Page 7 - Albina_1962_10

V:X^ -;VŞ- -V

} *>;k i

TARA MIILOR DE INSULE

n vechime, Indonezia se numea Nusan- Principalele oraşe ale Indoneziei sînt Dja­
tara. adică tara insulelor. Ea are o su­ karta, capitala ţării, Medan, Surabaja, Manado,
I prafaţă de peste 1.500.000 km.p. (fără Bandung. Makkasar, Denpasar.
Irianul de vest) şi se compune din aproape Ocupînd o suprafaţă foarte mare (miile de
10.000 de insule şi insuliţe din oare numai Insule şl insuliţe se întind de-a lungul a mai
3.000 sînt populate. Printre cele mai mari şi bine de 5.000 km.), coastele au necesitat am­
mai însemnate insule sînt: Sumatra, lawa, plasarea a numeroase porturi. Indonezia are
Sulawesi, Lombok, Bali, Ambon, Kalimantan aproape 300 de porturi şi o mulţime de aşe­
etc. Populaţia Indoneziei ajunge în prezemt zări pescăreşti şi comerciale. Traficul maritim
la 90 milioane de locuitori. aâ Indoneziei se ridică la peste 30 milioane de
Timp de trei secole şi jumătate, Indonezia tone pe an. Este uşor de înţeles că problema
a fost sub dominaţia colonialiştilor spanioli, legăturii maritime neîntrerupte Intre insule
englezi şi olandezi. Ea şi-a câştigat indepen­
denta în ziua de 17 august 1945. Această zi este considerată de guvernul indonezian „ca
şi circulaţia sîngelui pentru organism'. Indo­
a devenit sărbătorea naţională a poporului nezia produce : cauciuc, copra, orez, porumb,
indonezian. Independenţa a deschis ţării per­ cafea, tutun şi ceai, cacao şi piper, nichel,
spectivele cele mai largi de renaştere naţio­ ţiţei, ciment etc.
nală, posibilităţi de progres continuu. în Astăzi, în Indonezia toate domeniile de ac­
august 1950 Indonezia a devenit republică tivitate cunosc o înflorire fără precedent. Se
dezvoltă reţeaua învăţămîntului public. Noi
unitară. şi frumoase construcţii se ridică în Djakarta, Tînără din Djakarta
Independenta n-a fost pe placul reacţiimii Medan, Bandung, Djocjakarta Au fost naţiona­
şi a monopolurilor imperialiste, de aceea îm­ lizate întreprinderile olandeze. O serie de re­
potriva poporului indonezian şi a guvernului îmbunătăţit munca şi viaţa poporului indo­ Cunoştinţă cu Djakarta
au
forme administrative elaborate de stat
au fost puse la cale rebeliuni armate. Abia
in 1960, cînd rebeliunea a fost în Unii mari nezian.
reprimată, au apărut în sfîrşit condiţiile pen­ Moştenirea grea a trecutului mai apasă însă ...Minunată este Indonezia. verdeaţă, un cer albastru na-
tru ca Indonezia să poată trece cu paşi mai asupra vieţii poporului. în diverse insule se Zilele petrecute în Medan politan.
mari la rezolvarea problemelor sale politice mai menţine poligamia şi sistemul castelor, (insula Sumatra), în Djakarta Djakarta este un oraş cu a-
(insula lawa), în Surabaja,
şi economice. în satul indonezian domină relaţiile semi­ Bandung, Denpasar şi peste proape 3.000.000 locuitori.
feudale. Conducătorii indonezieni îşi dau sea­ tot, au fost fermecătoare. Ora­ Despre oraş se spune că ar fi
ma că această situaţie la sate nu este de loc şul Djakarta, capitala marii fost de cîteva ori distrus de
războinici,
năvălitorii
către
bună. ea constituind, de fapt, o frînă în fata republici insulare, cu caracte­ plecaţi cu armate şi nave pu­
rul ei tipic oriental, cu cana­
KR. BEDJO (Indonezia) progresului economic. Preşedintele Sukamo a turile şi verdeaţa ei luxu­ ternice din Asia şi reclădit tot
spus : „Fără o reformă agrară nu se poate riantă, te uluieşte pur şi sim­ de atîtea ori — din cenuşă —
construi o societate dreaptă şi înfloritoare". plu de către populaţia insulei
lawa. Şi azi se mai văd ziduri
Din toată inima de 8 ani. La 1 ianuarie 1961 preşedintele Su­ restaurant din portul Dja­ ştirbe, dărăpănate, vestigii ale
Indonezia are în prezent un plan economic
...Ne aflăm pe terasa unui
trecutului istoric.
karta. Deasupra noastră se în­
Ne-am plimbat prin
Dja­
kamo a dat prima lovitură de... timăcop pe
şantierul „Pegangsan Timur", din Djakarta, tinde bolta imensă a cerului. karta ore întregi. Numeroa­
In faţă ca într-o pictură de sele clădiri ca hotelul „Duta
Adeseori simt cum îmi zboară gîndul mardind astfel începutul unui măreţ pian de Ştiubei, vedem tumultoasa şi Indonesia", „Transaera", ho­
dezvoltare economică generală. Poporul indo­ nesfîrşita undă a mării Iawei. telul „Indonesia", Palatul
Spre cei ce luptă, sfărîmlnd cătuşe Se înserează. Pe boltă se a-
nezian îşi dă seama că asigurarea progresului plantaţiilor de Stat, Palatul
Spre cei ce-ncep pe plaiul lor să cînte prind pe rînd, stelele. In aer Merdeka, clădirea departamen­
economic este o sarcină grea şi de aceea el răsună bîzîitul ţînţarilor şi
tului Justiţiei, marele stadion
Neînfricatul cînt al Libertăţii. luptă cu încredere, cu forte sporite. In această bondarilor. Pretutindeni se (ridicat de specialişti so­
La Congo mă gîndesc, la fraţii mei, luptă nobilă el se bucură de sprijinul ţărilor aude, de asemenea, ţîrîitul vietici) sînt edificii masive,
socialiste, ţări gata să-şi ajute oricînd prie­ strident al greerilor. Iată, se construite în stilul unei arhi­
La-nflăcăraţii patrioţi pe care stîrneşte un vînticel. Ca din
tenii, la nevoie. tecturi moderne ce reprezintă
Ştiu c-am să-i văd ţinînd în palma neagră ,senin" începe furtuna. Pen­
★ tru moment, peste tot, se lasă o împletire armonioasă de un
Tot viitorul luminos al ţării, o linişte apăsătoare. Ploaia gust rafinat al noului în Dja­
Prietenia indoneziano-romînă este scumpă tropicală — care se revarsă
întocmai ca pe-o cupă însorită I karta cu caracteristica şi spe­
poporului nostru ca şi poporului indonezian. puhoaie — nu durează însă cificul Jawanez. Splendida
Priviţi mă :
Deşi ţara noastră se află la o distantă de prea mult. Fluturii îşi fac verdeaţă, pot să spun uluitoa­
Mi e sufletul deschis 1 peste 12.000 km. de Indonezia Romînia — aşa imediat apariţia. Şopîrlele, rea ei strălucire, ce parcă îţi
Mi-e inima întreagă o chemare 1 cum sublinia preşedintele Sukarno la Bucu­ care în timpul furtunii au stat fură ochii, numeroasele „ka-
N-o auziţi cum zboară peste ape ? reşti — „este departe de lumina ochitor, dar ascunse, încep să foiască pe liuri" (canale) pe care circulă
aproape de inimă'. Da, ţările noastre, deşi sînt tavan şi pe pereţii restauran­
Cum se avîntă să-şi conducă fraţii mici ambarcaţiuni, miile de
departe din punct de vedere geoqrafic, sînt tului. Localnicii sînt obişnuiţi, betjakuri (veloricşe) ce mi­
Spre farul luminos al Libertăţii ? aproape, foarte aproape, una de alta, pentru pe noi însă ne trec puţin fiorii. şună peste tot, fac oraşul şi
că le uneşte acelaşi tel nobil : lupta pentru Dimineaţa — în schimb —
In romineşte de M. DJENTEMIROV mai pitoresc şi mai interesant.
pace, pentru progresul economic, pentru prie­ este fermecătoare. Răcoare,
tenia între popoare. iar de jur-împrejur e soare, V. GRADINARU