se cheamă. tanţă şi ce chip au ele astăzi. Toţi dintre dum­ poporului sovietic faţă de succesele noastre şi
0 neavoastră ştiu că Săvineştiul, Oneştiul, Vic­
Uniunea şi-a mea ţară toria, Suceava au devenit cetăţi ale industriei găsesc, cum o şi firesc, în inimile noastre ace
0 două flori in primăvară, dragoste şi^aceeaşi frăţească hţucurie faţă de
două flori, două surori, chimice, că Bîrladul şi Romanul sînt acum centre
• 0 ale industriei metalurgice, că la Bucecea se fa­ iile succese, faţă de exemplul strălucit pe t
ca lumina lingă zori. brică zahăr, la Mamaia, Mangalia şi Eforie s-au statul sovietic îl dă lumii întregi.
0 înălţat hoteluri splendide pentru odihna oameni­
Auzit în comuna Doina, regiu­ lor muncii, că la Ţicleni sute de sonde ating ste­ Iată de ce poporul nostru Sntîmpină Luna p
nea Suceava, de ION SOCOL. 0 teniei romîno-sovietice cu emoţie şl cu inima
lele cu piscurile lor de argint...
nă de cele mai frumoase şi fierbinţi sentinu
Iată harta republicii noastre pe anul 1962. Cîte
de dragoste şi recunoştinţă.
A > m Jb simboluri noi au apărut pe locurile în care, „nu
se întîmpla nimic". Dar gîndiţi-vă la haita noas­ DRAGOŞ V1C01