Page 5 - Albina_1962_10
P. 5
r Si
1 1
] 1
Se împlinesc, la 4 octombrie, cinci ani de cînd a iost pe suprafaţa planetelor. Ele vor
lansat, în Uniunea Sovietica, primul satelit artiiicial al putea fi insa studiate mai deplin
Pămîntului. In scurtul răstimp al acestor cinci ani, ştiin atunci cînd omul le va putea ve
ţa, şi îndeosebi ştiinţa sovietica, a făcut progrese uria rifica direct el însuşi.
şe în avîntatul ei efort pentru cucerirea spaţiului cos In legătură cu aceasta prezintă
mic. Cei dintîi cosmonauţi s-au desprins de Pămînt şi, o mare importanţa zborul în grup
învingînd gravitaţia terestra, s-au înălţat în tarii. Glo al cosmonauţilor sovietici. Acest
rioasele lor zboruri marchează primii paşi ai omenirii zbor a dovedit ca omul poate ra
spre Soare. mîne timp îndelungat în Cosmos,
desfaşuTÎnd aici o activitate crea
toare. Faptul în sine are o mare
Sub ochii noştri se înfăptuieşte nut oamenii de ştiinţa din ţările semnificaţie istorica : Ţara Sovie
mareaţa previziune a lui Constan cele mai dezvoltate din punct de tica, ţara care construieşte socie
tin Eduardovici Ţiolkovski, făcută vedere economic — Uniunea So tatea comunista, a demonstrat din
acum o jumătate de veac : „Ome vietica şi Statele Unite ale Ame- nou în faţa întregii omeniri marea
nirea nu va ramîne o eternitate ricii. In ultimii ani pornesc la superioritate a orînduirii sale so
pe Pamînt, ci, în goana după lu cercetarea Cosmosului alte şi alte
ciale. Glorioşii cosmonauţi sovie- >
mina şi spaţiu, va răzbi sfios mai ţari. tici au apropiat ceasul cînd uh
întîi dincolo de hotarele atmosfe- In mesajul pe care l-a adresat fiu al Pămîntului va paşi pe o alta
rei, iar apoi va cuceri spaţiul din preşedintelui S.U.A., J. Kennedy, planeta. '
^ ■ apropierea Soarelui". în legătură cu problema studierii Pornind de la sarcinile gene
Cuvîntul „sfios" şi-a pierdut şi valorificării spaţiului cosmic, ral umane ale valorificării Cos
azi înţelesul pe care i l-a dat şeful guvernului sovietic, Nikita mosului, este necesar ca în anii
cîndva Konstantin Eduardovici. Sergheevici Hruşciov, a subliniat apropiaţi sa se organizeze pe sca
Oamenii de ştiinţa şi inginerii, ca valorificarea Cosmosului în ra largă schimbul cu rezultatele
muncitorii şi tehnicienii sovietici interesul întregii omeniri se va explorării ştiinţifice a spaţiului
au pornit cu avînt la asaltul Cos desfăşură cu mai mult succes din apropierea planetelor pentru
mosului. E destul sa amintim ca daca vor participa activ un număr a se accelera în felul acesta dez
numai în anul 1961 s-au lansat în tot mai mare de ţari, aducîndu-şi voltarea ştiinţei despre Cosmos.
Uniunea Sovietica 113 rachete de fiecare contribuţia la aceasta ac Informarea reciproca larga pe
fîidre altitudine, echipate cu a- ţiune cît se poate de complexa. scara internaţionala asupra tutu
parate telemetrice pentru studie Nikita Sergheevici a menţionat ror elementelor noi din cerceta
rea regimului stratosferei deasu ca „se vor ivi perspective mult rea Cosmosului reprezintă o
pra teritoriului U.R.S.S. şi g, O- mai largi de colaborare, de unire treapta ne esara în organizarea
ceanului Pacific. a realizărilor noastre tehnico-şti- colaborării internaţionale a oa
Dezvoltarea tehnicii rachetelor inţifice, pîna la crearea în comun menilor do ştiinţa. In aceasta di Desen de I. CEREPANOV
Ie-a permis oamenilor de ştiinţa a unor nave cosmice pentru zbo recţie da deja un mare ajutor Co
sa obţină mijloace care au înles rul pe alte planete — pe Luna, mitetul internaţional pentru stu
nit pătrunderea în spaţiul cosmic Venus, Marte, atunci cînd se va dierea spaţiului cosmic. Visul de veacuri al omenirii de a pătrunde In
nu numai a aparatajului de mă realiza un acord pentru dezar Care sînt obiectivele apropia Cosmos s-a împlinit. Primul mesager al Pămîn
tului în spaliul sideral a Iost un om sovietic,
surători, ci şi a omului, lucru mare". te ale colaborării internaţionale a Iuti Gagarin.
confirmat din nou de zborul în Dezarmarea generala şi totala oamenilor de ştiinţa în valorifica Redăm mai jos dalele cînd au avut loc zbo
grup al cosmonauţilor sovietici va deschide un cîmp nelimitat rea Cosmosului ? rurile în Cosmos ale cosmonauţilor sovietici şi
Andrian Nikolaev şi Pavel Po- pentru conjugarea pe scara in Este vorbe de cercetările în americani.
povici. ternaţionala a eforturilor depuse domeniul meteorologiei şi de per • 12 aprilie 1961 — Iuri Gagarin, primul cos
Desigur, daca s-a înregistrat un de oamenii de ştiinţa în vederea fecţionarea sistemului mondial de monaut din lume, înconjoară Pămîntul pe nava
progres rapid în lărgirea cunoş valorificării rapide a spaţiului telecomunicaţii cu ajutorul sateli cosmică „Vostok—1“ timp de 108 minute ;
• 6 august 1961 — Gherman Titov, al doilea
tinţelor noastre asupra spaţiului cosmic pentru binele omenirii. ţilor artificiali ai Pămîntului. Nu cosmonaut sovietic, zboară în jurul Pămîntului
care înconjoară Pamîntul, aceas Dar şi azi, în ciuda piedicilor e- întîmplato . tocmai aceste proble timp de 25 ore 17 minute pe nava „Vostok—2“.
ta nu înseamnă nicidecum ca dru xistente, este posibila şi necesara me fac obiectul discuţiilor privind • 20 februarie 1962 — J. Gleen, primul cos
mul pe care se dezvolta ştiinţa organizarea parţiala a muncii în colaborarea bilaterala dintre U* monaut american, face trei rotaţii în jurul Pă
despre Cosmos e un drum uşor. comun a mai multor ţari, fie niunea Sovietica şi " ‘.aţele Unite mîntului în timp de 4 ore 5G minute pe nava
Progresul acesta se obţine prin- chiar şi numai cu scopul de a se ale Americii. „Friendsbip 7".
• 24 mai 1962 — M. Carpenter, al doilea cos
tr-o munca gigantica, prin învin economisi mijloacele materiale Dar sarcina principala şi cea monaut american, face tot trei rotaţii în ace
gerea unor mari greutăţi. consumate în cercetarea Cosmo mai serioasa continua sa ramîna laşi timp ca şi Gleen pe nava cosmică „Aurora".
lata de ce ştiinţa moderna se sului. problema dezarmării generale şi © 11—15 august 1962 — A. Nikolaev, al trei
poate dezvolta numai pe calea u- Care sînt perspectivele colabo totale. Rezolvarea cu succes şi în lea cosmonaut sovietic, zboară în jurul Pămîn
nei largi creaţii colective, adica rării practice internaţionale pen timpul cel mai scurt a acestei tului timp de 95 de ore pe nava „Vostok—3".
ea cere sa se organizeze o cola tru valorificarea spaţului cosmic probleme fundamentale, care pre • 12—15 august 1962 — P. Popovici, al patru
borare nu numai în cadrul unui în anii apropiaţi ? ocupa întreaga o. :nire, va -ri lea cosmonaut sovietic, zboară în jurul Pămîn
anumit colectiv, ci şi în cadrul Mai înainte de toate trebuie să numaidecît posibilităţi nemaivă tului 71 de ore pe nava „Vostok—4“.
In total cosmonauţii sovietici au parcurs în
unor colective tot mai mari şi avem în vedere faptul că cerce zute pentru colaborarea ştiinţifi Cosmos 5.200.000 de kilometri în vreme ce cos
mai variate, care sa depaşeasca, tările întreprinse în spaţiul cos ca internaţionala pe tarimul va monauţii americani (Gleen şi Carpenter) — nu
în virtutea necesităţilor, .limitele mic vor viza în primul rînd stu lorificării paşnice a spaţiului cos mai 240.000 km.
unei singure ţari. diul condiţiilor fizice existente pe mic. Explorarea Cosmosului continuă. Ea va aduce
Intrucît acţiunea de valorifica planetele sistemului solar. Aceste noi victorii ale omului în zborurile sale către
re a Cosmosului solicita cheltuieli condiţii pot fi studiate într-o anu Acad. A. A. BLAGONRAVOV stele, victorii demne de geniul, de forţa şl de
considerabile, cele mai mari suc mita măsură prin lansarea de sta munca sa.
cese în acest domeniu le-au obţi ţii automate în împrejurimile sau Traducere de 1GOR BLOK
Salut, în numele vieţii Noi
de NIKOLAI GRIBACIOV
de MAKSiM RÎLSKI
Cosmos l „Şi nopţi şi zile — la un loc Ca-ntruchipare-a îndrăznelii noastre,
Se pierd în ceata neliinlei. Smulgîndu-sc cu şuier, de pe-ogor —
de SERGHEI SMIRNOV Cînd vei veni, slăvii proroc. Azi, tot mai des, spre-ndepărtate aslre
Al adevărului şi-al ştiinţei ?" Corăbiile noastre pleacă-n zbor.
(Taras Şevcenko, 1860)
Din tine ţinte nu vom face.
In bezna veacurilor surde. Elimina lunii joacă pe metale
Noi nu vrem moartea şi măcelul.
Acolo unde nu-i suflare. Şi stelele prind sclipăt tot mal viu
A noastră-i lupta pentru pace Puternica, umana minte. Cînd ne-avîntăm în spaţii siderale
Prin Cosmos şi-a tăiat cărare.
Şi numai pacea ne e ţelul. Şi toţi ne văd, tăria toţi ne-o ştiu.
Aşa ne-o cere însăşi viaţa !
Intrînd In cosmicele spaţii Aşa şi frumuseţea cerc : Cîndva ne-acoperiră de batjocuri.
Să fim, vrem, rude pe vecie Ai ţării şoimi să se avînte Cîndva, ci, gloanţe-n faţa noastră-au tras
Mai sus de-a şoimilor putere. Dar noi purtam în piept nestinse focuri
Şi ducem altor constelaţii
E a gîndirii măreţie Şi-n urmă, lumea veche, ne-a rămas.
Cuvîntul de prietenie.
De om rîvnită în milenii ! Profeţii mincinoşi, să-njure încă !
Zidirea lumii s-onţelegem
Deci pace lumii, nu dezastre I Şi s-o privim, noi, pămîntcnii! Amiaza lor se stinge-n mărăcini.
Azi noi, —
Ne-aşteaptă ţărmuri selenii, Acuma, mina fără tremur,
Prorocul plin de-nţelepciune. nu ei,
Ne-aşteaptă-ndepărtate astre
Al adevărului şi-al ştiinţei, o pîrtie adîncă
Pe noi, aceştia, pămîntenil. Pe struna soarelui, o pune. Tăiem în Cosmos, aprinzînd lumini !
T r a d u c e r i de V I C T O R T U L B U R E
