Page 3 - Albina_1962_10
P. 3
Cu patru ani in urmă, intr-o zi de toamnă tîrzie, un în acelaşi timp eu vedeam
tînăr subţirel cu un rucsac în spinare intra pe poarta gos numaj viitorul, perspectiva.
podăriei colective din Ciba-Nieoleşti. Venise pe jos tocmai 1% aici şi multe din neînţele
de la Tg. Mureş şi, ca să scurteze drumul, a luat-o peste geri Cu actualul preşedinte,
deal. După vreo oră de mers, ajuns în vîrful dealului, s-a cu Alexa Mathe, mergem pas
oprit ca să privească de vale satul şi ogoarele pe care va Ia pas în deolină înţelegere.
lucra. Privi îndelung peisajul tomnatic, zigzagurile dese Am învăţat şi eu să acord o
ale Mirajului şi pe ambele maluri ogoarele negre care mai mare atenţie prezentului,
adăposteau sămînţa recoltei viitoare. Deodată parcă în iar el e foarte mult preocupat
treaga privelişte s-a schimbat. Peste peisajul despuiat şi de viitorul gospodăriei
de culorile mi de către toamna tîrzie, închipuirea lui
transpunea lanuri bogate, aurii, cirezi mari de vaci păs- rin timp după venirea
fi P
cînd o iarbă grasă şi pe coastele dealurilor verdele auriu mea în comună am par
al viilor. Şi era. adine convins că toate acestea vor ticipat la o şezătoare a
aevea cînd oamenii şi ogoarele se vor înfrăţi cu ştiinţa. căminului cultural. Printre al
Cu câteva ore înainte proaspătul absolvent al Institu tele oamenii ascultau şi o con
tului de Agronomie din Cluj aştepta nerăbdător intr-un ferinţă despre căile de dezvol
birou al sfatului popular raional. Stătea ca pe ghimpi şi tare a gospodăriilor colective.
pe faţa-i îngustă se putea citi emoţia studentului aflat Conferenţiarul, care citea tex
înaintea examenelor, fusese repartizat la secţia agricolă tul monoton, n-a vorbit aproa
raională, primise şi locuinţă, dar nu voia să rămînă în pe nimic despre problemele
oraş. Cerea să fie trimis intr-o gospodărie colectivă. Aş
tepta să i se comunice în ce sat va lucra. Ieşi cu ochii gospodăriei noastre. După pro
strălucind din biroul vicepreşedintelui. Deoarece tren nu gram am vorbit despre acest
avea decît a doua zi, se hotărî să plece pe jos. Se duse lucru cu directorul căminului.
acasă. îşi puse în rucsac rufe şi cărţi şi o luă peste deal De atunci fac parte din colec
spre gospodăria unde a fost trimis.
Intr-un caiet, un fel de jurnal, tânărul inginer, comu tivul de conferenţiari ai cămi
nistul llieş Tekse a consemnat în timpul liber cîte ceva nului şi am ţinut multe con
din întîmplările şi faptele trăite de el, de atunci, în gos ferinţe şi expuneri nu numai
podărie. lată cîteva din ele. în comună, ci şi prin alte
sate. Nu sînt un vorbitor deo
eşi eram obosit după un rach, care a dat producţii
drum destul de lung mari în raion. Am însămînţat sebit. dar fac cu drag această
D făcut pe jos, am intrat cu acest soi 29 hectare. In muncă.
Jpc sediu visînd încă despre mai am avut un timp rece şi Prin conferinţele ţinute la
viitorul gospodăriei. Preşedin ploios şi dăunătorii au atacat cămin pot lămuri oamenii a-
tele şi ceilalţi colectivişti pe supra unor probleme ştiinţi
care i-am întîlnit mi-au strîns grîul. O boală numită înge
cu căldură mina şi mi-au do nuncherea tulpinelor, ne-a fice, îi fac să înţeleagă mai
rit din suflet bun venit în gos decimat serios griul. Am obţi bine de ce este necesar să a-
podăria lor. Discutam cu ei în nut o recoltă medie mai mică plicăm metode înaintate în
general treburi gospodăreşti, muncă, cuceririle noi din a-
aşa cum se poate discuta la decît au dat soiurile locale.
primul contact. Observam — Ce face ştiinţa, tovarăşe gricultură şi atîtea alte lu
Insă cum oamenii din jurul inginer ? — mă întrebau ar cruri legate de dezvoltarea Colectiviştii din Mirăslău, raionul Aiud, regiunea
meu mă cîntăresc din ochi. tunci unii cu ironie. gospodăriei noastre. Cluj, au însămînţat pînă acum peste 40 hectare orz
Vedeam din privirile lor că de toamnă. In prim plan : preşedintele gospodăriei
statura mea slăbuţă şi faţa Am stat pe îndelete de vor ama am condus un cerc şi brigadierul de cîmp, controlează calitatea lucră
încă copilărească nu prea le bă cu ei. Le-am explicat că agricol şi unul legumi rilor de însămînţare.
inspirau încredere. Un bătrî- nu soiul propriu-zis e de vină, I col. La început vorbeam
nel cu mustăţi mari, albe, care ci alte împrejurări au contri despre lucruri generale. Oa
stătea puţin mai departe de menii mă ascultau şi tăceau.
noi, a exprimat clar presimţi buit la obţinerea unei recolte
rea mea : „Păcat că-i aşa de slabe- Le-am demonstrat acest Am observat însă că atunci
tinerel şi slăbuţ inginerul nos lucru şi în practică. cînd mă refeream la proble
tru. Unde o sălăşlui ştiinţa în In anul următor, pe cîte un mele gospodăriei, ei puneau
el ?“ i-a şoptit cu oarecare hectar demonstrativ am însă întrebări şi se încingeau dis
ironie vecinului său. M-am cuţii. De atunci partea cea
simţit cam prost de această mînţat grîu Harrach, Skoros-
primă impresie. De un lucru pelka, Bezo6taia şi pe un hec mai mare a lecţiilor se refe
însă mi-a părut bine. In min tar grîu din soiul local Ştiin rea mai ales la problemele
tea acestor oameni ştiinţa se ţa şi-a spus cuvîntul. Toate a- din gospodăria noastră. Acest
asocia cu ceva robust, viguros lucru a stîrnit un interes pen
şi puternic. Nu-i nimic, m-am ceste soiuri au dat producţii
gîndit atunci. Voi creşte în mult mai mari decît soiul local. tru cărţile de specialitate. In
ochii acestor oameni dincolo tr-o seară, după o lecţie, bi
de statura mea, in măsura în entru fiecare pas făcut bliotecara a difhzat cursanţi
care voi reuşi să aplic cît mai înainte trebuie să duci lor 30 de broşuri pe teme a-
bine ştiinţa la condiţiile de P o luptă grea cu înapo
aici, mă vor vedea mai vigu ierea şi rutina, cu mentalita gricole.
ros în măsura în care vor tea îngustă, egoistă a unor co
creşte recoltele şi belşugul. C u toate că sînt conferen
ţiar al căminului, că a-
A lectivişti. Se discută într-o a- jut cîteodată la întoc
n primăvara lui ’59 am dunare generală dezvoltarea
însămînţat porumbul pe creşterii păsărilor. Se ridică mirea textelor de brigadă, că
15. hectare cu două se un colectivist şi spune că a- am participat şi în brigăzile
i mănători fabricate în ţara ştiinţifice raionale, trebuie să
noastră. Am muncit mult pînă cest sector nu rentează, n-o să dau dreptate tovarăşului Tă-
am reuşit să reglăm maşină aducă venituri gospodăriei. nase Carol, secretarul organi
ca să aşeze sămînta şi îngră- „Apoi tu de ce creşti păsări
şăminteie în cuib aşa cum pentru piaţă, dacă nu aduce zaţiei de partid şi preşedinte
trebuie. Au venit mulţi co nici un folos ?“ îl întrebă al lui gospodăriei cînd spun că
lectivişti pe cîmp să vadă aş putea da un ajutor mai Recoltatul porumbului la G.A.S. „Murfatlar" din
cum lucrează maşinile. Oame tul. Pînă Ia urmă iese la mare muncii cultural-educati-
nii priveau tractoarele şi dă iveală că cei cîtiva colectivişti comuna Basarabi, regiunea Dobrogea, este pe sfîr-
deau din cap. Unii ziceau că-s care se opuseseră înfiinţării ve din comună, care mai are şite. In fotografie : muncitoarele Maria Colţescu şi
grele şi vor apăsa prea mult sectorului de păsări se temeau slăbiciuni în ceea ce priveşte Tudoriţa Mihu.
pămîntul. Cu semănători trase activitatea permanentă.
de cai e cu totul altceva. Cî că nu vor mai primi gozurile
teva femei mai guralive au de la batoză şi alte deşeuri cu acă m-ar întreba cineva
spus cu voce tare ca să aud care îşi creşteau păsările a- D ce am realizat în aceşti
bine : „Ce a semănat, să pră casă. Am simţit o mare mulţu ani de cînd sînt în gos
şească inginerul. Noi n-o să ne podărie, i-aş înşirui cîteva ci
chinuim cu pămîntul ăsta în mire ascultînd felul în care fre care arată ce am realizat Cornel Adom : ,.Pentru o producţie
tărit". N-am zis nimic. La .pri majoritatea zdrobitoare a co de 50000000 hl. lapte"
ma praşilă şi-au dat deja lectiviştilor în frunte cu comu noi toti împreună, sub con
seama că-i mult mai uşor de ducerea organizaţiei de partid.
lucrat cînd rîndurile sînt niştii au combătut mentalita I-aş arăta că în 1957 gospodă Lucrarea prezintă unele aspecte din bogata expe
exacte şi cît de neîntemeiată tea înapoiată a celor cîţiva ria a avut doar 78 de bovine, rienţă acumulată de unităţile socialiste din agricul
era vorba cu pămîntul apăsat oameni care nu înţelegeau tura noastră în ce priveşte munca intr-un domeniu
de tractor. Cîrid i-am contro încă pe atunci în suficientă iar în 1961, 358 de capete. Că important al zootehniei : sporirea numărului de tau
lat în muncă, nu mi-au zis măsură că de întărirea şi dez producţiile la principalele cul
nimic. Mi-am dat seama însă turi au crescut în aceeaşi pe rine şl a producţiei de lapte.
că munceau uşor, erau mulţu voltarea gospodăriei depinde rioadă în felul următor : grîu Autorul acordă o mare atenţie factorilor care in
miţi. Toamna am cules de pe traiul îmbelşugat al fiecărui fluenţează sporirea producţiei de lapte, ca : preve
cele 15 hectare cite 5.700 kg. colectivist La această adunare de la o producţie medie de nirea sterilităţii la vaci, creşterea tineretului taurin,
ştiuleţi de pe un hectar, faţă generală s-a hotărît înfiin 1.600 kg la hectar, la 1.900 hrănirea raţională a vacilor şi legat de aceasta ori
de 3.000 kg. cît se realizase, în kg. la hectar, porumb de la
medie, pe celelalte terenuri. ţarea şi dezvoltarea sectorului 1.700 kg., la 2.800 kg., iar sfe ganizarea unei baze furajere corespunzătoare tn tot
Atunci femeile mi-au spus : de păsări, care de atunci ne-a cla de zahăr de la 20.000 kg., timpul anului, prin asigurarea nutreţului însilozat
„Să însămînţăm Ia anul tot adus în fiecare an venituri şi a finului pe timpul iernii, a păşunilor şi nutreţuri
terenul cu maşinile de semă însemnate. la 27.000 kg. Aş arăta, de ase lor verzi pe timpul verii. De asemenea, vorbeşte şl
nat şi o să-l prăşim noi cît menea, că în 1961, înainte ca
mai bine, tovarăşe inginer"-. u Eugen Szentgyorgyi. gospodăria noastră să se uni de importanţa efectuării masajului, a mulgerii ra
s\ n acelaşi an am avut însă C vechiul preşedinte, am fice cu cele de la Crăciuneşti ţionale, precum şi despre asigurarea unor adăposturi
I şi un eşec. Mi se reco tăţi. Nu pot să spun că a fost şi Foi, avea un fond de bază corespunzătoare.
întîmpinat multe greu
Metodele înaintate de creştere a vacilor şi indi
de circa 2 milioane lei...
mandase de la raion —
şi eu am fost de acord — să om rău, dar vedea numai pre caţiile tehnice date, fac ca broşura aceasta să ffe de
încercăm soiul de grîu Har- zentul, ziua de azi. Poate că R. IARAI mare folos celor care lucrează la fermele de vaci.
